598 matches
-
ecumenice, fundamentul solid, al dezvoltării normale a vieții tuturor oamenilor. Prin urmare, ecumenicitatea exprimă sobornicitatea Bisericii, unitatea și ortodoxia credinței apostolice, apărate și întărite prin sinoadele ecumenice și întărite prin diferiți factori (școlile catehetice, misionarismul Bisericii, prietenia între ierarhi, călătoriile, propovăduirea păcii, etc.). b) Termenul ecumenism a fost pus în circulație la începutul secolului XX de către Mișcarea ecumenică și s-a născut din lipsa de ecumenicitate în lumea protestantă. Ecumenismul actual este un efort care vizează unitatea dogmatică și organică a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
timp oricând vrei și de câte ori vrei să te rogi în particular, ca să nu pierzi citirea din cauza rugăciunii, fiindcă nu totdeauna poți avea la îndemână aceasta, pe când rugăciunea stă la îndemâna oricui”. Sfânta Scrptură a fost întotdeauna dreptarul principal în propovăduirea dreptei credințe. Sfântul Niceta era un foarte bun cunoscător al Sfintei Scripturi. El a folosit-o necontenit, atât în expunerea doctrinei ortodoxe, cât și în combaterea ereticilor, întărindu-i pe credincioși săi și sfătuindu-i să asculte cu atenție atunci când
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de Aur și Filocalia Sfântului Vasile (cea practicată în Siria și Egipt) au devenit occidentale și ecumenice, aceasta se datorează în primul rând cărților lui Cassian. f. Limba latină a reprezentat instrumentul de bază ce a slujit scriitorilor sciți în propovăduire și misiune, în operele scrise și liturgice, în călătorii și întâlniri. O limbă devenită deja universală, și care aparținea Imperiului roman de atunci, era folosită de administrația vremii și obligatorie în raporturile cu autoritățile. Aproape toți scriitorii de care vorbeam
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
întâistătătorului Diocesareei. Ea cuprinde explicațiile mai multor întrebări, mai ales cele referitoare la faimoasa formulă scitică: „Unul din Sfânta Treime a pătimit în trup”. 2. Scrieri aghiografice. Biografii Cu fidelitatea sa față de tradiția patristică și față de hotărârile Sinoadelor Ecumenice, cu propovăduirea pocăinței și a creșterii lăuntrice, Dionisie Smeritul nu-și putea tăinui multă vreme „preocupările duhovnicești și năzuința după pildele sfinților”. Aplecarea către evlavia alexandrină și, în general, răsăriteană părea în societatea romană, în care susținuse masiva pătrundere a teologiei chiriliene
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în poezie: unitatea, varietatea, ordinea, proporția și adecvarea. Sunt trăsături profund clasice, la fel cu ideea derivării aceleiași noțiuni de frumos poetic din esența adevărului. De asemenea, sub coordonate similar clasice se înscriu raporturile stabilite între imaginație și rațiune sau propovăduirea regulii celor trei unități. Ca și în cazul celorlalți teoreticieni ai secolului al XVIII-lea, meritele lui Ignacio de Luzán nu trebuie nicidecum diminuate prin prisma unei raportări epigonice la clasicismul francez. Ceea ce a făcut el, și toți ceilalți avuți
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
la acest Sinod au completat Simbolul niceean cu încă 5 articole de credință, care stabilesc învățătura Bisericii despre Sfântul Duh și despre Biserică. Așa a luat naștere Simbolul de credință Niceo Constantinopolitan. Importanța Sinoadelor Ecumenice pentru viața Bisericii, păstrarea și propovăduirea dreptei credințe este bine cunoscută. „Sinoadele Ecumenice și-au exercitat și își exercită, începând cu primul dintre ele, autoritatea și influența, neîntrerupt, de mai bine de 16 veacuri în Biserică și în cultura creștină. Scopul lor principal a fost omogenitatea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a vrut, și istorisind mai târziu minunea învierii Sale din morți. Dar socot că atitudinea de mai târziu a ucenicilor Lui are o putere de dovedire cu totul sigură: cu primejdia pierderii vieții, ei s-au dăruit cu totul unei propovăduiri pe care n-ar fi susținut-o cu atâta tărie dacă ar fi pus în circulație numai de la ei zvonul că Iisus a înviat din morți. Ba mai mult: conformându-se acestei învățături, apostolii nu numai că au pregătit și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
locuri ale Scripturii se pot desprinde trăsăturile alese ale proorocilor: libertatea cu care vorbeau, puterea lor, trezvia lor, vegherea lor și nu se îngrijorau de propria lor libertate când ajungeau în primejdii, numai să poată mustra, să poată întoarce prin propovăduirea cu îndrăzneală a cuvântului (Fap. 4, 29) și prin mustrarea păcătoșilor, chiar dacă cei mustrați erau oameni de cea mai mare vază”. (Origen, Omilii la Cartea Proorocului Ieremia, omilia XV, cap. I, în PSB, vol. 6, p. 414) „ Iar pentru că proorocii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sfârșit și casă nesurpată la Tatăl, la Fiul și la Duhul Sfânt, dumnezeirea cea de o ființă și în trei ipostasuri”. (Teodor al Edessei, Una sută capete foarte folositoare, cap. 99, în Filocalia..., vol. IV, p. 226) „Pavel chiar și propovăduirea nescrisă o numește tot evanghelie”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia XVIII, p. 168) 107 „... Există o singură Biserică adevărată, aceea care este cu adevărat veche, în care, potrivit planului lui Dumnezeu, sunt
