1,432 matches
-
și-a păstrat originalitatea, exprimînd din ce în ce mai puțin voința politică a muncitorilor catolici. Cît privește creștin-democrații olandezi ai KVP Partidul Catolic Popular ei încearcă să-și păstreze această originalitate grupîndu-se cu două partide protestante în cadrul Adunării Creștin-Democrate (CDA). Coabitarea catolicilor cu protestanții în aceste două ț(ri, a accentuat caracterul puternic confesional al Partidului Catolic care, în mod paradoxal, îl împiedică să alunece spre dreapta. 3. Spre un declin al democrației creștine? Soarta Democrației Creștine italiene care s-a destrămat în diferite
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
atît prin programul său, inspirat de sindicaliștii Karl Arnold și Jakob Katzer, cît și prin baza socială. Originalitatea ei constă în prezența elementelor protestante, ca de exemplu cele provenite din "Biserica confesantă" și din acțiunea antinazistă, servind drept garanție conservatorilor protestanți ai Partidului Național Popular al lui Hugenberg, mult prea discreditați pentru a putea să-și formeze propriul lor partid. Dar CDU, sub impulsul lui Konrad Adenauer și Ludwig Erhardt, și-a continuat alunecarea spre dreapta pînă la abandonarea centrului în favoarea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
capul celorlalți, vorba aia, ca să-l cunoască toată lumea. Așa-i la ei, și începe să fie și la noi, poți să fi chiar un tâmpit sadea, dacă atragi cumva atenția presei, om te-ai făcut. Ce a făcut popa ăsta protestant? Și-a amintit și el din copilărie când se juca pe toloaca satului cu copiii și judecau un greier ca apoi să-l execute, așa cum văzuseră ei la film. Terry Jones ajuns acum mare la trup, dar cu aceeași minte
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu ajutorul grupului de apartenență. Activitățile sportive, ca și activitățile culturale, sunt pentru înalta societate o ocazie de a face grupul să trăiască. Religia și activitatea caritativă Oricare ar fi apartenența confesională, nivelul practicii religioase este ridicat. Catolicii merg la biserică, protestanții la templu, iar evreii la sinagogă. Practica religioasă servește ca sprijin acțiunilor caritative. Vechea burghezie, ca și nobilimea, are săracii ei de îngrijit, se întreprind acțiuni sau se fac donații menite să ușureze suferința și să reducă sărăcia. Fără a
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
o autoritate de neînvins, reprezentând, de fapt, doctrina Bisericii celei una. Scriitorii din epoca patristică au, de atunci, acest privilegiu, foarte rar pentru cei care îi urmează, de a se bucura încă în aproape întreaga creștinătate de o venerație profundă. Protestanții de diferite nuanțe și ortodocșii orientali, cât și catolicii îi invocă cu plăcere și acest caracter îi clasează într-o poziție aparte<footnote F. Cayré, A. A. Précis de Patrologie, Histoire et doctrine des Pères et Docteurs de l’Église
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
o divinitate de un fel sau altul, iar în SUA, multe secte și culte prosperă pe lângă bisericile recunoscute. În Iran și în alte zone din Orientul mijlociu, Africa și India, un fundamentalism islamic foarte dinamic se opune occidentalizării. În Irlanda de Nord, protestanții și catolicii mențin deschis un complex de convingerii religioase diferite, stabilite de secole, în timp ce membrii cei mai activi ai fiecărei confesiuni sunt antrenați într-un adevărat război unul împotriva celuilalt. Papa efectuează un turneu în America de Sud și milioane de catolici
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ajutată de fonduri care veneau din ambele părți și exista un echilibru "ecumenic" între reprezentanții și conducătorii Asociației. Existau și diverse forme de legături bancare sau comerciale. Un alt model ar putea să fie cel german. În momentul în care protestanții și catolicii s-au hotărât să colaboreze, au format un partid de guvernământ cu totul credibil, ceea ce pe vremea lui Bismarck catolicii singuri nu puteau nici să viseze. Zentrum era un partid defensiv, cu o serie de interese care erau
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
discriminării maghiarilor din Transilvania. Majoritatea ungurilor erau ori catolici ori protestanți și se confruntau, în România, cu patru probleme: "povara de a fi unguri într-un stat român, de a nu fi comuniști într-un stat comunist, de a fi protestanți sau romano-catolici într-un mediu ortodox și creștini evangheliști în cadrul unei Biserici aflate sub controlul statului"2274. Deși prin remarcile sale, Butosi nu a adus în discuție prea multe noutăți, mărturia lui era încă o dovadă a stăruinței îndîrjite a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să afecteze Clauza României. Pentru a ameliora imaginea negativă pe care o aveau americanii despre România, Ceaușescu a acceptat, în septembrie, să se tipărească cinci mii de Biblii Cornilescu pentru Uniunea Națională Baptistă din România. Aceasta era Biblia preferată a protestanților și ar fi fost pentru prima dată editată în mod legal, începînd din anii '202407. Această măsură avea să se dovedească, însă, prea neînsemnată și prea tardivă. Îngrijorarea Congresului cu privire la drepturile omului se amplificase în mod constant în ultimii zece
