KorAP: Find »[drukola/base=pronominal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...43 >

1,071 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

și originea ergativității în această zonă, este puțin cunoscută. MURINYPATA Limbă aborigenă nord-australiană. 1 500 de vorbitori. Morfologie ergativă pentru nume și pronume. Marcarea ergativă nu este obligatorie, ci apare numai dacă nu este clar cine e Agentul. Prefixul verbal pronominal conține informații despre persoana, numărul și genul constituentului aflat în poziție S/A sau O. Marcarea morfologică a numelui prin ergativ apare numai atunci când nici informația conținută de verb, nici semantica grupurilor nominale, nici contextul pragmatic nu pot contribui la

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
două tipuri de antipasiv: unul numit antipasiv absolutiv și altul numit antipasiv focus/agentiv. Pivot S/O. Topică VOA. Subiect nul. Pronumele independente apar rar, marcând emfaza. Se pare că nu apar niciodată în același enunț A și O realizate pronominal. RAJASTHANI Limbă indo-europeană din familia indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în India. 80 de milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. REMBARRNGA (KALTUY, RAINBARGO, RAINBARNGO, REMBARRANGA

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
avea o partiție cazuală obișnuită, determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele funcționau după sistemul nominativ− acuzativ, iar numele, după sistemul absolutiv−ergativ; ulterior, s-a dezvoltat un sistem de sufixe verbale pentru marcarea acordului, atașate la auxiliare, se reduc formele pronominale libere și, din moment ce informația pronominală este conținută de forma verbală, uzul pronumelor scade, fiind folosite numai pentru emfază; morfologia s-a simplificat, sistemul absolutiv−ergativ generalizându-se și la pronume; în stadiul actual al limbii, marcarea se face prin acord

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele funcționau după sistemul nominativ− acuzativ, iar numele, după sistemul absolutiv−ergativ; ulterior, s-a dezvoltat un sistem de sufixe verbale pentru marcarea acordului, atașate la auxiliare, se reduc formele pronominale libere și, din moment ce informația pronominală este conținută de forma verbală, uzul pronumelor scade, fiind folosite numai pentru emfază; morfologia s-a simplificat, sistemul absolutiv−ergativ generalizându-se și la pronume; în stadiul actual al limbii, marcarea se face prin acord, care funcționează după sistemul nominativ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
determină defocalizarea agentului (așteptat, cu grad mic de agentivitate). Orice nume poate fi marcat cu ergativ, adică poate fi argumentul A al unui verb tranzitiv, indiferent de animare, timp, mod, aspect. Relațiile gramaticale sunt marcate prin postpoziții și prin clitice pronominale. Acordul pronominal urmează tiparul nominativ−acuzativ. Nu există o construcție medio-activă, prezentă în alte limbi din aceeași familie. WARRUNGU (WARRANGU, WARRANGO) Limbă ergativă, australiană, aborigenă, din familia pama-nyungan. Ultimul vorbitor a murit în 1981. Sintaxă de tip ergativ. Există grade

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
agentului (așteptat, cu grad mic de agentivitate). Orice nume poate fi marcat cu ergativ, adică poate fi argumentul A al unui verb tranzitiv, indiferent de animare, timp, mod, aspect. Relațiile gramaticale sunt marcate prin postpoziții și prin clitice pronominale. Acordul pronominal urmează tiparul nominativ−acuzativ. Nu există o construcție medio-activă, prezentă în alte limbi din aceeași familie. WARRUNGU (WARRANGU, WARRANGO) Limbă ergativă, australiană, aborigenă, din familia pama-nyungan. Ultimul vorbitor a murit în 1981. Sintaxă de tip ergativ. Există grade de ergativitate

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
of the Above", în: C. N. Li (ed.), p. 491−518, apud Manning (1996: 17−19). 48 Româna se încadrează în această categorie. 49 L. Rizzi, "On Chain Formation", în: H. Borer (ed.), Syntax and Semantics, 19, The Syntax of Pronominal Clitics, New York, Academic Press, p. 65−95. 50 A. Blinkenberg, Le problème de la transitivité en français moderne. Essai syntactico-sémantique, Copenhaga, Ejnar Munksgaard. 51 Tranzitivitatea reprezintă, din punct de vedere sintactic, o posibilitate combinatorie virtuală a verbelor de a realiza o

