739 matches
-
Suntem departe de seninătatea înălțătoare a prototipul donnei angelicata, Preasfânta Fecioară și de extazul contemplativ. Ceea trimite spre o ipostază perenă a idealului feminin, dincolo de timp și spațiu, tot un fel de a concentra în principiul feminin atracția periculoasă cu propensiunea angelicului. (Vezi, de exemplu, oarecum apropiat, și comentariul Oanei Simona Zaharia, de la p. 60, în legătură cu concretețea pe care angelicul o dobândește în universul boccaccian, univers al lui dicere, totuși). În perimetrul schemei conceptuale contrastive - pe care-o instituie doctoranda ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
apetență pentru exactității. Având în vedere consistentele merite științifice, ca și contribuția de originalitate a grilei interpretative propuse, pentru creativitatea ce-o incumbă, dincolo de platoșa bine folosită a citatelor din autoritățile critice, în genere, pentru ținuta demersului, cu a sa propensiune spre precizia stilului și proprietate a exprimării analitice, uneori alertă, dar nu în defavoarea ideii, și, nu în ultimul rând, pentru modul în care pledează în favoarea includerii unor abordări feministe în grila interpretativă postulată, recomand spre lectură, cu toată convingerea, această
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
profilaxie primară au în continuare, un impact redus. Există însă suficiente date clinice și experimentale care să permită formularea unui concept care să stea la baza profilaxiei și terapeuticii. Actualmente schizofrenia este studiată și înțeleasă, prin prisma modelelor de vulnerabilitate (propensiunea) pentru această tulburare. în lumina acestei teorii, vulnerabilitatea pentru schizofrenie este privită ca fiind o relativ durabilă proclivitate (înclinare) către dezvoltarea simptomatologiei clinice; ca o constelație de trăsături, însemnând că însușirile ei sunt relativ stabile de-a lungul timpului: premorbiditate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mediu (și implicit și cea a unui model de vulnerabilitate stres) devreme ce între aceste două grupuri, cazurile de boală au apărut doar în familiile care au fost considerate "disturbate" ("distorsionate") (Tienari et al, 1987c ).Astfel încât, efectul genetic : diferența între propensiunea ridicată și cea scăzută, s-a exprimat prin tulburări psihice, doar în prezența unui mediu familial disturbat. Mai mult, impactul unor relații familiale disturbate pare a fi maximal în prezența unui genotip cu risc vulnerabil (Tienari, 1990 b). Programele speciale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Ar Însemna să rămânem la nivelul simplei factologii și al exteriorității Întâmplărilor. Mai corect ar fi să spunem că intimitatea este sinteza unor stări indecise, o coborâre În necunoscutul propriei sensibilități. Sondarea intimului are, Însă, fie și inconștient, o certă propensiune auto-constructivă. Adică sondarea sistematică a teritoriului infinit pe care-l descoperă cu fiecare rând scris. Nu există, deci, pentru scriitor decât intimitatea scrisă, urma pe cât de fragilă, pe atât de puternică a inspirației și a memoriei scriitorului. Între alte mobiluri
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sintetizează într-o serie de trăsaturi semiotice cele două regimuri ale publicității REGIMUL DENOTAȚIEI REGIMUL CONOTAȚIEI Informație Semnificație Reprezentare Emoție Analitic Sintetic Obiect Semn Produs Complicitate Cunoaștere Valoare Instrucție Empatie Nume Caracter Practică Mit Mimesis Poiesis (G. Péninou, 1972: 112) Propensiunea spre vis și mit este modelarea așteptării salvatoare, aptă să răspundă angoaselor produse de o tradiție pustiită și de o modernitate pustiitoare (G. Balandier): "Țările care vor domina lumea vor fi cele care vor ști să ne facă să visăm
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
frontierelor naționale. O anchetă pe lângă un număr de patroni recenți, antreprenori de primă generație, care au acumulat averi considerabile în câteva decenii, subliniază foarte bine caracterul ineluctabil al acestei internaționalizări [Pinçon, Pinçon-Charlot, 1999]. O societate capitalistă care prosperă reproduce astfel propensiunea capitalismului triumfător în extinderea mondializării, în exercitarea puterii sale asupra internaționalizării câștigurilor. Concurența intercapitalistă stă la baza diferitelor fuziuni și achiziții peste tot în lume. În universul pieței și al liberalismului, fie învingi, fie mori, fie te dezvolți și absorbi
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
imaginație", la început "nu sub forma dragostei", ci a "nevoii de dragoste", "trupul bărbatului păros peste spuma albă a femeii îl tulburase și-i biciuise simțirea cu furnicări de senzualitate necunoscute încă". Ceea ce merită reținut de aici e că, anihilând propensiunea "thanatofilă", obsesia erotică a adolescentului se manifestă disociat, atât ca "trebuință sufletească de a iubi platonic", cât și, deopotrivă, ca înjositoare dar imperativă dorință de împreunare (acestea sunt, de altfel, coordonatele invariabile ale psihologiei eroului lovinescian). Timidul Bizu preferă să
