1,169 matches
-
fiind „la adăpost de mode”. Articolele politice învederează, în egală măsură, posibilități de analiză pătrunzătoare și vocația combativității pătimașe, ceea ce impune reconsiderarea imaginii lui Z. în conștiința multor contemporani și a posterității, el fiind văzut îndeobște ca un personaj excesiv de protocolar, trufaș, cu fumuri aristocratice. Unele intervenții exprimă situări curajoase, sfidări chiar la adresa monarhiei, atitudini demofile riscante. Amintirile, ca și portretele unor politicieni (P. P. Carp, Ion C. Brătianu, Dimitrie Sturdza, Alexandru Marghiloman ș.a.) se integrează, prin calitatea expresiei, prozei literare
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
de prețioasă, spărgând simbioza cu artistul, omul în toate manifestările lui se arată lamentabil. Înfumurat, [...] teatral, protector fără să i-o fi cerut, lipsit de nuanțele pe care le înmuia atât de bine în artă, insuportabil chiar când era binevoitor, protocolar, clătinându-se între aroganță și politeță vădit superioară, curtenitor cu femeile, serenissim cu oricine, în atitudine, în vorbă și tăcere. Iată contrastul dureros, divorțul aproape, între artist și om, ce m-a abătut repede de la priveliștea jalnică a acestei dizarmonii
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
comandament separat. Nu numai atât, dar solicita chiar și o bază proprie de operațiuni dincolo de Dunăre. Dacă o asemenea alternativă era Împărtășită de Marele Duce Nicolae, ea avea să fie refuzată În mod categoric și Într-o formă nu tocmai protocolară de octogenarul cancelar Gorceakov. Scopul era mai mult decât evident și avea să fie sesizat și de reprezentantul Italiei la București, Saverio Fava, care considera că Rusia nu era interesată de o participare armată română la operațiunile din Balcani, tocmai
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
delincvenților), relatarea cursivă, limpede cu dialogul polemic sofisticat, cu monologul contorsionat sau cu cel dramatic, uneori subiacent dialogului, pe care, ca în teatrul lui Eugene O’Neill, îl contrapunctează, îmbină artificialul literar nedisimulat cu aliteratura, utilizează vocabularul periferic și exprimarea protocolară, injuria pitorească și citatul distins, fraza eliptică și perioada orchestrată poematic ș.a.m.d. Totul pare uneori un joc intelectual, o demonstrație de virtuozitate artistică, o însumare de „exerciții de stil”. Trama epică se alcătuiește din acțiuni având ca scop
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
contextual. Debutul lui Marian Papahagi (Exerciții de lectură) mi-l amintește pe acela mai vechi al lui Liviu Petrescu: aceeași critică inteligentă și cultivată, același stil academic, distant, fără familiaritatea zgomotos orală a unora dintre tinerii publiciști, de o eleganță protocolară și, ah, demodată [...]. Marian Papahagi e un «studios», în ambele sensuri ale termenului, cu solidă formație filologică: scrie o critică de interpretare, minuțioasă, sistematică, de tipul close reading. Ceea ce ne atrage atenția la el e mai puțin imaginația și mai
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
mare concretețe lumii cu care vine în contact ca profesor stagiar într-un sat transilvănean, se închide de fapt într-un univers de senzații plastice și de trăiri livrești. Cum observă Mihai Dinu Gheorghiu, P. ține realul la o distanță protocolară. Totuși, acesta nu pălește, ci dimpotrivă, văzut de un ochi educat de pictură și captat de un instrument senzorial foarte fin, își păstrează toată consistența. Atâta doar că își schimbă regimul: se mută din ordinea imediatului în ordinea literaturii, iar
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
a luat naștere o. domnească, creație retorică alcătuită într-un mediu cărturăresc, pe canavaua unor vechi obiceiuri populare. Acest tip de o. este influențat de epistolele grecești, în special de epistolele lui Teofil Coridaleu, și a servit drept model o. protocolare rostite la sărbători. Un creator de o. ocazionale a fost marele ban Văcărescu, tatăl poetului Ienăchiță Văcărescu. Spre deosebire de o. festivă, obișnuită la Curțile domnești și boierești, o. de nuntă conservă numeroase elemente poetice de o rară frumusețe. Surse: I. Păunescu
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
