787 matches
-
atunci, preluând formele unei culturi superioare, românii nu vor mai rămâne în "patriarhalismul" literar și cultural. Referindu-se la condiția criticului, T. Maiorescu a concluzionat: "Critica, fie și amară, numai să fie dreaptă, este un element neapărat al susținerii și propășirii noastre". Alte articole În alte articole (Despre scrierea limbii române; Limba română în jurnalele din Austria; Beția de cuvinte; Neologismele; Asupra poeziei noastre populare), Titu Maiorescu s-a referit la "formele fără fond", limbă, etimologism, bombasticism și la stricătorii de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să-i călăuzească pașii spre triada inextricabilă a binelui, adevărului și frumosului. Ca și alți fruntași ai Junimii, Xenopol credea în funcția statutară a elitei, a celei cărturărești mai ales, pe seama căreia punea obligația trezirii poporului. "Ea-l duce spre propășire sau decădere, după elementul ce predomnește în dânsa, cel bun sau cel rău, în luptă totdeauna, în luptă neîmpăcată, ca lumina cu întunericul". Într-o societate bolnavă, răul se întinde "ca umbra în înserare". Când începe a se redresa, când
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
angajament, implicare, militantism, iar pe de altă parte respectul cel mai deplin față de adevăr. La timpul său, Maiorescu nu ezita să formuleze chestiunea tranșant: "Critica, fie ea și amară, numai să fie dreaptă, este un element neapărat al susținerii și propășirii noastre, și cu orice jertfă și în mijlocul oricăror ruine trebuie împlântat semnul adevărului". Sfera ei de acțiune e practic fără limite. Mai vie, mai corozivă în epocile de tranziție, critica este o necesitate permanentă. Ea opune justificărilor aduse de "conducătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
etnică și credință religioasă, sunt datori: a socoti Patria drept cel mai de seama temei al rostului lor în viață, a se jertfi pentru apărarea integrității, independenței și demnității ei; a contribui prin munca lor la înalțarea ei morală și propășirea ei economică; a îndeplini cu credință sarcinile obștești ce li se impun prin legi și a contribui de bună voie la împlinirea sarcinilor publice, fără de care ființa Statului nu poate viețui”. În baza următorului articol, toți cetățenii români erau egali
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
etnică și credință religioasă, sunt datori: a socoti Patria drept cel mai de seama temei al rostului lor în viață, a se jertfi pentru apărarea integrității, independenței și demnității ei; a contribui prin munca lor la înalțarea ei morală și propășirea ei economică; a îndeplini cu credință sarcinile obștești ce li se impun prin legi și a contribui de bună voie la împlinirea sarcinilor publice, fără de care ființa Statului nu poate viețui. ART. 5 Toți cetățenii români, fără deosebire de origine
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
asociate acestora, dimensiunea strategică a unora dintre aceste componente. A. Distribuția spațială a valorii produsului intern brut (P.I.B.) și structura acestuia Produsul intern brut este una dintre mărimile cele mai relevante cu privire la capacitatea respectivului stat de a-și asigura subzistența, propășirea și locul pe arena regională și internațională. Lumea arabofonă în ansamblu produce un P.I.B. în valoare de 2.531,6 mld. USD (2007), adică 3,86% din P.I.B.-ul mondial total (Tabelul nr. 2), ceea ce plasează acest spațiu (format din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
începe a agiunge la țelul său de a introduce în țară osăbite ramuri de industrie. Zidirea acestui așezământ s-au mai mărit". Iar în cuprinsul adresei oficiale (ofis) înaintată domnitorului, se repeta: "Adunarea, cu multă a ei mulțămire au văzut propășirea Institutului de arte și meșteșuguri, care este menit a obști lucrările de mehanică și de industrie"39. Orizontul mai larg și buzunarul mai generos prin raportare la sursele bugetare ale primului director, față de nevoile unei astfel de școli, identificată adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe care l-a avut acest ultim studiu în viața economică și spirituală a țării poate fi lesne dedus din simplul fapt că, după trei decenii și jumătate de la apariție, răstimp în care societatea românească făcuse pași mari pe calea propășirii generale, ideile sale își păstrau nealterate valabilitatea. Însuși poetul nepereche al literaturii române, Mihai Eminescu, ispitit de problematica politică a epocii sale și venind în întâmpinarea unor imperative economice ce reclamau protejarea industriei naționale, a republicat in extenso studiul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Moldova mai potrivit, după poziție și împregiurări, pentru sus-arătatele ramuri de industrie, decât valea Bistriței", unde mâna de lucru, bogățiile solului și ale subsolului, ca și posibilitățile