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
contextul o evidențiază; în construcțiile pasive sau reflexiv-pasive ocurența auxiliarului este imposibilă; invers, prezența auxiliarului exclude ocurența în același context a indicelui pasiv sau reflexiv-pasiv. 52 O construcție tranzitivă este o construcție care cuprinde un nominal obiect sau un indice (pronominal) al obiectului. 53 Tranzitivitatea este o proprietate care emană din "complexul predicativ". Obiectul este mai puțin o marcă a saturării și mai mult un semn al expansiunii predicatului; adesea, același verb admite mai multe obiecte a căror natură este profund

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359

2000: 101): „Exemplu din programa atributului: „Puii din lăstar au ieșit după o clipă de socoteală”. Subliniază atributele din textul de mai jos. Observă cu atenție partea de vorbire prin care sînt exprimate. Ce fel de atribute sunt: adjectivale, substantivale, pronominale, verbale sau adverbiale? (subliniază răspunsul pe care-l consideri corect). Exemplu din programa propoziției: „O rachetă gigantică se înalță repede”. Arată felul acestei propoziții, subliniind răspunsul corect: a) după structură: simplă sau dezvoltată? b) după forma verbului predicativ: afirmativă sau

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
de limba arabă. Vocabular românarab. Nivel semestrul I, [Pitești], [CMIÎSP],. Compendiu, 1977/1978, 20 p. multigr. (p. 1-20); Vocabular, 1978, 72 p. multigr. (p. 21-92) (IÎSP. Fped, Secția de limba română pentru studenții străini). [121] VUȘDEA, IOANA, Asupra predării sistemului pronominal român studenților angloși francofoni, CRIP, 123-125. [122] VUȘDEA, IOANA, Metode de studiu al limbii române fără limba intermediară în I.P.B., CRIP, 125 127. [123] VUȘDEA, IOANA; BOIANGIU, ANA; BALEA, MARGARETA; ILIE, DUMITRU, Curs de limba română. Pentru studenții din anul

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
1984, p. 527 536. 1985 [1] ACRÂȘMÂRIȚEI, VIORICA, Tipuri de exerciții pentru îmbogățirea vocabularului elevilor, Trib. Șc, nr. 272, 1985, 4. [2] ALBU, MIHAELA, Conversația ca metodă în predarea culturii și civilizației românești, PLRS, 1985, 195-199. [3] ALEXANDRESCU, VLAD, Strategii pronominale în poezia lui Tudor Arghezi, AUBLLR, 34, 1985, p. 29-42. [cu 12 tab.]. [4] ALEXANDRIU DOMNIȚA; COSTE, ILEANA; VLAD, FELICIA, Pentru o programă comunicativă. Syllabusul, PLRS, 1985, 14-18 [cu bibl.]. [5] ANDREESCU, OLGA, Unele aspecte ale însușirii lexicului în școala

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
române în liceu, în “învățământul liceal și tehnic profesional”, an 29, nr. 9, mai 1991, p. 3-4. [24] BEJAN, D., Prin ce se introduc propozițiile subordonate? în: LLR, 21, nr. 1, 1991, p. 5-8. [25] BEJAN, D., Pronumele și adjectivul pronominal, în “Limbă și literatura română”, București, an XX, nr. 2, aprilie-iunie, 1991, p. 3-5. [26] BEJAN, D., Propoziția subordonată subiectivă, în: LLR, 21,1991, nr. 3-4, p. 9-11. [27] BEJENARU, VIOLETA; MUNTEANU, FĂNICĂ; STERIAN, MARIA, Coordonate ale învățării citit-scrisului, Tribînv

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
164] ȚION, ADRIAN. Ana Blandiana: Gramatică. în: LLR, 20, nr. 2, 1991, p. 27-28. [165] UNGUREANU, DOINA, Culegere de exerciții. Părți de vorbire neflexibile. Pentru uzul studenților străini. [Craiova], RUCr, 1991, 75 p. (UCr. FLID). [166] VASILACHE, GH. N., Adjectivul pronominal de întărire, în “Limbă și literatura română”, București, XX, 2, 1991, p. 6-7. [167] VASILE, CORNELIU, Pentru o nouă programă de limba și literatura română, Catedra-București, 2, nr. 9-10-11, 1991, 1. [168] VELICAN-ALDEA; MARILENA; MATEESCU, ADRIAN; ȘOȘA, ELISABETA, Limba română