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de Aur”, în limba franceză de Jean Doublet, traduse în limba română de diacon Gheorghe Băbuț, Vol. I și Vol. II, Editura Pelerinul Român, Oradea, 2002, 645 pp. 40. „Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie. Despre tăria credinței. Despre propovăduirea Evangheliei și alte omilii”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, 373 pp. 41. „Întru lauda sfinților mucenici”, Traducere din limba greacă, studiu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
întreg norodul. Scrisoarea lui Neacșu Lupu din Câmpulung Muscel către judele Brașovului, Hans Benkner, redactată în chirilică, dar concepută aproape într-un limbaj mixt slavono român, este o dovadă a acestei tendințe. Răspândirea tiparului, sub impactul Reformei, care a permis propovăduirea credinței în limba maternă, a făcut ca procesul să devină ireversibil în favoarea românei. Cu timpul, limba noastră a substituit slavona la liturghie și în cancelarie. Afirmarea românei ca limbă oficială s-a petrecut pe vremea lui Matei Basarab și a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în Moldova, unde era marginală, spre Bugeac, și a avut un impact mai puternic, stând la baza fondării Țării Românești sub dinastia Basarabilor. g. Icoana românească Identitatea noastră ortodoxă este o moștenire sacră care ne-a fost încredințată de Bizanț. Propovăduirea creștinismului oriental pe pământurile noastre s-a realizat de Imperiul Roman de Răsărit prin stăpânirea Dunării de Jos. Predica Sfântului apostol Andrei în Sciția Minor avea să se răspândească și pe întreg cuprinsul ținuturilor noastre. Atașamentul nostru față de ortodoxie este
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
acceptat În vremea lui Epifaniu de către Părinți ai Bisericii, ortodocși și de mare autoritate, precum Ambrozie din Milano 30. Într-o scrisoare a lui Epifaniu din 394, celor patru acuzații de mai sus li se adaugă Încă una: și anume, propovăduirea de către origeniști a credinței că „Diavolul va deveni din nou ceea ce a fost, Își va recăpăta vechea poziție și se va Întoarce În Împărăția cerurilor”31. Într-un pamflet din 396, Ieronim găsește opt capete de acuzare Împotriva origeniștilor 32
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de către locuitori ai altei planete care stăpânesc misterele științei geneticii și ale biologiei celulare. Probabil gurul a citit lucrări ale transumaniștilor și a fost „inspirat” în calitatea sa de profet, având în vedere remarcabila asemănare dintre discursul științific transuman și propovăduirile sectei raeliene! La fel cum în crezul religios raelian se regăsește o mare doză de misticism pseudoștiințific, în credința oamenilor de știință afiliați ideilor transumaniste se observă o izbitoare viziune spirituală, o proorocire a transcendenței și a dăinuirii spiritului uman
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
odihnă a soarelui" , au fost simbolizate prin "îngroparea" sau prin "scalda" lui Moș Crăciun, începutul de an fiind patronat de o divinitate mitică, renăscută sau purificată. Răscumpărarea vârstei originare are loc în urma ritualului de abolire a timpului profan și de propovăduire a timpului sacru. Cele două scheme mitologice "scalda" și "îngroparea" Crăciunului fac posibilă refacerea legăturilor primordiale, cu Centrul Universului. Scalda Crăciunului, în fântâna mitică a Apelor primordiale, regenerează fața Lumii, prin punerea în comuniune cu forțele creației. 89 "Îngroparea" ritualică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înțelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înțelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă și iudeii cer semne, iar elinii caută înțelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru ce chemați, și iudei și elini: pe Hristos, puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de excepție, pe scenele teatrelor și pe marile ecrane: "Suntem singurii stăpâni pe viețile noastre. Suntem liberi. Nimeni nu ne poate împiedica să gândim și să clădim ce mintea noastră ne spune că suntem datori s-o facem." Adoptarea și propovăduirea unei asemenea filozofii de viață presupune o forță și un curaj la care numai cei aleși pot aspira. Cred că principala calitate a filmului rezidă în capacitatea cu totul specială a lui Alexa de-a ne sugera, de-a ne