naturale de transport se constituiau în garanții pentru orice întreprinzător, implicit în șansa propășirii generale. Viziunea sa, optimistă, contrasta însă cu realitățile constatate în același perimetru, unde, în loc să sporească, spațiile împădurite "se mistuiesc printr-un catahrisis (abuz n.ns.) vrednic de tânguire". Mulțimea fierăstraielor concentrată în zonă, exportul necumpătat și "relele obiceiuri" ale despăduririlor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cumva grija ocrotirii bogățiilor subterane le motiva presupusa indiferență. Așadar, observațiile și îndemnurile lui Mihalic de Hodocin în direcția încurajării inițiativelor menite a pune în valoare resursele subsolului moldav, pe temeiul cărora să fie create "manufacturi de tot felul" necesare propășirii țării, n-au fost izolate, nici formulate în premieră; în schimb, de astă dată, se pare că au beneficiat de acel spor de profesionalism sau autoritate și, implicit, de audiență în rândul contemporanilor săi, care n-au rămas total insensibili
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
anul 1851 Nicolae Suțu preconiza, în premieră, construcția unei astfel de căi, care să traverseze Moldova de Jos, de la est la vest, între Tg. Ocna și Galați 14. Întemeindu-și proiectul pe convingerea că "toată întrebuințarea antreprizei ocnelor și baza propășirii sale și, prin urmare, a folosului haznelii nu stă decât în exactețea transportului sării la schela Galaților", pe de o parte, iar pe de alta, că "greutățile cărăușiei s-au înmulțit an de an", cunoscutul economist demonstra utilitatea și posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Cuza, la 19 ianuarie 1859. Reluând, în termeni asemănători celor cuprinși în petiția sa din 1853, argumentele ce-i serveau drept temei actualului demers, el adăuga acestora durata extinsă a propriului travaliu și, desigur, noile contribuții personale în progresul sau propășirea domeniilor slujite în răstimp. Astfel, "în curs de 20 de ani nota petiționarul s-au sârguit iscălitul, din toate puterile, spre a face țării cele mai folositoare serviciuri". Reamintind, cu titluri de referință, că "pe lângă Școala de Arte organizată de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
are chiar propriile sale mine de fier și este nevoită nu numai pe tot anul a trimite în țări străine însămnătoare some de bani pentru acest neapărat trebuitori metal, dar încă și a atârna de la țările streine în privirea culturei, propășirilor în agricultură, în măestrii și arte. Industria cea foarte înflorită a Angliei, nemărginitul ei negoț în toate părțile lumii, a ei putere și înavuțire derează mai cu samă de la a<le> sale mine și fabrice de fier. Numai fier în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de mehanică și anume: de dulgherie, teslărie, rotărie, strungărie, ferărie și lăcătușie, primind pe acest an un mai mic număr de ucenici pentru ca să poată mai bine a să deprinde lângă maestri, iar la anu va spori numărul lor în analoghia propășirii ce vor face acei întâi ucenici, va spori. La această școală se vor primi și tineri vrednici și a cărora părinți vor purta grijă de îmbrăcăminte, iar a lor țânere va fi cu cheltuiala școalei. Aice deprinzându-se ucenicii în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vitregit atât de vremuri, cât și de decizii nepotrivite. Am dori ca noii aleși să urmeze cu mai multă fidelitate cuvintele rostite și semnate cu mâna pe Biblie și pe Constituție: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român... Așa să-mi ajute Dumnezeu!" Creație și durată Schimbarea politică din decembrie 1989 a continuat prin crearea noilor instituții democratice, prin reforma constituțional-juridică și prin prefaceri economice fără aplicarea unor strategii experimentate, în condițiile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din România (FNTDR) a avut un rol scurt pe scena politică, ea sucombând discret în anul 1947, la numai câteva luni de la „câștigarea” alegerilor parlamentare de către altă alianță eterogenă intitulată Blocul Partidelor Democrate (BPD). „Locomotiva” Tătărescu contribuise mult moralmente la propășirea comunismului în țara noastră. Popularitatea acestui politician, care se dezisese de C.I.C. Brătianu, adevăratul lider al acestei formațiuni, fusese ridicată la cote amețitoare mai ales datorită faptului că fusese abil numit de către comuniști, șeful delegației României din cadrul Conferinței de Pace
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
afirme în secolul al XV-lea, așa cum o demonstrează scrierea De dignitate hominis a lui Pico della Mirandola (1486). Ideile de demnitate și libertate se cheamă una pe cealaltă: omul este demn a fi liber, iar exercitarea libertății este necesară propășirii sale. În acest sens, umanismul nu este incompatibil în principiu cu Creștinismul, unde omul, chiar păcătos, este asemenea chipului lui Dumnezeu și cununa Creației. Va deveni totuși antinomic acestuia în măsura în care omul se va afirma ca fundament al oricărei valori și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
