2,509 matches
-
matematică! De nu - 1 la catalog și lungă dizgrație. Banciu a săvârșit cu noi, ceea ce Comitetul mântuirii publice săvârșise altădată cu Franța. Ne-a unificat, ne-a organizat, ne-a dat o conștiință comună prin teroare. Conglomeratul de mici mentalități provinciale, cu tendințe sedițioase, a trebuit să dispară, să se topească într-o unitate, îngrozit de lunetele de ghilotină ale 3-iurilor și de siluetele de călăi ale 1-urilor. La sfârșitul semestrului I: buzoieni, câmpulungeni, giurgiuveni, bucureșteni dispăruseră; eram lăzăriști, iar
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
învestmîntat-o cu un mare prestigiu. Acesta e aportul principal al lui Gauss la crearea geometriei neeuclidiene, și este enorm. "Beoțienii", de care se temea atât, s-au dovedit că nu există. Ici, colo, câte un mic belfer, în vreo foaie provincială, abia de și-a zbierat dobitocia. S-ar putea ca însemnări mai complete despre puterea lui Gauss de anticipare, și în acest domeniu, să se fi pierdut. E timpul să facem însă partea focului și să trecem mai departe. S-
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Autor: Ioan Lila Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ioan LILA CRONICĂ la NATURĂ MOARTĂ CU SEVRAJ ROMÂN de Șerban Mărgineanu Victor Hugo y decrit la vie de miserables dans Paris et la France provinciale du xixe siècle et s'attache plus particulièrement aux pas du bagnard Jean Valjean qui n'est pas sans rappeler le condamne � mort ... Cosette ... O mai țineți minte ? Biată față rămasă singură în bătaia vîntului ! La Liberte guidant le peuple
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
cu aceea a partidei ilustre Mafia și Camorra, care miroase de departe a pușcărie» (p. 3). Mai la vale de acest superb motto, rubricile se înlămurează intru înaltul spirit justițiar / deontologic al Contraatacului, cu deschidere indiscutabila / incontestabila nu spre „confortul provincial“, ci spre valorile autentic-naționale, autentic-europene / universale (și aici se cuvine a reaminti ceea ce ne învață Tudor Argezi, în orizontul anului 1965, printr-o prefață la un volum de poezii de Mihai Eminescu, apărut în celebra colecție a unei mari edituri
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
poveste, publicat de Al. Florin Țene la Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2016, este un roman care evocă destinul lui Gib Mihăescu în scurta sa existență terestră. Scriitorul, excelent narator al evenimentelor primei jumătăți a secolului al XX-lea, evocă lumea provincială, dar prozaică din jurul lui Gib Mihăescu, mediu social care a fertilizat cultura română cu multe capodopere. Al. Florin Țene este o personalitate remarcabilă a culturii române, a cărei viață personifică în întregime paradigma omului de tip renascentist: poet, prozator, istoric
AL.FLORIN ȚENE-LA BRAȚ CU ANDROMEDA, CRONICĂ DE DR.DIN PETRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363405_a_364734]
-
lumea basmelor fără de seamăn, însoțit de oameni cu suflet curat și luminat cum sunt zorii care spală crestele acestor munți. Drum bun, cititorule! Emilian Marcu BIBLIOGRAFIE 1. Mihai Iacobescu - „Din istoria Bucovinei”, Vol. I (1774-1862) - De la administrația militară la autonomia provincială - Ed. Academiei Române, București, 1993. 2. I. Nistor - „Românii și rutenii din Bucovina” - Studiu istoric și statistic - Ed. Do-MinoR, Iași, 2001. 3. Anatol Ghermanschi (selecția textelor, glosat) și Dan Horia Mazilu (studiu introductiv) - „Cronicari moldoveni” - Ed. Militară, București, 1987 . 4. Monahia
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
că el purta amprenta acestui sânge de tineri eroi care căzuseră la așa-zisa revoluție ca o ploaie de stele căzătoare.Timpul ei de acum era orb, înmuiat doar în cerneluri lirice și comuniuni sacre cu Dumnezeu.În orașul acesta provincial, cu un singur și unic parc nemărginit, cu oameni care-și trăiau propriile lor morți lăuntrice, trecea împleticindu-se pe străzi invizibile. Trăia într-un infern-îi plăcea să spună-în acest mediu irațional,în timpul acesta care nu semăna cu nimic, unde
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PROVINCIAL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 164 din 13 iunie 2011 Toate Articolele Autorului 19/20 Iunie 2009. Scumpul meu, înveșnicit Ardeal, Altarul sfânt din orice rugăciune, Mi s-a spus că sunt provincial De nu-s la București, în Uniune... Da, e-adevărat, nu am carnet, Au vrut odată frații să mi-l facă, Dar m-au notat acolo ca poet Prea de origine romano-dacă! În tot ce scriu se-aud adesea șoapte
PROVINCIAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367182_a_368511]