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
îmbunătățită). București, Editura Recif, 1993, 464 p.] în: PF, nr. 1, 1995, p. 10. [68] DAȚI sintaxei ce este al sintaxei. în: Paralele, nr. 9-10, 1995, p. 10, 36-38. [69] DERDENA, MIHAI, STERE, Pronume pesonale sua pronume posesive și adjective pronominale posesive, Tribînv, 6, nr. 279, 1995, 6. [70] DIACONESCU, ION, Sintaxa limbii române. București, Editura Enciclopedică, 1995, 436 p. [71] DIMA, PETRACHE, Ortografia și ortoepia limbii române. Culegere de reguli în vigoare. Galați, EPF, 1995, 48 p. [72] DINCĂ, ION

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
Preabecedar). Fișe de lucru pentru preșcolarii din grupele mare și pregătitoare. îndrumar pentru educatoare în aplicarea metodei fonetice, analitico-sintetice.Ediția a II-a, revăzută și înbunătățită, Bacău, E, Plumb”, 1996, 79[+LIII]p.. [118] ȘERBAN, SERGIU, Pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât. Sinteză gramaticală și teste de evaluare a cunoștințelor, ConvDid, 7, nr.21, 1996, 48-60. [119] ȘERBAN, SERGIU, Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ. Sinteză gramaticală și teste pentru evaluarea cunoștințelor, ConvDid, 7, nr. 22, 1996, 52-63. [120] ȘERBĂNESCU, ANDRA, Subiectele

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-a, revăzută și înbunătățită, Bacău, E, Plumb”, 1996, 79[+LIII]p.. [118] ȘERBAN, SERGIU, Pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât. Sinteză gramaticală și teste de evaluare a cunoștințelor, ConvDid, 7, nr.21, 1996, 48-60. [119] ȘERBAN, SERGIU, Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ. Sinteză gramaticală și teste pentru evaluarea cunoștințelor, ConvDid, 7, nr. 22, 1996, 52-63. [120] ȘERBĂNESCU, ANDRA, Subiectele date la examenul de admitere la Facultatea de Litere și la Facultatea de Bibliologie și Științele Informării, LLR,25, NR.4, 1996

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
literatura română: teste rezolvate pentru clasele V VIII: metode de redactare a textelor funcționale, diverse tipuri de compunere, compoziții cu cerințe prestabilite, teste și sugestii de rezolvare, București, Corint, 2007, 232 p. [112] MÎNDRECI, LENUȚA; BOBÂRSC, IULIANA-ADELINA, Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât, Drobeta Turnu Severin, Irco Script, 2007, 67 p. [113] MOCANU, VIRGIL, Cum e corect ?: tablete de cultivare a limbii române, Constanța, Dobrogea, 2007, 128 p. [114] MOȚ, MIRCEA; CHIRIȚĂ, CORNELIA; PESTREA SUCIU, STELUȚA, Gramatica de la A la Z, Pitești

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
Educațional, 2008, 190 p. [87] MOCANU, DRAGOS, Dicționar de sinonime, Constanța, Steaua Nordului, 2008, 461 p. [88] MOȘOARCĂ, ILEANA-IONELA; LINGURARU, ELENA, învățăm să scriem corect cu ABC, dar cum?, Lugoj, Nagard, 2008, 33 p. [89] MOȚOI, FLORENTINA-RELI, Pronumele și adjectivele pronominale posesive și de întărire: lucrare științifică, Costești, Ars Libri, 2008, 40 p. [90] MUREȘANU, CAMELIA Pregătire limba și literatura română: clasa a VIII-a: teze unice, Snagov, Klim, 2008, 256 p. [91] MUREȘANU, CAMELIA, Bacalaureat: limba și literatura română: subiecte