va culmina în domeniul politic cu legea Habeas corpus și cu Declarația drepturilor omului. Umanismul va atinge desăvîrșirea filozofică odată cu secolul Luminilor și se va afirma din punct de vedere politic odată cu Revoluția franceză. Din acest moment, progresul Istoriei și propășirea omului se vor întrepătrunde și vor ființa în strînsă legătură. Condorcet anunță progresul uman nelimitat (Schiță a unui tablou istoric al progresului spiritului uman, 1794). Ulterior, Individualismul propriu-zis se va desprinde de ramura umanistă din care provenea. El va căpăta
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
genetică în raport cu ambele. Mai mult, el s-a nutrit cu un lăptișor de matcă neștiut pînă atunci: Puterea științifică și tehnică care conferă supremație asupra Naturii. În secolul al XIX-lea, socialismul marxist va asocia ideea privind cucerirea naturii, ideea propășirii totale a omului în Istorie și ideea creștină a Mîntuirii. Prin toate aceste aspecte, marxismul reprezintă vatra nu doar a unui al doilea Umanism, ci mai cu seamă a unei a doua religii, și aceasta pe de-a-ntregul invizibilă credincioșilor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
umanitatea dezbinată și sfîșiată în națiuni, imperii, rase, religii. Iată-ne departe de "bătălia finală", de "sfîrșitul istoriei", de desăvîrșirea civilizației, la care speram încă acum treizeci de ani. Ne aflăm, dimpotrivă, într-o nouă luptă inițială. Nu în clipa propășirii spiritului uman, ci tot în preistoria sa. Nu reușim încă să răspundem provocării pe care ne-o adresează complexitatea realului; ne aflăm încă în epoca barbară a ideilor. Europa trebuie să se construiască în acest context incert și dement. Cu toate că
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a ținut în fața delegatelor din toată țara prezente la întrunirea anuală ce a avut loc la sediul SNFOR, pe data de 12 iunie 1920. „...anul ce încheiem a adus un progres însemnat cu întemeierea unui nou Institut la Vaslui și propășirea din ce în ce mai mare a școlilor noastre însă vădit este că nu în toate județele am ajuns a aduce aceleași servicii și în genere pare să fie o tendință generală ca județele să se bizuie mai ales pe centru pentru a obține
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sugruma din fașă orice urmă de împotrivire din partea cuiva. O altă măsură a fost aceea a neparticipării pe liste proprii, în acest sens înființând o altă făcătură numită FDP (frontul democrației populare). Cum au lucrat cu sârg evreii vasluieni la propășirea „dictaturii proletariatului” din România, am aflat dintr-un „Raport de activitate a CDE Vaslui pe luna Martie 1948”, ce, din fericire, s-a păstrat în arhive, la fel ca multe alte documente profund compromițătoare scrise chiar de către subiecții studiului nostru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de neutru pentru demersurile sale paideice/ populare și, în același timp, suficient de adecvat prețiozității presupuse de ideea "prelecțiunii". Ceva mai târziu, după înființarea Societății "Junimea", membrii fondatori au continuat să vadă în aceste conferințe o foarte utilă metodă de "propășire a civilizațiunei în România". Se vede bine din aceste documente că preocupările dintâi ale Junimii au fost prelecțiunile și tipografia. Societatea nou înființată dorea nu numai să se facă remarcată, dar și să-și realizeze misiunea spre care prin program
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
civilizațiunei în România". Se vede bine din aceste documente că preocupările dintâi ale Junimii au fost prelecțiunile și tipografia. Societatea nou înființată dorea nu numai să se facă remarcată, dar și să-și realizeze misiunea spre care prin program năzuia (propășirea civilizați-unei în România)"5. Demersul paideic viza deci nu doar proliferarea "adevărului", cum se va vedea mai jos, ci chiar civilizarea unui popor ce orbecăia prin propriile neputințe. O miză, așadar, uriașă, pe care câțiva oameni și-o asumaseră printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
toate straturile nației atunci cînd aceasta trăiește sentimente fericite? Oamenii satelor trebuie să cunoască doar truda și mizeria. Ah, ce lesne ar fi ca prin satisfacții necostisitoare, dar protejate de inteligență, să-i facem pe oameni să fie interesați de propășirea nației. În fiecare sat, izbînda, pacea glorioasă, nașterea urmașului la tron ar trebui să fie celebrate prin sărbători vesele și emoționante care să unească dansul, spectacolul, o stare de spirit armonioasă cu serbarea cîmpenească. În entuziasmul unei bucurii curate sufletul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]