4,519 matches
-
Structura asociațiilor 48 Aspectul cronologic 48 Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilor 51 Aspirații de confort 51 Inițiere și organizare 52 Gradul de calificare tehnică 54 Tipuri de agenți comunitari 55 Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar 56 Promotorii „promotorului local” 57 Conținutul inovației 58 Serialitatea fenomenului 58 Difuzarea inovației 59 Evaluare de impact 59 Revederea fundamentelor 62 Cultura participativă 64 Anexă. Un sondaj asupra participării comunitare în 14 sate 71 Capitolul 4 Construirea spațiilor de participare comunitară 77
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
asociațiilor 48 Aspectul cronologic 48 Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilor 51 Aspirații de confort 51 Inițiere și organizare 52 Gradul de calificare tehnică 54 Tipuri de agenți comunitari 55 Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar 56 Promotorii „promotorului local” 57 Conținutul inovației 58 Serialitatea fenomenului 58 Difuzarea inovației 59 Evaluare de impact 59 Revederea fundamentelor 62 Cultura participativă 64 Anexă. Un sondaj asupra participării comunitare în 14 sate 71 Capitolul 4 Construirea spațiilor de participare comunitară 77 Analogia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tabelelor, figurilor și casetelor" TABELE Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitară 28 Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975 49 Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local 61 Tabelul 4. Participarea la activitățile primăriei în funcție de încrederea în primar și de localizarea satului 71 Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare 73 Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOM 110 Tabelul 7. Tipuri de sate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
un proiect de înființare a unei societăți a eșuat din cauza, printre altele, „heterofiliei”1 dintre cei care urmau să devină membri ai acelei asociații. Tipuri de agenți comunitaritc "Tipuri de agenți comunitari" Distincția dintre „facilitator”, „agent de dezvoltare comunitară” și „promotor local” este greu de trasat. În diferite contexte se acordă sensuri diferite, iar suprapunerile de înțeles sunt frecvente. Toate cele trei concepte trimit la roluri sociale de participare în acțiuni ce au ca finalitate dezvoltarea comunităților și solicită în diferite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dar nu dă soluții, lansează, dar nu duce procesele până la capăt; acesta este sensul în care apare facilitatorul, spre exemplu, în proiectele FRDS; - animatorul comunitar este cel care lansează, inspiră, dar la fel ca facilitatorul, nu își asumă roluri esențiale; - promotorul local poate avea și rol de facilitator sau animator, dar el este, mai ales, omul care implementează, care aduce resursele, în funcție de un model de acțiune dat; el nu este creator; primește însă un model la a cărui realizare contribuie hotărâtor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
primește însă un model la a cărui realizare contribuie hotărâtor; - agentul de dezvoltare comunitară poate exercita oricare dintre rolurile menționate; specificitatea sa rezidă în faptul că preia conștient un rol a cărui exercitare duce la realizarea unei cerințe comunitare. Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar 1tc "Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar1" Descentralizarea și reorientarea „de la creștere economică spre împlinire socioumană” reprezintă procese majore ale dezvoltării comunitare și regionale. În societățile sărace sau în cele postcomuniste, deficitul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
hotărâtor; - agentul de dezvoltare comunitară poate exercita oricare dintre rolurile menționate; specificitatea sa rezidă în faptul că preia conștient un rol a cărui exercitare duce la realizarea unei cerințe comunitare. Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar 1tc "Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar1" Descentralizarea și reorientarea „de la creștere economică spre împlinire socioumană” reprezintă procese majore ale dezvoltării comunitare și regionale. În societățile sărace sau în cele postcomuniste, deficitul de instituționalizare a unor astfel de procese este deosebit de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la flexibilitatea și eficiența parteneriatelor instituționale pentru promovarea dezvoltării locale? La întrebări de acest gen încearcă să răspundă experimentul susținut de câțiva ani de către Centrul de Asistență Rurală (CAR) din Timișoara, în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Economică Timiș (ADETIM). „Promotorul local” (PL) este, în varianta timișeană a experimentului, un agent de dezvoltare care acționează specializat, ca interfață între administrația publică locală, comunitate și instituții extralocale, fiind orientat în specialspre gândirea strategică și identificarea oportunităților de dezvoltare. Gradul de codificare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care acționează specializat, ca interfață între