manifeste atitudini confuze, Împăciuitoriste, făceau să se nege În fond prezența poziției de clasă, a dușmanului de clasă, să se minimalizeze realitățile revoluției noastre culturale, să se reia poziția unui tradiționalism neprincipial, a unei curtoazii „colegiale” burgheze, a unor menajamente protocolare pe deasupra principiilor, pe deasupra adevărului și a normelor criticii creatoare. Iată lucruri care provin desigur și din nelămurirea deplină a oamenilor și din inexperiențele Începutului, dar care nu pot totuși diminua marele pas Înainte pe care-l constituie noul cadru de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sau nu punctul ei cel mai înalt. Ce va fi, se va vedea... Până una-alta, ceremoniile de înscăunare nu luaseră sfârșit. Trebuia să aibă loc încă un moment foarte important, chiar dacă în ochii împăratului acesta era doar unul strict protocolar, „de ochii lumii”. Confirmarea actului prin ungerea împăratului de către Papă. Ceea ce s-a și petrecut, în ziua de 2 decembrie a anului 1804. În bubuiturile slavelor de tun, de această dată pașnice și festive, suita imperială, în cap cu cele
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
mulțumit? Nu vă e rușine? a țipat, ca scos din minți, Napoleon către trimisul lui Alexandru, generalul Balașov. După un schimb de replici care dovedeau mai mult calm din partea rusului decât a francezului, Bonaparte a întrebat, pe un ton deloc protocolar: - Care e drumul spre Moscova? întrebare la care Balașov a dat un răspuns plin de sugestii: - Sunt mai multe. Carol al XII-lea l-a ales pe cel care trecea prin Poltava... Era în plină vară. Acea vară a dovedit
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
Îmi amintii de Corvium. Mulțumesc. Drăguț din partea ta. Ce scrii? întrebă ea după câteva momente. Nimic concret. Doar... chestii. Închisei jurnalul. Nu te-am văzut niciodată prin școală. Eu sunt Marcela. Încântat, zisei luându-i mâna și sărutându-i-o protocolar. Vladimir Chronosi. Chronosi... bizar nume. Da, cam e. Vine de la îndeletnicirea mea. Și care e aceea? Ceasornicar? încercă ea să mă ia peste picior. Hm... eu mă ocup cu studiul Timpului. Deveni serioasă. Zău... și cât de complicat e? Destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
cu trăpașii lor înalți și și-i procură pe bani grei, germanii nu importă cai. Îi dresează însă admirabil pe cei din zonele lor, robuști și iuți, dar nearătoși. Se îndreaptă către Livia pentru a-și lua rămas-bun în mod protocolar, când brusc se aude vocea stridentă a Agrippinei: — Și eu cu ce merg, că doar nu am venit umblând pe picioare? — Trăsura te așteaptă la ieșirea din Câmpul lui Marte, încearcă Germanicus să o liniștească. — Cum crezi că pot să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
clipe. Comisionarul se oprește în vestibul, acea încăpere-tampon între larma străzii și liniștea casei. Salonul era pentru el un loc interzis, un spațiu unde oamenii trăiau drame și bucurii nepermise lui și de care el afla fragmentar numai din mesajele protocolare anexate buchetelor de flori. Stătea acolo în întuneric, așteptând timorat. Nu din curiozitatea de a afla ceea ce va urma. Știa ce-l așteaptă: o tăviță cu un păhărel de țuică, poate câțiva lei bacșiș și invariabil o felie de cozonac
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în trecut, Moldova mea iubită, Că multe rele-ai cunoscut, Uitată pe orbită. * „De când hăul și pârăul” Ratăm șansele pe rând, „Biețe-n roate” pune răul Sub destinul tremurând. * Se scaldă unii în dolari Fără a face un efort; Alții, cinstit, protocolar, Iau leul slab drept contrafort. * Eu n-am puterea de-a convinge, Deoarece nu sunt convins, Că-n lume pacea va învinge Când globu-i de-nrăiți cuprins. * „Lupu-și schimbă părul, Dar năravul, ba” Cum la șefi ciubărul. De ce? Nu
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
clipe. Comisionarul se oprește în vestibul, acea încăpere-tampon între larma străzii și liniștea casei. Salonul era pentru el un loc interzis, un spațiu unde oamenii trăiau drame și bucurii nepermise lui și de care el afla fragmentar numai din mesajele protocolare anexate buchetelor de flori. Stătea acolo în întuneric, așteptând timorat. Nu din curiozitatea de a afla ceea ce va urma. Știa ce-l așteaptă: o tăviță cu un păhărel de țuică, poate câțiva lei bacșiș și invariabil o felie de cozonac
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Imediat după prânz m-a chemat cu câteva cuvinte clare, dar 1 Fosfene - funigei. cu semnificație afectivă mai obscură, scrise pe un bilet de vizită parfumat (pentru ce?): "Iubitul meu prieten, te așteaptă A..." "Te așteaptă A", în loc de invariabilul și protocolarul: "Te rog vino la noi", cu specificarea motivului pentru care mă cheamă și cu numele ei întreg. Înainte, accentul cădea pe motivul invitației, și "Adela" era numai o iscălitură... "Te așteaptă A'' nu este o simplă invitație, este o stare
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de tăria și evoluția acestui joc de noroc, efectiv am uitat de... existența mea !” La rândul ei Gironda execută ordinul, făcând plinul paharelor și se Întoarse cu intenția de a pleca, dar bărbatul ei o reținu. Îi adresă câteva cuvinte protocolare, făcându-i semn să se apropie de el. O sărută pe obraz, dezmierdând-o. „Draga mea, ești Încă... tare frumoasă! Așa-i, băieți?” Cei doi bandiți, mormăiră cuvinte greu de Înțeles, În schimb Doctorul se Înclină articulând. „Stimată doamnă, vă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