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ca un teribil blestem, prin care "se contopea în mizeria obștească a materiei supusă degradării și descompunerii". Or, cum "unicul sens al lumii" i se pare "spectacular", numai consecințele bolii (repaosul absolut), și nu boala însăși (simplu "mijloc") reprezintă "împlinirea" propensiunii sale contemplative, singura preocupare pe care o găsește acceptabilă fiind tot "de ordin estetic și speculativ, și deci dezinteresat". De fapt, "miasma tare a nihilismului", lipsa de apetență vitală (un determinant psiho-temperamental, deci) "cheamă" cu adevărat boala fizică, pentru a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Lovinescu se străduise să scrie mai simplu, e drept, tot în limbajul exersat deja al emoțiilor intelectualizate. Însă chiar dacă narațiunea rămânea focalizată pe analiza abstractă a sentimentelor, autorul voia să se spele pe mâini, transferând exclusiv asupra nevinovatului Bizu păguboasa propensiune (auto)reflexivă, pentru a dovedi că despicarea firului în patru nu duce la nimic bun, și cu atât mai puțin la cunoașterea de sine (idealul oricărui "analist"). Scurt spus, o dată cu Firu'n patru romancierul Lovinescu se delimitează încă și mai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
moral, oamenii altruiști, înclinați prin însăși natura lor la sacrificiul de sine, ilustrează de fapt un anumit conformism față de împrejurările concrete ale existenței, o slăbiciune de înger ce-i îndeamnă să prețuiască mai mult persoana aproapelui decât propria lor persoană. Propensiunea aceasta spre sacrificiu se întâlnește îndeosebi la femeile cu vocație maternă, precum Dora, acea mătușă a lui Mili care nu trăiește decât pentru alții, plângându-și întruna de milă. În răspăr cu asemenea exemplare jalnice ale umanității, sortite unui întristător
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ales în lingvistică), Caracostea consideră că există o "formă internă", un "factor modelator supraordonat", relevabil în fiecare poem eminescian, indiferent de "forma" lui particulară, astfel încât "acordul dintre personalitate, experiența adânc trăită și forma internă" lămurește și "stăruința de a plăsmui", propensiunea creatoare. Căutând, deci, "forma internă" a liricii eminesciene, criticul identifică o "structură dramatică" recurentă (mai precis: balada), "cerută de chiar personalitatea lui", așadar o "formă" ce are la bază o experiență psiho-erotică sui generis (în cazul lui Lovinescu avem de-
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care o presupune orice formă de amor curtenesc are la bază, după cum arăta Norbert Elias în Procesul civilizării, un sentiment de frustrare generat de conștiința inferiorității sociale și economice a adoratorului (a bărbatului, așadar)120. Idealizarea femeii generează, apoi, pe lângă propensiunea (masochistă) către servitutea voluntară, și fenomenul "dorinței triunghiulare", analizat de René Girard într-un studiu cândva celebru 121 (să nu uităm că triunghiul amoros este prezent în orice melodramă). Eseistul francez sublinia, într-o manieră foarte lovinesciană de altfel, rolul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Nemțoicuței", privilegiind imitația mistificatoare, refugiul obstinat în imaginație, în vis. Criticul împrumuta astfel lui Eminescu chiar profilul său psihic, obligându-l la un comportament stereotip, în acord cu propriile teorii despre "personalitate" și "specificul național". În altă ordine de idei, propensiunea spre idealizare a amorului de tip romantic-trubaduresc pare a "masca" o serie de "înclinații" nesănătoase, diagnosticate drept "perversiuni" în studiile de psihopatologie erotică. Mai importante mi s-au părut, în cazul de față: masochismul, fetișismul și voyeurismul 128. Ei bine
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a scriitorului cu suflet de copil. Prin urmare, comportamentul nesupravegheat, aspectul neîngrijit al vestimentației ("cărnos", "dinții mari, galbeni", "hainele groase, necălcate, pătate", "urme grase pe guler", "mânca urât, sorbea prelung") sunt prezentate în roman ca niște simptome caracteristice ale unei propensiuni accentuate spre reflecție solitară și spre abstragere ("ochii îi erau absenți", "retrași în sine, priveau înăuntru"; "lucra în el o forță inconștientă, care-l scotea din logica momentului și-l făcea să se conducă după norme proprii și imprevizibile"). Emblematică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o formă de inadecvare candidă, ci reflectă atât dorința de confesiune a lui Lovinescu, cât și tendința de obiectivare și de impersonalizare ambele, elemente constitutiv-modelatoare ale scrisului său. 30 Idei interesante, care m-au ajutat să înțeleg resorturile adânci ale propensiunii lui Lovinescu către confesiune, am găsit în Laurent Mattiussi, Fiction de l'ipséité. Essai sur l'invention narrative de soi, Librairie Droz, Genève, 2002; Jean-François Jeandillou, Esthétique de la mistification. Tactiques et stratégies littérraires, Éd. de Minuit, Paris, 1994; Jacques Finné
