520 matches
-
64 Ibidem. 65 Ibidem, p. xv. În acest context, Paul Cornea legitimează inclusiv investigația psihanalitică a literaturii, alături de abordarea sociologică. 66 De notat că și Paul Cornea - în memorii - alternează folosirea acestor termeni cu deja încetățenita (și eronata) etichetă de proletcultism; Ce a fost. Cum a fost..., p. 111, 213. 67 Paul Cornea, Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenții, modele, Editura Eminescu, București, 1980, p. 9. 68 Cartea a apărut în românește în 1977: Georg Lukács, Teoria romanului. O
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și dezavantajele (imposibilitatea unor delimitări clare) și am ales să utilizăm termenul generație tocmai pentru avantajele amintite, dar am evitat integrarea scriitorilor analizați într-o promoție pentru că aceasta ar putea fi privită ca o anexă fie a interbelicului, fie a proletcultismului, ceea ce ar fi complet fals. Am avut în vedere și denumirile care s-au vehiculat pentru a defini generația aceasta (generația războiului, generația pierdută sau amânată), am considerat că acestea reprezintă, în general, contextualizări care nu pot fi relaționate cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
totuși în evidență avatarurile prin care se manifestă determină alte luări de poziție. Astfel Ion Simuț care identifică în cuprinsul deceniului V, "trei bucăți: perioada războiului (1940-1944), un interval de tranziție între două regimuri politice complet diferite (1945-1947) și începutul proletcultismului (1947-1950)"47 îi reproșează lui Al. Piru tocmai ruperea de contextul istoric a literaturii care se scrie în acest interval 48. Desigur ruperea totală de contextul istoric și politic poate genera confuzii și o greșită interpretare a evoluției literaturii. Totodată
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
celor care cred că temele cetățenești nu mai sunt atât de viguros aduse în atenția publicului. Justificarea lui Geo Dumitrescu este destul de simplă, poezia se află într-o altă etapă cea a sublimării și, din fericire, a depășit și "poliomielita proletcultismului". E o încercare de reașezare a valorilor, amintind, în această conferință, că "poeții adevărați, marii exploratori lirici, au fost întotdeauna și niște "piloți de încercare". Ei n-au acceptat niciodată, teoretic și practic, ideea unor zone imposibil de atins și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
însă șansa unei maxime realizări, pentru că evoluția creației lor ar fi putut urma poate alt curs și ar fi putut avea o influență decisivă asupra literaturii române dacă n-ar fi intervenit, pentru mai bine de un deceniu, orientarea spre proletcultism. Când reapar pe scena literară, în opera lor, se simt influențele noii literaturi sau se păstrează linia debutului fără modificări semnificative care poate s-ar fi produs dacă ei ar fi putut beneficia de feedbackul care se realizează în urma contactului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
2005. Soffer, Oren, The Textual Pendulum, Communication Theory, International Communication Association, august 2005, pp. 266-291. Simuț, Ion, "Critica de dicționar, în România literară, nr. 23/iunie 2005. Simuț, Ion, "Literatura oportunistă", în România literară, nr. 25/iunie 2008. Simuț, Ion, "Proletcultism sau realism socialist" în România literară, nr. 31/iulie 2008. Ștefănescu, Alex., "La o nouă lectură: Geo Dumitrescu", în România literară, nr. 20/2004. Ștefănescu, Alex., "Sfârșitul unei lumi", în Convorbiri literare, octombrie 2005. Ursachi, Gabriela, "Martie", în România literară
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Porunca Vremii, 99 postmodernism, 20, 105, 152, 165, 167, 183, 184, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 205, 208, 210, 218, 219, 220, 237, 240, 241, 244 Preda, Marin, 61, 81, 82, 99, 103, 104 Prepoem, 56, 60, 68, 87 proletcultism, 11, 19, 40, 106 promoție, 19, 25, 26, 29, 30, 31, 32, 38, 197, 200 Pușcariu, Sextil, 82 R Radu, Maria, 112 Ralea, Mihail, 112 Ramuri, 30, 54, 57 Râureanu, Ovidiu, 61, 80 Raza, 67 Rădulescu, Ion Helide, 136 Rădulescu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
utiliser le terme de génération surtout pour les avantages précisés, mais nous avons évité l'intégration des écrivains analysés dans une promotion parce que cela pourrait être regardé comme une annexe de la période d'entre les deux -guerres, soit du proletcultism ce qui serait complètement faux. Nous avons pris aussi en considération les noms qui se sont diffusés pour définir cette génération (la génération de la guerre, la génération perdue ou ajournée), nous avons considéré que ceux-ci représentent, généralement des contextes qui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
