3,150 matches
-
puternice). 6.4. Efectele postsinaptice și presinaptice ale mediatorilor (pentru detalii vezi cap. Fiziologia sistemului nervos) 7. Motoarele moleculare și contracția musculară Viața înseamnă mișcare. Cea mai mare parte a mișcărilor în lumea vie și realizează cu ajutorul unor minuscule mașinării proteice numite motoare moleculare. Ca definiție un motor poate fi definit ca un instrument ce consumă energie sub o formă și o convertește în mișcare sau lucru mecanic. 7.1. Motoare moleculare Dintre proteinele ce pot fi incluse în această clasă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de corpi denși (locuri de ancorare pentru filamentele subțiri). O parte din corpii denși sunt atașați de membrana celulară, alții sunt dispersați în interiorul celulei. Unii dintre corpii denși sunt atașați la membrana celulară adiacentă, fiind legați între ei prin punți proteice intercelulare, având rol în transmiterea forței de contracție de la o celulă la alta. Intre filamentele subțiri există filamente intermediare (filamină, desmină și vimentină). Inervația mușchiului neted se poate clasifica în două categorii: extrinsecă (aparținând sistemului nervos vegetativ, simpatic și parasimpatic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
membranar ca mecanism de activare a influxului de calciu în vederea răspunsului contractil. Unii agenți endogeni contractanți activează canale de calciu operate de receptori membranari. Acestea pot fi cuplate cu receptorii direct, prin proteine G, sau prin mesageri secunzi și fosforilări proteice. Datele acumulate până în prezent arată că în miocitul neted, înafară de canalele de tip L, există doar două modalități de intrare a calciului influențate de activarea receptorilor membranari: canalele cationice neselective cuplate direct cu receptorii și canalele de calciu activate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
vezi cap. 1). Existența acestui “mediu intern” este posibilă numai datorită circulației sângelui și schimbului de substanțe dintre sânge și fiecare țesut (prin peretele capilarelor sanguine), precum și datorită modului particular în care vasele limfatice intervin în controlul volumului și compoziției proteice a lichidului interstițial. De aceea pentru studiul fiziologiei sângelui, acesta trebuie întâi plasat corect în cadrul compartimentelor hidrice din organism. 8.1. Compartimentele hidrice ale organismului Apa este o componentă majoră a organismului uman, reprezentând ~60% din greutatea corporală la bărbații
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cazurilor este asemănător de la un organ la altul privind ionii majori, osmolaritatea, etc. Există însă și diferențe extreme, dictate de necesități funcționale, cum este cazul celulelor de la vârful piramidelor renale, care suportă permanent o osmolaritate foarte mare. </footenote> (cu excepția conținutului proteic superior al plasmei și variabil al limfei) și reprezintă, împreună cu lichidele transcelulare ceea ce denumim de fapt mediu intern. Celulele care vin în contact cu mediul extern în mod obișnuit sunt celule epiteliale protejate la suprafața de contact respectivă, fie prin
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mari ale vâscozități aparente. Dacă viteza de curgere este foarte scăzută se pot produce fenomene de agregare a celulelor, crescând mult vâscozitatea. Valorile normale ale vâscozității relative (față de a apei) sunt de ~1,8 pentru plasma sanguină (variabil după compoziția proteică) și de ~4,6 pentru sângele integral, unde numărul de celule are efect determinant. pH-ul plasmei este de 7,4 cu variații între 7,30 și 7,42, iar pH-ul intracelular este cuprins între 7,0 7,2
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
singura proteină plasmatică care nu are structură glicoproteică. Albumina traversează endoteliul capilar și ajunge în spațiul extracelular prin transcitoză mediată de receptor. Macrofagele preiau albumina prin pinocitoză și este degradată lizozomal până în stadiul de aminoacizi, care vor fi disponibili sintezei proteice în macrofage. Numai 10% din albumină se pierde prin tractul digestiv, unde este scindată enzimatic până la stadiul de aminoacizi, care vor fi reabsorbiți. Albumina este principala proteină din plasmă responsabilă de menținerea presiunii oncotice, care guvernează trecerea apei și a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mai jos. 8.6.5. Viteza de sedimentare a hematiilor Determinarea ratei de sedimentare naturală a hematiilor (VSH) într-o coloană de sânge în prezență de anticoagulant (citrat de sodiu 3,8%) este o metodă care aduce informații asupra compoziției proteice a plasmei. Eritrocitele vor sedimenta lent, părăsind plasma, care apare ca o coloană clară deasupra lor. Se disting trei faze ce au loc în cursul sedimentării: faza inițială, caracterizată prin creșterea treptată a vitezei de sedimentare, pe măsură ce hematiile se dispun