acest fel de analiză...! Dar dacă, veniți cu aprobarea poliției...!! Aceste cuvinte zise, laboranta trânti ușa cu zgomot dispărând În spatele ei, lasându-i pe cei doi prieteni pradă celor mai contraversate ipoteze. Mai inpulsiv Nando, Îi adresă câteva cuvinte nu tocmai protocolare... Având În vedere lunga sa experiență cu tot felul de cazuri ivite pe parcursul profesării meserii sale de șofer, acesta le inspiră curaj, trebuind să se adresase poliției dela Început. Întradevăr, cuvintele șoferului aveau să se adeverească În momentul când, Îi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
sănătății lui! Simțindu-se fără putere, făcu un deosebit efort de voință pentru a continua drumul, mai ales pentru a putea menține pe verticală echilibrul corpului ce la fiecare pas avea tendință de prăbușire. Fără prea multe schimburi de cuvinte protocolare, Tony Pavone mulțumi celor doi beneficiari pentru excursia efectuată, refuzând moșierul care insistase să mai Întârzie la un păhărel de vorbă, rugându-l pe Nando să-l transporte cu mașina lui până la Carla, iar mâine dimineață să vină cât mai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
formându-i numărul dela birou dar, În momentul când Îi auzi vocea, puse receptorul Înapoi În furcă. „La ce bun...!” Adună, punând Într-un fel de sacoșe mai Încăpătoare hainele și lengeria fără a-i lăsă măcar cele câteva rânduri protocolare. Se urcă Într’o mașină de piață, dând adresa hotelului socotind necesar să se relaxeze, mai ales să centralizeze toate fazele Înbolnăvirii sale,În cea mai deplină singurătate...! A doua zi la birou, Atena Îi sări de gât cu lacrimi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de lucru, dovedind cu prisosință, aici se muncește nu glumă. De statură scund, suficient de gras, “Șeful Șantierului” purta ochelari de vedere fumurii lucru ce-l avantaja: niciodată nu-i puteai ghici expresia ochilor săi. După primele schimburi de cuvinte protocolare, Tony Pavone deduse, În persoana viitorului său Șef, un mare diplomat, cartofor, farsor de o inteligență demnă de luat În seamă, iar pe deasupra, afemeiat până În “Vârful urechilor” cum avea să afle mai târziu.Pe scurt, trecuse de curând granița celor
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
scurgerea unei jumătăți de zile În care pofta de băutură a lui Paulică se amplifica În timp ce Gică Popescu spera să nu se termine prea repede baiaramul. Tony Pavone era Îngrijorat. Se gândea la Atena care În mod sigur după schimbul protocolar de cuvinte, va dori să plece riscând de la bun Început să-l supere pe noul său stăpân ce se cherchelise În mod vizibil. Destul de inteligentă fata, Înțelese imediat conjuctura nu tocmai plăcută În care se afla prietenul ei, acceptând invitația
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
țigări americane. Puțin timp În urmă fusese normatorul grupului de șantiere Însă, lipsea nemotivat de la munca lui, cerea bani de la toată lumea mai făcuse unele potlogării la Întocmirea actelor normative și, căzând În disgrție fusese dat afară. Mai schimbă unele cuvinte protocolare cu ce-i cunoscuți, apoi intră În biroul lui Tony Pavone. Aici află lume multă, agitație nervoasă În care Tony Pavone era nevoit să discute cu doi-trei oameni odată. Înaintă făcându-și loc printre ce-i prezenți Îmbrâncidu-i fără scuzele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
iveală câteva mici calculatoare electronice, un frumos aparat de radio de fabricație japoneză, după care procedă la numărătoarea banilor găsiți asupra lui Tony Pavone. Ceru Șefului de Șantier câteva coli de hârtie pentru Întocmirea procesului verbal de confiscare, Întrebându-l protocolar. „Pentru țigările americane și aparatură tehnică, ai acte...? În caz contrar se confiscă În favoarea statului comunist...!! Iar În ce privește suma de douăzeci mii lei găsită asupra dumitate, o vom ține În custodie până ce vei justifica proveniența banilor În fața unui judecător. Ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
preț astronomic...! A doua zi, având suplimentar În memorie multe alte amănunte, fără emoție se prezentă la Secretariatul instituției și unde secretara Îl conduse la o ușă pe care nu scria nimic. Înăuntrul Înăperii află un individ Între două vârste, protocolar, Îmbrăcat civil și recomandându-se Colonel ce oricum nu-i reținu numele. Acesta Î-l În invită să stea pe un scaun zâmbindu-i malițios. Avu răbdare să parcurgă În fugă invinuirile inculpatului Lct.Col. Tudose Ion, după care se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]