În România, constructivismul s-a concretizat În doctrina revistei Contimporanul (condusă de Ion Vinea) și În integralism, bazat pe o fundație constructivistă și combinând elemente din alte curente de avangardă precum suprarealismul sau futurismul. Curente literare după 1947 (Secolul XX) proletcultism; realism socialist; structuralism; teatrul absurdului; postmodernism; poststructuralism; feminism; optzecism literar; fracturism; deprimism; prezenteism. (Secolul XXI) Generația 2000 Repere: curent literar, activitate literară, scriitori, clasicismul, dadaismul, modernismul, traditionalismul, romantismul, simbolismul, expresionismul, arta, literatura, Franta, Europa, concept literar, specii literare... COMENTARII LITERARE
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că nu se putea renunța totuși la modele, au fost scrise În 1949), Marin Preda publica romanul „Moromeții”, primul volum, un adevărat eveniment editorial, apreciat unanim de critica de Întâmpinare a vremii, chiar dacă aceasta era În bună măsură bolnavă de proletcultism. Literatura română trecea În acele momente dramatice printr-o adevărată criză de identitate. Să nu se uite că se afla de abia la jumătatea deceniului blestemat și multe dintre volumele de poezie și de proză fuseseră infectate foarte serios de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
contaminare ale protocronismului, gradele de impostură ale susținătorilor lui și, nu în ultimul rând, gradele de virusare în rândurile intelectualității onorabile. După tezele din iulie, protocronismul avea să facă o lungă carieră tocmai pentru a completa scrisul „activist“ inițiat de proletcultism. De data aceasta, angajamentul era însă unul cu un puternic aer cultural. Edgar Papu era văzut ca un om al Luminilor și un lung șir de genii autohtone avea să se consolideze prin studii minuțioase demarate de oameni de știință
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Buzăului", 1979, nr. 484/7 septembrie Muntean, George, V. Voiculescu și fabulosul folcloric, în „Viața Românească", nr. 2/1970 Muntean, George, V. Voiculescu — dimensiunea autobiografică a operei, în „România literară", an III, 1970, nr. 926/februarie Nițescu, M., Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Ed. Humanitas, 1995 Nițulescu, Jules, Despre știință și literatură, în „Cronica", an. V, 1970, nr.15/11 aprilie Oarcăsu, Ion, Sonetele — „Psalmi de taină", în „Tribuna", an. XI, 1967, nr. 43/26 octombrie Oprișan, I., Prezența multiplă a
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
democrației europene, ce vor funcționa (cu 101 frecvente șchiopătări!) abia peste o sută de ani. În fine, nu văd de ce s-a făcut atâta caz de sintagma poet național, uzitată, poate excesiv, dar să nu uităm! - mai ales după perioada proletcultismului și a atentatului brutal (începând cu anul 1944) la substanța ființei naționale. Atunci versul poetului („Din Hotin și pân` la mare/ vin muscalii de-a călare...”) încă era o realitate dramatică, iar accentele de românism exacerbat puteau constitui un refugiu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
democrației europene, ce vor funcționa (cu 101 frecvente șchiopătări!) abia peste o sută de ani. În fine, nu văd de ce s-a făcut atâta caz de sintagma poet național, uzitată, poate excesiv, dar să nu uităm! - mai ales după perioada proletcultismului și a atentatului brutal (începând cu anul 1944) la substanța ființei naționale. Atunci versul poetului („Din Hotin și pân` la mare/ vin muscalii de-a călare...”) încă era o realitate dramatică, iar accentele de românism exacerbat puteau constitui un refugiu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
copiilor. O armă fără gloanțe, cu care s-a redesenat harta lumii. Și nu doar harta geo-politică. (S-a spus: rockul e o republică mondială!Ă Cinismul domina acei ani. Ipocrizia era sinonim benign pentru o (inăumanitate cabotină, inflexibilă, intolerantă. Proletcultism în lagărul socialist, maccarthysm dincolo, cursa înarmărilor, suspiciunea generalizată, obediența față de boss, dubla gândire, supraproducția (depășirea de plan!Ă ce-a secătuit resursele naturale, habotnicia monoteismelor de toate felurile, chiar și a celui fără Theos; ce ilustrează exact delirul unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
nivelul locuitorilor „de dincolo”. Într-o anumită doză de măsură lucrurile erau reale, motiv pentru care articolele din publicațiile Gorjului purtau un aer de credibilitate. În altă ordine de idei, si la români lucrurile se prezentau oarecum similar. Naționalizarea, colectivizarea, proletcultismul, arestările pe motive politice, luptele intestine din partidul unic, deportările, procesele erau fenomene proprii sistemului stalinist din țara noastră. Propagandă autorităților comuniste urmărea să mascheze slăbiciunile regimului prin prezentarea în forme extrem de negative a situației economico sociale din Iugoslavia. În
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a redeveni sănătos influențelor stricăcioase a elementelor străine introduse înlăuntrul său (s.n.)"268. Luând ca punct de plecare afirmația poetului în construirea demersului argumentativ, Theodor Codreanu subliniază că acuza de reacționar pare "să fi culminat după moartea poetului, în anii proletcultismului, dar mai cu seamă în perioada postdecembristă"269, și consideră mai profitabilă transformarea acestui "defect" al publicisticii eminesciene într-o calitate, prin reconsiderarea semantică a termenului "reacționar" în sensul pe care ni-l sugerează însuși poetul: de a reacționa împotriva