-
limbii din strămoși rămasă... De port sub tâmple numele de Moț Din Munții Apuseni eu n-o să plec- Acolo, printre fluiere și roți Și azi Copilăria mi-o petrec... Invidia ca viermele îi roade, Mi s-a spus că sunt provincial, Simt acum un Duh care mă arde- Scumpul meu, dumnezeiesc Ardeal! Din volumul în curs...Nu știu dacă sunt... Referință Bibliografică: Provincial... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 164, Anul I, 13 iunie 2011. Drepturi de Autor
PROVINCIAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367182_a_368511]
-
Vâlcea, Olt și Argeș, despre care să nu se vorbească, despre care să nu se fi publicat un material, fie că e vorba de un studiu monografic, de un reportaj, documente etc. Revista și-a depășit demult caracterul de revistă provincială; dovadă este materialul imens de interes național și internațional. Colectivul de redacție a avut permanent în vedere să mențină un echilibru între disciplinele tradiționale ale învățământului teologic. Lucrarea aceasta se înscrie pe linia unor preocupări constante în domeniu. Amintim în
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
Vâlcea, Olt și Argeș, despre care să nu se vorbească, despre care să nu se fi publicat un material, fie că e vorba de un studiu monografic, de un reportaj, documente etc. Revista și-a depășit demult caracterul de revistă provincială; dovadă este materialul imens de interes național și internațional. Colectivul de redacție a avut permanent în vedere să mențină un echilibru între disciplinele tradiționale ale învățământului teologic. Lucrarea aceasta se înscrie pe linia unor preocupări constante în domeniu. Amintim în
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Referință Bibliografică: Dr.Mite Măneanu.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1308, Anul IV, 31 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara Magdalena
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
Ediția nr. 89 din 30 martie 2011 Toate Articolele Autorului Lansarea volumului de epigrame și rondeluri „Fața nevăzută a lumii”, semnat de Sorin Cotlarciuc, a constituit evenimentul care a scos, cu puțin timp în urmă, localitatea bucovineană Vama din moțăiala provincială. O veritabilă competiție de spirit, în care s-au confruntat amical umoriști suceveni și ieșeni Anunțat și pregătit din timp de către organizatori (Asociația Pentru Turism Vama-Bucovina, Academia Liberă „Păstorel” Iași și Primăria Comunei Vama), evenimentul a debutat cu o veritabilă
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
Național și luând pe merit numeroase premii naționale și fiind unul din cele două teatre românești primit în mult stimata Uniune a Teatrelor Europene. E drept că el vine dinspre San Diego, unde predă regia, fiindu-i complet străine măsurile provinciale... După toate astea vin să vă întreb: cum de v-a venit ideea să atașați unei respectate instituții profesioniste o altă mică - și ea întrutotul respectabilă de altfel, - instiuție cu caracter amatoresc, un Ansamblu de dansuri? Vreți oare să ne
NEDUMERIRI de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349004_a_350333]
-
von Brukenthal Samuel von Brukenthal (1721- 1803), care a studiat dreptul, filosofia și științele politice și administrative la universitățile din Halle și Jena, a devenit mason în timpul studenției, fiind primit în Loja masonică din Magdeburg. A ocupat diverse funcții (cancelar provincial, grefier și vicenotar al magistratului de Sibiu...) și, după ce a fost înălțat la rangul de baron de către împărăteasa Austrei, Maria Tereza, a devenit guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (1777 - 1787). * Expoziția, care este un eveniment strict muzeal, organizat fără
EXPOZIŢIA „OBIECTE MASONICE DIN COLECŢIA MUZEULUI BRUKENTHAL” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349109_a_350438]
-
într-un sfârșit adevărul și puterea justițiară într-o formulă subtil echivocă, lăsând în grija viitorului alte provocări ... Partea a doua, tot sub formă de scenariu, ne aduce în lumea subțire a intelectualilor și oamenilor de afaceri dintr-un spațiu provincial. Personajele sunt de altă factură umană, cel puțin la nivelul pretențiilor, în realitate aflate într-o derivă endemică. Treptat, cu aceeași îndemânare, doamna Rodica Elena Lupu devoalează neîmpliniri, infidelități, duplicități, slăbiciuni de caracter, componente ale unei gândiri egoiste și superficiale
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