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
absorbit. Tesuturile stochează folați în cantitate de 5-10 mg. Necesarul zilnic de folați este de 50-100 μg. Deficitul de aport poate conduce la deficit de folat în aproximativ 3 luni. Cobalamina se găsește în alimente de origine animală cu conținut proteic bogat; necesarul zilnic este de 5-30 μg. O glicoproteină specifică secretată de celulele parietale din mucoasa gastrică, numită factor intrinsec Castle, are rolul de a lega cobalamina înainte de a fi absorbită prin tractul gastro-intestinal. Absorbția are loc în ileon ca
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de enzime din sistemul energetic cu activitate catalitică. Hematiile au multiple funcții dar cea mai importantă este de transport al gazelor respiratorii (O2 și CO2). 10.1. Membrana eritrocitară Membrana eritrocitară, ca și a altor celule are o structură lipo proteică. Lipidele membranare sunt de trei tipuri: fosfolipide, colesterol și cantități mici de glicolipide. Fosfolipidele au un pol hidrofil și unul hidrofob care formează un strat bimolecular, cu grupările hidrofile orientate către exterior și grupările hidrofobe orientate către interiorul stratului bipolar
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
lizozim (digeră peretele bacterian) și peroxidază (cu rol reducător al apei oxigenate) și granulații secundare sau granulații specifice care, pe lângă enzimele prezente în granulațiile primare mai conțin lactoferină, substanțe bactericide cationice și proteine care leagă vitamina B12. Toate aceste substanțe proteice din componența granulațiilor neutrofilelor interferă cu metabolismul bacterian având drept consecință distrugerea bacteriilor. La ~12 ore de la producerea lor de către măduva hematogenă, neutrofilele migrează în țesuturile extravasculare unde trăiesc 4 5 zile. Ele sunt atrase la locul leziunii extravasculare de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ca o cascadă în care fiecare component activat îl activează pe următorul din secvență. Activarea complementului are scop de apărare împotriva infecției direct prin celulele killer și prin declanșarea fagocitozei. Ultimele 5 componente din sistem (C5-C9) se combină în complexul proteic de atac membranar, care se inseră în membrana celulei țintă, formând un por larg. Când densitatea porilor este mare are loc liza celulară. Activarea complementului duce și la formarea unor fragmente de complement active ce facilitează fagocitoza. 12.4. Imunitatea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
țesutul limfoid periferic mor rapid și vor fi înlocuite cu noi celule B. Structura moleculelor de imunoglobuline Unicul rol cunoscut al limfocitelor B și plasmocitelor este să secrete proteine cu activitate de anticorpi, adică imunoglobuline (Ig). Acestea au o structură proteică în care lanțurile polipeptidice alei unei molecule de imunoglobulină produsă de o clonă de plasmocite vor fi diferite la capătul NH2-terminal față de Ig produse de alte clone de plasmocite. Aceasta conduce la molecule de imunoglobuline cu specificitate antigenică. Moleculele de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
este o proteină plasmatică care inactivează lent proprietățile proteolitice ale plasminei, trombinei, kalicreinei și a activatorului plasminogenului tisular. Ea se leagă de inhibitor și îl scindează parțial astfel încât enzima este modificat`a și capacitatea ei de a acționa asupra substratului proteic este mult redusă. α1 Antitripsina este o glicoproteină sintetizată de către ficat; are rolul de a inactiva proteina C, trombina și kalicreina plasmatică. Proteina C este o pro-enzimă plasmatică dependentă de vitamina K care se transformă într-o formă activă enzimatic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și nu după un prânz bogat în glucide). Secreția de gastrină este modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și de factori sanguini (tab. 3). Secreția de gastrină este crescută ca urmare a prezenței produșilor de digestie proteică din stomac, în special aminoacizi, care acționează direct asupra celulelor G (fenilalanina și triptofanul sunt cei mai eficienți stimulatori ai secreției de gastrină). Prezența acidului în antrum inhibă secreția de gastrină și stă la baza reglării secreției prin mecanism de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