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
PANDURU, ANADA-VALERIA, Clase de cuvinte în limba română, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2008, 55 p. [118] PANDURU, ANADA-VALERIA, Complementele circumstanțiale de cauză și de scop și subordonatele corespunzătoare acestora, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2008, 65 p. [119] PANDURU, ANDA-VALERIA, Adjectivul pronominal și locuțiunea pronominală în limba română, Drobeta Turnu Severin, Irco Script, 2008, 47 p. [120] PAPAZI, STEFANIA ADINA; HRISTESCU, IOANA, Limba și literatura română pentru examenul de bacalaureat: repere de redactare a subiectelor de tip III: eseul: ghidul învățării eficiente

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
de cuvinte în limba română, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2008, 55 p. [118] PANDURU, ANADA-VALERIA, Complementele circumstanțiale de cauză și de scop și subordonatele corespunzătoare acestora, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2008, 65 p. [119] PANDURU, ANDA-VALERIA, Adjectivul pronominal și locuțiunea pronominală în limba română, Drobeta Turnu Severin, Irco Script, 2008, 47 p. [120] PAPAZI, STEFANIA ADINA; HRISTESCU, IOANA, Limba și literatura română pentru examenul de bacalaureat: repere de redactare a subiectelor de tip III: eseul: ghidul învățării eficiente, București, Akademos Art

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

românești 75 3.1.3 Derivarea structurilor analitice 81 3.1.3.1 Nivelul deplasării verbului în structurile analitice 81 3.1.3.2 Natura auxiliarelor românești 82 3.1.3.3 Derivarea formelor analitice românești 84 3.2 Cliticele pronominale 90 3.3 Negația propozițională 95 3.4 Statutul lui să 104 3.5 Analiza formală a inversiunii 109 4 Concluzii. Rezumat 113 IV O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română 117 1 Introducere, obiective și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
inversiunii 109 4 Concluzii. Rezumat 113 IV O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română 117 1 Introducere, obiective și structură 117 2 Trăsături comune cu româna modernă și caracteristici tipologice constante 119 2.1 Auxiliarele, cliticele pronominale și negația propozițională 119 2.1.1 Auxiliarele 119 2.1.2 Cliticele pronominale 124 2.1.3 Negația propozițională 129 2.2 Complementizatorul să 133 2.3 "Object shift" în româna veche 137 2.4 Rezumat 139 3 Gramatica

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
verbului în limba română 117 1 Introducere, obiective și structură 117 2 Trăsături comune cu româna modernă și caracteristici tipologice constante 119 2.1 Auxiliarele, cliticele pronominale și negația propozițională 119 2.1.1 Auxiliarele 119 2.1.2 Cliticele pronominale 124 2.1.3 Negația propozițională 129 2.2 Complementizatorul să 133 2.3 "Object shift" în româna veche 137 2.4 Rezumat 139 3 Gramatica V2: limbile romanice vechi și româna veche 140 3.1 Caracteristici ale gramaticii V2

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
distanță 212 4.3 Corelații cu alte fenomene 215 4.3.1 Alte situații de ACORD la distanță 215 4.3.2 Dislocarea predicatului complex 217 4.4 Relevanța fenomenului examinat 218 5 Negocierea unei gramatici 219 5.1 Encliză pronominală în contexte nespecifice 219 5.2 Anularea efectelor pragmatice 222 6 Concluzii. Rezumat 224 V Concluzii generale 227 Corpus 233 Bibliografie 237 Convenții, simboluri și abrevieri Convenții Trimiteri • capitolele se notează cu cifre romane; secțiunile se notează cu cifre arabe

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
exemplu (lat. exempli gratia) i.a. între alții (lat. inter alios) i.e. adică (lat. id est) infra mai jos (lat. infra) subl. ns. sublinierea noastră supra mai sus (lat. supra) v. vezi * * * [] grup sintactic - legătura dintre afix și bază = cliticizare pronominală √ elipsă ø desinență zero X0 centru sintactic XP grup sintactic EPP trăsătură EPP  trăsături phi (trăsături de acord) i (cu referire la trăsături sintactice) interpretabil u (cu referire la trăsături sintactice) neinterpretabil (engl. uninterpretable) t urmă a deplasării sintactice (engl.

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]