administrația publică locală, comunitate și instituții extralocale, fiind orientat în specialspre gândirea strategică și identificarea oportunităților de dezvoltare. Gradul de codificare a experienței este însă relativ redus. Și este firesc să fie așa, pentru că „promotorul local” reprezintă o inovație socioadministrativă aflată încă în faza incipientă de difuzare. De ce „inovație” și cu ce conținut? Promotorii „promotorului local”tc "Promotorii „promotorului local”" Procesul de difuzare a inovației a pornit, în context românesc, de la un model german, la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și identificarea oportunităților de dezvoltare. Gradul de codificare a experienței este însă relativ redus. Și este firesc să fie așa, pentru că „promotorul local” reprezintă o inovație socioadministrativă aflată încă în faza incipientă de difuzare. De ce „inovație” și cu ce conținut? Promotorii „promotorului local”tc "Promotorii „promotorului local”" Procesul de difuzare a inovației a pornit, în context românesc, de la un model german, la mijlocul anilor ’90, prin ADETIM și, ulterior, prin CAR-ADETIM. Consolidarea experimentului s-a făcut prin sprijinul masiv al Fundației pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
identificarea oportunităților de dezvoltare. Gradul de codificare a experienței este însă relativ redus. Și este firesc să fie așa, pentru că „promotorul local” reprezintă o inovație socioadministrativă aflată încă în faza incipientă de difuzare. De ce „inovație” și cu ce conținut? Promotorii „promotorului local”tc "Promotorii „promotorului local”" Procesul de difuzare a inovației a pornit, în context românesc, de la un model german, la mijlocul anilor ’90, prin ADETIM și, ulterior, prin CAR-ADETIM. Consolidarea experimentului s-a făcut prin sprijinul masiv al Fundației pentru o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltare. Gradul de codificare a experienței este însă relativ redus. Și este firesc să fie așa, pentru că „promotorul local” reprezintă o inovație socioadministrativă aflată încă în faza incipientă de difuzare. De ce „inovație” și cu ce conținut? Promotorii „promotorului local”tc "Promotorii „promotorului local”" Procesul de difuzare a inovației a pornit, în context românesc, de la un model german, la mijlocul anilor ’90, prin ADETIM și, ulterior, prin CAR-ADETIM. Consolidarea experimentului s-a făcut prin sprijinul masiv al Fundației pentru o Societate Deschisă (FSD
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Gradul de codificare a experienței este însă relativ redus. Și este firesc să fie așa, pentru că „promotorul local” reprezintă o inovație socioadministrativă aflată încă în faza incipientă de difuzare. De ce „inovație” și cu ce conținut? Promotorii „promotorului local”tc "Promotorii „promotorului local”" Procesul de difuzare a inovației a pornit, în context românesc, de la un model german, la mijlocul anilor ’90, prin ADETIM și, ulterior, prin CAR-ADETIM. Consolidarea experimentului s-a făcut prin sprijinul masiv al Fundației pentru o Societate Deschisă (FSD). Filiala
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în instituirea noului model de dezvoltare locală. Acestea nu lucrează însă izolat, ci în parteneriat cu instituții județene și locale ale administrației publice. Instituțiile implicate în susținerea inovației au urmărit impunerea unui nou rol în administrația publică locală, cel al „promotorului local”. Familia instituțională CAR-ADETIM acționează în principal la nivelul județului Timiș pentru implementarea conceptului de PL. Un experiment similar, cel al facilitatorului comunitar, are loc la nivelul județelor Cluj și Bistrița-Năsăud prin Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, în parteneriat cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de cooperare între Centrul de Asistență Rurală și Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, respectiv partenerii locali ai acestora. Cooperarea are drept scop final crearea unei politici publice cu privire la posibilele soluții de dezvoltare locală,folosind ca instrument agentul de dezvoltare locală - promotorul local sau/și facilitatorul comunitar. Conținutul inovațieitc " Conținutul inovației" PL a fost definit instituțional pentru a lucra la nivelul primăriilor ca agent de dezvoltare, ca persoană capabilă să inducă schimbări dezirabile la nivel local prin: - identificarea unor nevoi sociale locale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