CCK stimulează secreția de glucagon. Secreția de CCK este stimulată la contactul mucoasei intestinale cu produși de digestie, în special peptide și aminoacizi precum și de prezența în duoden a acizilor grași cu peste 10 atomi de carbon. Produșii de digestie proteică și lipidică stimulează la rândul lor secreția de CCK, mecanism de feed-back pozitiv care operează pentru controlul secreției acestui hormon. Secretina Secretina este secretată de celulele localizate în profunzimea glandelor mucoase din porțiunea superioară a intestinului subțire. Are o structură
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
secretinei: determină stimularea secreției de bicarbonat de către celulele ductale ale pancreasului și a tractului biliar, stimulează secreția apoasă a sucului pancreatic, scade secreția de suc gastric, poate determina contracția sfincterului piloric. Secreția de secretină este stimulată de produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea sucului pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
g pentru adultul mediu); cu 20-30 g mai mult la gravide și în perioada de lactație (pierdere zilnică de 12-15 g); 2g/kgc la copil. Sursele endogene (150-180 g/zi) de proteine luminale sunt secrețiile digestive și enterocitele exfoliate. Digestia proteică începe în stomac sub acțiunea pepsinei și este desăvârșită în intestin sub acțiunea proteazelor din sucul pancreatic (tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaze), rezultând aminoacizi și oligopeptide (fig. 23). Aminoacizii sunt preluați de enterocite prin transport activ secundar (Na+). Există transportori speciali pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
chiar potențarea activității acestora. De exemplu, prednisonul se transformă hepatic în prednisolon (compus mai activ). Dintre hormoni, ficatul inactivează insulina, glucagonul, cortizolul, aldosteronul, testosteronul, estrogenul, hormonii tiroidieni. Un rol important are și funcția ureogenetică a ficatului. Amoniacul rezultat din metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate redusă. Sinteza hepatică zilnică de uree depășește excreția urinară cu 20%. 9.3. Funcția metabolică a ficatului Un rol esențial revine ficatului în metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor, vitaminelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei în inaniție. Rolul ficatului în metabolismul proteinelor Intervenția ficatului în metabolismul proteic constă în primul rând în sinteza proteinelor plasmatice, cu excepția imunoglobulinelor. Producția hepatică de proteine este apreciată la 150-200 mg/zi/kgc, adică 10-14 g/zi la o persoană de 70 kg. Aproximativ 6-10 % din albuminele plasmatice se degradează zilnic. Ficatul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când aceasta este dezinhibată prin scăderea ATP. Evenimentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când aceasta este dezinhibată prin scăderea ATP. Evenimentul inițial în cadrul hipertrofiei este ceșterea ARN ribozomal (ore), apoi crește preluarea de aminoacizi (zile), iar sinteza de proteine mitocondriale este deosebit de intensă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ornitin decarboxilază când aceasta este dezinhibată prin scăderea ATP. Evenimentul inițial în cadrul hipertrofiei este ceșterea ARN ribozomal (ore), apoi crește preluarea de aminoacizi (zile), iar sinteza de proteine mitocondriale este deosebit de intensă. Pe lângă consumul relativ mic de ATP pentru sinteza proteică, ~90% din consumul de ATP susține activitatea contractilă, iar restul de ~10% este necesar pentru diversele procese de transport activ membranar. Energia pentru contracție, sub formă de ATP, este furnizată 99% pe cale aerobă (vezi mai sus). In condiții bazale 35
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
negativă. Astfel, când sfincterul capilar este închis hemodinamica este influențată de presiunea venoasă și predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante i se opune factorul coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei în comparație cu interstițiul are un efect de retenție a apei în lumenul capilar. Presiunea coloid-osmotică a plasmei este de 28 mmHg; 19 mm Hg datorită proteinelor (60-80 g/l) și 9 mm Hg datorită cationilor suplimentari. Dintre proteinele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]