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de călătorie, sfătuindu-i pe americani să plece din România, iar pe cei ce voiau să intre în țară, să-și amîne călătoria 2568. Administrația Bush și Frontul Salvării Naționale Cînd Ceaușescu și-a făcut apariția la balconul Palatului prezidențial, protestanții au început să dea foc tablourilor lui, să huiduiască și să strige "Jos cu dictatura!"2569. Neputînd să-i liniștească pe demonstranți, Ceaușescu și soția sa au fugit pe acoperișul Palatului, s-au urcat într-un elicopter care-i aștepta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu un parlament ales pe baze profesionale. Cîțiva ani mai tîrziu, Monseniorul von Ketteler a publicat Die Arbeiterfrage und das Christentum, a cărei importanță am arătat-o deja. În aceeași perioadă au luat ființă, mai întîi în Rhenania, la inițiativa protestanților, casele de ajutor reciproc menite să vină în sprijinul agricultorilor. Ulterior, fiind adoptate și de catolici, acestea aveau să se răspîndească în numeroase țări europene și să devină un instrument de bază în acțiunea socială a creștinilor. Pe planul organizării
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Pe planul organizării politice, s-a constituit o Uniune a catolicilor în cadrul Parlamentului de la Berlin (1852) sub conducerea lui August Reichensperger, fratele lui Peter. Aceasta își propunea să apere libertățile religioase și să pretindă un tratament egal pentru catolici și protestanți. Au aderat 62 de deputați, dar libertatea de vot a acestora era redusă. În 1859 ea a căpătat denumirea de Zentrum (Centru), traducînd o orientare moderată. În mod paradoxal, problemele catolicilor erau mai delicate în Bavaria, unde erau majoritari, dar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de a-i face pe catolici să apară ca niște răi cetățeni germani, puțin devotați unității, credincioși unui monarh străin (dogma infailibilității, proclamată de conciliul Vatican în iunie 1870, era o armă importantă) și de a crea un culoar cu ajutorul protestanților, împiedicînd orice apropiere interconfesională. Celebra expresie a deputatului liberal anticlerical R.Virchov, "Kulturkampf" (sau lupta pentru civilizație), dădea acestei politici anticatolice caracterul unei lupte pe care Statul modern trebuia s-o ducă împotriva obscurantismului Bisericii catolice și exprima dorința de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
-i neliniști pe mulți dintre episcopi și chiar pe papă. Energic combătut de Acțiunea Franceză, denunțat la Roma de către cardinalul Billot și catolicii monarhiști, condamnarea părea să devină definitivă din momentul cînd Marc Sangnier anunța un "Sillon mai mare", deschis protestanților și chiar necredincioșilor pe baza unei recunoașteri comune a valorilor republicane și democratice. La 25 august 1910, papa Pius al X-lea a adus, prin Notre charge apostolique, mesaj adresat arhiepiscopilor și episcopilor francezi, o critică foarte severă la adresa Sillon-ului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și aleșii săi numeroși clerici, menținea în programul său aspectele legate de apărarea Bisericii, a drepturilor sale, a școlilor catolice, pronunțîndu-se împotriva secularizării. În ciuda promisiunii lui Windthorst (discurs ținut la Papenburg în august 1872), partidul nu s-a putut deschide protestanților din cauza opoziției Romei și a episcopatului. Deputatul Julius Bachem, care chema la "ieșirea din turn", și Karl Muth, fondatorul revistei Hochland, erau suspectați de Vatican, acesta din urmă fiind acuzat de modernism. Deschiderea interconfesională a avut totuși loc în plan
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1979 pentru a asista la făurirea unei adevărate teologii a drepturilor omului prin Redemptor hominis 21. Grija de a-și menține partidele într-o sferă neconfesională i-a determinat pe creștin-democrați să se deschidă. Să se deschidă, de exemplu, față de protestanți, ca CDU-ul german, care a vrut să se deosebească de partidul de centru (Zentrum) asociind grupările de catolici și protestanți. Această originalitate trebuie subliniată, fiindcă partidele creștine democrate, după cum s-a văzut, erau puternic marcate de originea lor legată
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
partidele într-o sferă neconfesională i-a determinat pe creștin-democrați să se deschidă. Să se deschidă, de exemplu, față de protestanți, ca CDU-ul german, care a vrut să se deosebească de partidul de centru (Zentrum) asociind grupările de catolici și protestanți. Această originalitate trebuie subliniată, fiindcă partidele creștine democrate, după cum s-a văzut, erau puternic marcate de originea lor legată de apărarea catolicismului, fiind cvasi absente în țările marcate de Reformă, ca țările scandinave sau Marea Britanie. Această deschidere avea loc într-