consideră eficiente. Acest procedeu nu înlocuiește însă acțiunile de evaluare specializată, sistematică și independentă. Este,probabil, spațiul de intervenție adecvat pentru cercetările de factură academic-universitară sau pentru centrele specializate în evaluarea impactului social al adoptării diferitelor proiecte de dezvoltare. Performanțele promotorilor par să fie dependente direct de vechimea funcționării lor în cadrul primăriilor: din totalul celor 15 localități care au început să lucreze cu un PL din perioada 2000-2003, 12 au raportat realizări specifice ale acestuia. În schimb, pentru cele 30 de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de vechimea funcționării lor în cadrul primăriilor: din totalul celor 15 localități care au început să lucreze cu un PL din perioada 2000-2003, 12 au raportat realizări specifice ale acestuia. În schimb, pentru cele 30 de cazuri de angajare recentă a promotorului, din 2004, numai două localități au raportat performanțe specifice ale acestuia. Rezultă că asigurarea unei anumite stabilități a funcției de PL poate contribui nemijlocit la sporirea eficienței sale. Șansele ca promotorul să fie mai eficient, să atragă resurse în comunitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru cele 30 de cazuri de angajare recentă a promotorului, din 2004, numai două localități au raportat performanțe specifice ale acestuia. Rezultă că asigurarea unei anumite stabilități a funcției de PL poate contribui nemijlocit la sporirea eficienței sale. Șansele ca promotorul să fie mai eficient, să atragă resurse în comunitate par să fie mai mari în cazul orașelor mici (probabilitate de 4/5) comparativ cu comunele (cu șanse de a înregistra activități specifice pentru PL de 10/31). Dat fiind faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
înregistra activități specifice pentru PL de 10/31). Dat fiind faptul că PL a fost adoptat în „valuri”, cu manifestarea unei componente de spontaneitate, este de așteptat ca între localitățile ce au adoptat și cele care nu au adoptat inovația promotorului să existe diferențe de nivel de dezvoltare. În principiu, nevoia de PL este mai mare în localitățile săracedecât în cele dezvoltate. Este probabil însă că acceptarea noului rol profesional s-a făcut mai ușor în comunele dezvoltate decât în cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai ușor în comunele dezvoltate decât în cele sărace. În primele există resurse suplimentare de spațiu, dar mai ales o mai mare deschidere la schimbare, o mentalitate administrativă cu un grad sporit de modernitate. Mai mult, diferențierea între comunele cu promotor și proiecte și cele cu promotor, dar fără proiecte ar putea fi un efect al acelorași diferențe de dezvoltare. Rata de succes în elaborarea și câștigarea unor proiecte de dezvoltare ar putea fi mai mare în comunele mai dezvoltate. O
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în cele sărace. În primele există resurse suplimentare de spațiu, dar mai ales o mai mare deschidere la schimbare, o mentalitate administrativă cu un grad sporit de modernitate. Mai mult, diferențierea între comunele cu promotor și proiecte și cele cu promotor, dar fără proiecte ar putea fi un efect al acelorași diferențe de dezvoltare. Rata de succes în elaborarea și câștigarea unor proiecte de dezvoltare ar putea fi mai mare în comunele mai dezvoltate. O examinare simplă a profilului comunelor din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și sunt situate la o distanță mare față de oraș; - situația intermediară sub aspectul nivelului de dezvoltare revine comunelorcare au în schemă un PL, dar nu au înregistrat încă succese în atragerea unor resurse pentru proiectele de dezvoltare aduse cu sprijinul promotorilor. Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului localtc "Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local" * Valori medii la nivel de comună. Calculele ne aparțin. Desigur, ar putea fi formulată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
aspectul nivelului de dezvoltare revine comunelorcare au în schemă un PL, dar nu au înregistrat încă succese în atragerea unor resurse pentru proiectele de dezvoltare aduse cu sprijinul promotorilor. Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului localtc "Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local" * Valori medii la nivel de comună. Calculele ne aparțin. Desigur, ar putea fi formulată și ipoteza unei cauzalități între prezența PL în localitate și nivelul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
au înregistrat încă succese în atragerea unor resurse pentru proiectele de dezvoltare aduse cu sprijinul promotorilor. Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului localtc "Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local" * Valori medii la nivel de comună. Calculele ne aparțin. Desigur, ar putea fi formulată și ipoteza unei cauzalități între prezența PL în localitate și nivelul de dezvoltare al comunei. Durata de timp relativ redusă de la începerea funcționării noii instituții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sale profesionale. Plasarea sa în ecuația dintre contribuția la binele comun și profitul personal poate duce la găsirea unor soluții realiste de instituționalizare a activității agenților de dezvoltare comunitară. Desigur, PL sau facilitatorul poate fi conceput și ca „apostol”, ca promotor complet dezinteresat, motivat numai de binele public. Nu trebuie negată posibilitatea existenței unor astfel de cazuri.Construcția instituțională de durată are, foarte probabil, șanse mai mari de reușită dacă pornește de la premisa anterior amintită a antreprenoriatului social. Nu în ultimul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]