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se impun lui ca o necesitate, le apreciază ca ținînd de obiectivitate. Așa se explică, de exemplu, urmarea voită a unui model lingvistic dintr-un centru politic, economic sau cultural, prin imitare. (S-ar putea observa, de altfel, că, în ciuda propensiunii de a fi "cineva", de a se remarca, individul uman are și această latură conformistă de a fi "în rînd cu lumea", care, în conștiința sa de vorbitor al unei limbi, se manifestă prin a concepe limba ca un mod
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a lui cu mijloace pur umane"331. S-ar putea spune, de aceea, că, în poezie, semnele lingvistice devin simboluri, prin exploatarea laturii lor materiale, dar aceste cuvinte simbolice sînt învestite cu pronunțate laturi generalizatoare, căci arta are tocmai această propensiune de a propune particularul ca ceva general și universal. Trepte ale relației dintre filozofie și poezie Deși se poate constata ușor că filozofia și poezia sînt producții spirituale bine delimitate una de alta, au fost deseori identificate posibilități de a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o intropatie estetică, caracterizată prin atitudinea de a fi cucerit, de a fi invadat de ceva, și, pe de altă parte, o intropatie cognitivă (sau aperceptivă), care este atitudinea de a lua act de ceva. Din perspectiva esteticii, intropatia este propensiunea subiectului de a interpreta eurile altora după eul propriu, semnificație apropiată aceleia atribuite empatiei, de stare emoțională și cognitivă prin care se ajunge "pe aceeași lungime de undă" cu alte persoane. În aceste condiții, s-ar putea aprecia că alteritatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a resurselor și multiplicarea la infinit a nevoilor noastre. 3tc "3" Consum, timp și joctc "Consum, timp și joc" Frenezie consumatoristă, mutilare a vieții: pe urmele criticii marxiste a religiei, filosofii și sociologii n-au pierdut ocazia de a interpreta propensiunea pentru cumpărături ca pe un nou opiu pentru popor, destinat să compenseze insatisfacția provocată de parcelarea muncii, diminuarea mobilității sociale, nefericirea adusă de singurătate. „Sufăr deci cumpăr”: cu cât individul e mai izolat sau mai frustrat, cu atât mai mult
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
resimțite pretutindeni, „totul e periculos”. De fapt, hedonizarea modurilor de trai nu se dezvoltă pe fondul dramatizării sanitare și igienice. Emotivitatea hipermodernă nu e dionisiacă, ci omnifobă. Fapt care se traduce prin vizite tot mai frecvente la medic și prin propensiunea de a declara mereu mai multe simptome și tulburări specifice bolilor. Se conturează acum nu o nouă bucurie de a trăi, ci intoleranța la durere, patologizarea crescândă a persoanei, supraconsumul de medicamente, extrema sensibilizare la problemele de sănătate. Preocuparea pentru
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se prelucreze datele, cu care parametri să fie confruntate ele”. Importante sunt semnificațiile pe care le primesc procedurile de evaluare, conștientizarea și căderea de acord asupra acestora, producerea unor efecte pozitive la nivelul actorilor implicați. Evaluarea este o procedură de propensiune a educației. Scopul ei suprem nu este de a ratifica o realitate dată, ci de a face să se ivească una mai bună - în beneficiul educaților, în primul rând. Orizontul problematic pe care îl discutăm se referă cu preponderență la
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
mari șanse să beneficieze de un grad sporit de acceptabilitate a ideilor. Pare evident că enunțul unei ipoteze este reținut dacă surprinde și plăcut, adică este și memorabil prin simplitatea (și frumusețea) formulării și concordant cu credințele oamenilor în privința cunoașterii. Propensiunea spre simplitate, chiar dacă are valoarea practică a punctului arhimedean, se asigură de credibilitate într-un mod pur omenesc, de minimizare a efortului de înțelegere: să fie simplu spus. Problema este dacă, la acest nivel de adresabilitate și credulitate, ipoteza mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
unidimensional, poate cel mult rearanjat interior, pentru a se asigura de consecințe doar după ce realitatea s-a consumat. Procesul explicativ al Economiei s-a născut sub impulsul și după regulile inducției, iar unii teoreticieni acuză încă - și pe bună dreptate - propensiunea Economiei către metafizică. Această atitudine este încurajată și de faptul că teoria economică admite prea multe asumpții încă de la originile sale moderne, între altele și ca rezultat al revoluției presupuse de secularizarea principiului creator. Revoluția formei Este clar acum că
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ajuns. Mai întâi un instrument străin de intenții catastrofale, planul, a fost acuzat de eșec și aruncat la coșul rebuturilor istoriei și apoi o instituție socială (chiar de socializare a performanței), piața, a fost compromisă pentru că a dat dovadă de propensiune spre moderație, când a fost forțată să lucreze (intensiv și, mai ales, extensiv) în atelierele câștigului nelimitat. Ce s-a dorit este străveziu: salvarea ideologiilor și ideologilor unor exagerări în privința forțării sistemelor să funcționeze spre limita extremă, ca și când natura ar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]