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
experiențe a interconfesionalismului sindical cît și al voinței conducătorilor de a reuși. Dar cazul german nu era izolat. În 1945, Partidul Creștin Social Belgian adresa programul lui de Crăciun tuturor oamenilor de bună credință. În Elveția, partidul s-a deschis protestanților în 1947 și a recunoscut laicitatea Statului în 1958. În Olanda se observă o evoluție asemănătoare pînă la crearea, în 1976, a federației formate din cele trei partide de inspirație creștină. Aceasta fusese posibilă datorită dificultăților electorale care au dus
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1976, a federației formate din cele trei partide de inspirație creștină. Aceasta fusese posibilă datorită dificultăților electorale care au dus la această apropiere, datorită evoluției Bisericii olandeze și atenuării diferențelor ecleziale. În Franța, MRP-ul s-a deschis agnosticilor și protestanților, aceste experiențe fiind însă rare. Putem aminti cazul pastorului Emmanuel La Gravière, senator, membru al Consiliului Republicii (1946-1949), membru apoi al Adunării Uniunii Franceze (1949-1958), și mai ales mărturia lui Léo Hamon care, în memoriile sale, se descrie ca "evreu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a fost utilizată în Manifeste de l'Ordre nouveau, publicat la începutul anului 1931 de Denis de Rougemont și cîțiva prieteni, dintre care îl amintim pe Alexandre Marc, și care au înființat un cerc de studii religioase, filozofice și sociale. Protestant barthian, el a publicat în 1934 Politique de la personne; găsim aici denunțarea individualismului care, necunoscînd bine omul, l-a zdrobit sub greutatea egoismului. Arnaud Dandieu, care în 1932 publicase Décadende de la nation française împreună cu Robert Aron, a devenit unul dintre
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
capitalismului și al Germaniei 10. Acțiunea creștin-democraților părea atît de puternică în făurirea Europei, încît mulți socialiști și liberali se temeau de o "Europă neagră", în timp ce Europa care se contura nu cuprindea încă nici Marea Britanie, nici țările Scandinave dominate de protestanți, ci se limita la șase state ce formau primele comunități, reprezentînd zone electorale creștin-democrate puternice. Este incontestabil faptul că unificarea europeană face parte din memoria democrației creștine, că ocupă aici un loc glorios, devenind chiar un element de identitate, un
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
situațiilor. Răspunsurile la problemele economice au variat în timp și îmbracă aspecte diferite de la o țară la alta. Astfel că partidele interconfesionale, cu prezență protestantă importantă, ca în cazul Germaniei sau Olandei, au avut o evoluție deosebită, caracterizată prin pragmatismul protestanților, străini de magisteriul pontifical, chiar dacă acesta avea un caracter social. Totuși, se pot desprinde patru puncte comune. În primul rînd, organizarea economică trebuie să garanteze drepturile fundamentale de a poseda un bun, de a-ți procura cele necesare pentru o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Nolens, fondator al Rooms-Katholieke Staatspartij, și s-a confruntat cu gestionarea puterii. El a beneficiat de introducerea în 1917 a votului universal și a scrutinului proporțional și de sistemul Verzuiling, fondat pe cei trei Zuilen sau piloni ai națiunii: catolic, protestant, "general" (sau neutru). Aceste cadre ale societății structurau pînă și viața cotidiană a olandezilor în funcție de profesiunea lor de credință. Acest sistem a favorizat pilonul catolic, cel mai omogen, 80% dintre catolici votînd pentru RKS. Acesta a obținut după război 30
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Republicii, președinția Consiliului, ministerele de Interne, Externe, Învățămînt public și Agricultură. În plan ecleziastic, evoluția nu este mai puțin sensibilă. Konrad Adenauer a reușit să impună unui episcopat rezervat pluriconfesionalitatea, reunindu-i într-o vastă adunare pe catolici și pe protestanți, și să formeze un nou partid, urmaș al Zentrum-ului, CDU-ul, ce nu mai reprezenta un partid de apărare a Bisericii, ci unul de inspirație creștină nonclericală, capabil să reziste la cerințele Sfîntului Scaun și ale episcopatului, cu riscul de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cazul Olandei, unde Bisericile protestante și catolice au avut o activitate deosebit de curajoasă. Influența creștinilor nu putea fi pusă la îndoială. În Germania, catolicii susținuți în convingerile lor de enciclica papei Pius al XI-lea Mit brennender Sorge (1937) și protestanții Bisericii confesionale care s-au rupt de "Biserica Reich-ului", supusă regimului nazist, au știut să se opună, în numele credinței lor, la ceea ce conștiința creștină nu putea suporta, alegînd să se supună lui Dumnezeu, mai degrabă decît tiranului. Monseniorul von Preysing
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]