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ține de o anumită interpretare a cartezianismului, din care, bineînțeles, este exclus rolul subiectivității. Critica structuralismului 49 se centrează pe câteva coordonate esențiale: lipsa unui concept adecvat pentru istoricitate, structuralismul acționând sincronic și nu diacronic (din moment ce sistemele sunt permanent stabile); "propovăduirea" unui determinism total, deoarece se referă doar la structuri anonime, care ar exclude libertatea, inițiativa sau alegerea; însăși definirea conceptului de structură, care pare a masca chiar fundamentul metafizic pe care dorește să-l combată, și anume subiectul. În plus
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Tot în prelecțiune, v-ați referit la demersurile demitizante, pe care le-ați legat de încercările de a dilua identitatea națională. Am remarcat însă la noi, românii, o demonetizare destul de manifestă a ideilor legate de naționalism. O anumită jenă în propovăduirea acestor teze. Mă întreb dacă e din cauza factorului politic, anumite partide politice, care își spun naționaliste, confis-când această terminologie. Or a susține tu însuți naționalismul, implică imediat asocierea ta cu aceste formațiuni politice, conduse de lideri îndoielnici din multiple puncte
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pentru mediile de comunicare. Asistăm astăzi, (la peste douăzeci de ani de când în România s-a reinstalat libertatea cuvântului), la o necesitate a comunicării spirituale din amvon, dublată de necesitatea comunicării prin diferite alte mijloace. Vechile Epistole, ca mijloace de propovăduire, sunt astăzi continuate de televiziune, de presa audio și de cea scrisă, însă toate acestea au tendința de a fi înglobate de internet, ca mijloc de comunicare în care poți găsi fie știri de televiziune, de radio sau de ziare
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
aici am prezentat succint câteva exemple din multitudinea de moduri în care Biserica Ortodoxă Română se folosește de mass-media proprii pentru a-și îndeplini misiunea. Nu se poate așadar reproșa ortodoxiei că nu apelează la toate resursele tehnologice moderne pentru propovăduirea cuvântului lui Dumnezeu, doar că nu a elaborat încă un document oficial prin care să-și exprime punctul de vedere referitor la mass-media, așa cum a procedat de pildă, încă de la jumătatea secolului trecut, Biserica Romano-Catolică, prin înființarea unui "Secretariat pentru
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Mănăstirile au o înfățișare cu totul deosebită; călătorul care nu le-a vizitat nu se poate lăuda că ar cunoaște țara și nici că o descrie în întregime 92. Cele mai vechi mănăstiri au fost construite într-o epocă de propovăduire și de credință nestrămutată; cele mai recente au fost fondate ca urmare a îndeplinirii unor legăminte sau dispoziții testamentare. Veniturile unora și altora ar trebui să fie întrebuințate exclusiv pentru ajutorarea săracilor, alinarea bolnavilor, înzestrarea fetelor sărace, adăpostirea călătorilor și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
idee care, de altfel, așa cum remarca Ioannis Zizioulas, Mitropolit de Pergam și memebru al Academiei din Atena, cunoștea o largă răspândire 176 în vremea apariției creștinismului. Discursul său ridică discuția despre creație la nivelul viziunii Bisericii creștine, care în perioada propovăduirii dogmelor sale se confrunta, pe de o parte, cu accepțiunea gnostică, conform căreia lumea și creația erau atât de dominate de rău, încât nu ar fi putut fi opera lui Dumnezeu, ci a unor intermediari între Acesta și lume, respectiv
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pîntecele chitului, tot așa și Fiul omului va sta trei zile și trei nopți în inima pămîntului. 41. Bărbații din Ninive se vor scula alături de neamul acesta, în ziua judecății, și-l vor osîndi, pentru că ei s-au pocăit la propovăduirea lui Iona, și iată că aici este Unul mai mare decît Iona. 42. Împărăteasa de la Miazăzi se va scula alături de neamul acesta, în ziua judecății, și-l va osîndi, pentru că ea a venit de la marginile pămîntului, ca să audă înțelepciunea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
pe oameni fără nici o pârghie sufletească, după cum mărturisește Pavel, adevăratul ucenic al lui Iisus, atunci când zice: de vreme ce întru înțelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înțelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. De unde rezultă foarte clar că prin înțelepciunea lui Dumnezeu se cădea să Se facă Dumnezeu cunoscut omului. Iar, întrucât nu s-a făcut așa, Dumnezeu a găsit de cuviință să mântuiască pe credincioși nu pur și simplu prin nebunie, ci
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]