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și Ioan Victor Pica, Libertatea are chipul lui Dumnezeu (1993) 11. Evident, ne aflăm în fața unei specii mult mai largi, exemplare în felul său, care se îmbogățește. Ea va spori cu certitudine și în viitor. Texte de genul Sub zodia proletcultismului. O carte cu domiciliu forțat (1979-1995) și Dialectica puterii. Eseu politologic (1975, 1988), de M. Nițescu, au produs, cum se știe, o adevărată senzație. O notă esențială a acestor texte este că ele au rămas ascunse în țară. 2. Scrise
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
regenerare, timid încercată (dar tot în sfera marxistă), inclusiv prin recuperarea revizionistului LukÆcs. Dar poate cea mai gravă urmare a acestei situații a fost inocularea dezgustului pentru orice teorie a literaturii. Ea era asociată în mod mecanic cu toate aberațiile proletcultismului, realismului socialist și ale spiritului partinic în literatură. La această catastrofă se adaugă o a treia cauză a blocării teoriei literare românești (înțeleg mereu: autentică, originală). începutul unei oarecari destinderi și liberalizări, de la sfârșitul anilor '60, de o anume extindere
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Urmările sale se fac simțite și în perioada actuală. Iar una dintre cele mai bune dovezi, în acest sens, este tocmai apariția și supraviețuirea acestui tip literar. Geneza sa este bine surprinsă și documentată de M. Nițescu, în Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii (1995). Un portret precis, ironic, excelent de altfel, Scriitorii de stat, publică și Tudor Octavian 12. în ce ne privește, ne limităm doar la o mică schiță, să spunem de tip politologic. Ea este susceptibilă, bineînțeles, și de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Vladimir Tismăneanu oferă un model de prim ordin. Alte două gesturi au, nu mai puțin, o valoare simbolică și exemplară. Amintim, în primul rând, de textele lui M. O nou cultură română 292 Adrian Marino Nițescu, de sertar: Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii. Eseu politologic. (1975, 1988), recent dezvăluite. Primul a încercat, totuși, să fie editat. La drept vorbind, după Cetatea totală, Dialectica puterii, de o acuitate evidentă, reprezintă al doilea text pe care l-a produs reflexia noastră politică efectiv
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
numai genii creatoare (Mircea Eliade, 1936) 7, că noi trăim o epocă de lichidare a spiritului critic (Nae Ionescu, 1938) 8 își revendică energic și din plin dreptul la existență și manifestare liberă. Repetăm: după o lungă perioadă de obscurantism, proletcultism, mitul Conducătorului și al dictaturii sale, o rezistență critică la toate dogmele și canoanele dominante ale epocii anterioare devine strict necesară și chiar vitală pentru viitorul culturii române. Din care cauză, punem direct în discuție principiul autorității oriunde s-ar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Z. Ornea și Ovidiu Drimba, in: România liberă, 1559, 11 iunie 1995. 15 Constantin Noica, Meditații introductive asupra lui Heidegger, in: Martin Heidegger, Originea operei de artă, tr. rom. (București, Editura Univers, 1982), p. 7. 16 M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii. Ed. îngrijită de M. Ciurdaru (București, Humanitas, 1995), p. 396. 17 Stelian Tănase, Lecția pașoptiștilor, in: Sfera Politicii, IV, 33, 1995, pp. 2-4. 18 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ed. a II a revăzută
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de știință agricolă, viticolă, horticolă, de sociologie și demografie etc., toate contribuind la realizarea monografică propusă. Desigur, sunt supărătoare, astăzi, unele contextualizări conjuncturale datorate regimului comunist, dar să nu uităm că lucrarea a părut în anii cei mai negri ai proletcultismului. Cert e că elementele conjuncturale nu sufocă profesionalismul cercetătorului. Ion Gugiuman, centenarul, se înscrie organic în pleiada marilor geografi pe care i-a dat Hușul, alături de Mihai Iancu, Alexandru Obreja, Grigore Răileanu și, de ce nu, Vasile Băican. ION GUGIUMAN - ILUSTRUL
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pentru anul editorial 2003, am în faza finală un Dicționar al poeților români de azi, iar pentru Editura Profile Publishing am în lucru ediția a doua a monografiei Dimitrie Stelaru. Fănuș Neagu Am muncit din răsputeri să scap de mizeriile proletcultismului. Am fost strâns legat de Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Băeșu, Raicu, Cosașu, Grigore Hagiu ș.a. Nu-mi fac bilanțul. Poate, numai uneori, când mi-e frică de moarte A.B.Sunteți directorul Teatrului Național din București, stimate Fănuș Neagu... Încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]