a intrat în conflict cu episcopul Ioan Bob,( consacrat pe această funcție de bunul său prieten Grigore Maior), renunță de a fi hirotonosit preot. În aceste condiții se stabilește la Liov, unde ocupă, prin concurs, postul de secretar juridic al tribunalului provincial.În anul 1796 este avansat judecător la Curtea de Apel, funcție pe care o deține tot restul vieții. În timp ce strângea material pentru lexiconul său, învață latina, italiana, franceza și e de presupus că în această vreme l-a încercat gândul
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
o victorie instituțională și Clujul va rămâne un oraș fără poeți și poezie. În ultimii 25 de ani numeroși scriitori clujeni au ales calea Bucureștiului sau străinătății, iar cei care au rămas în urbe își duc existența într-un anonimat provincial indus și impus aproape instituțional. Parafrazând pe Villion pot spune cu siguranță Clujului: “unde sunt poeții de altădată!” Ionuț Țene Referință Bibliografică: Poate fi Clujul Capitala Poeziei Românești? / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul II
POATE FI CLUJUL CAPITALA POEZIEI ROMÂNEŞTI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361829_a_363158]
-
bunicului, Stan Petre, erou în cel de-al doilea război mondial” și Sara Drăgănuță. Membri ai trupei de teatru „Atitudini” a Casei de Cultură „I.L. Caragiale”, Ploiești, coordonator Gelu N. Ionescu, au interpretat fragmente din piesele de teatru „O anecdotă provincială” de Alexandr Vampilov și „Iona” de Marin Sorescu. Epigramistul Constantin Tudorache a înveselit atmosfera prin recitarea de epigrame proprii și parodii. Pictura a fost prezentă prin prelegerea despre pictorul Florin Șuțu, susținută de Florin Sicoie, directorul Muzeului de Artă, Ploiești
SERATA LITERARĂ „ATITUDINI”, PLOIEŞTI, DECEMBRIE 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366349_a_367678]
-
de la început, o încremenire în proiect: revistele „centrale” sunt esențe și chintesențe, lapte și miere, ambrozie și nectar, unde „profesioniștii”, „care își respectă statutul”, îngeri literari, arhangheli hermeneuți, heruvimi-tătici, fac ordine, bat monedă celestă și împart pașapoarte de nemurire. Revistele „provinciale” sunt stupide, depășite, anacronice, primitive, cu veleitari, cu neaveniți, pentru că nu au „profesioniști”, ca la „Centru”. Câteodată, imperturbabilul dârmon din căpșorul ȚAȚEI NIMENI face mici concesii, decretând că unele articole, din acest tărâm blestemat, ar putea să facă figură frumoasă
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
viața autorului derula un farmec într-un oraș de province în care nu se întâmpla nimic, cum spunea Sadoveanu despre Fălticeni lui. Însă boala iubitei ținută în secret, pentru care nutrea o iubire platonică, devenise o tragedie în contextul ratării provinciale. Personajele masculine din proza lui Gib I.Mihăescu, mai ales cele din romane, au comportamente axate pe aventura bizară sau fatală a iubirii, sunt , mai précis, măști ale sinelui auctorial, în contextele sociale și istorice parcurse în studenție și maturitate
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Întocmirea, Catalogului boierilor olteni din Epoca Brâncoveanu (prezentat în anexele I-II- din lucrarea cit. la nota 35) permite o analiză preliminară asupra structurii acestei elite și clase politico-sociale din Oltenia acelei perioade istorice. De la început
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
lui Ion Ghica pentru sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX . Culele și casele întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în frunte cu marele ban și dregătorii provinciali. Cea mai mare parte a anului boierii, inclusiv cei mari o petreceau la moșie, ocupânduse de buna ei gospodărire și de oamenii de pe aceasta, ocrotindu-i și stimulându-i spre o viață și muncă cu folos. Este de notorietate insistența
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
chiar și cele oficiale, practicate de critica literară ca lingușire a unor guvernanți sau a unor autori al căror principal merit era aflarea la putere, s-au dovedit a fi caduce. Darămite niște ridicole exerciții de ambiție manifestate prin spirit provincial și suficiență semidoctă! În plus, trebuie să subliniem că și pentru acea meserie a făcătorului de reclame este nevoie de talent și de îndemânarea de a așterne câteva fraze pe hârtie. Ceea ce nu înseamnă că am văzut producător serios de
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
contemporanii cu harul său inventiv, aducând contribuții orizontului științei și artei timpului- fizica, geometria, matematica, morala și metafizica. Mașina asimetrică, tratatul despre vid, încercarea asupra conicelor și experiențele de hidrostatică reprezintă doar popasuri în descoperirea omului. În celebrele sale “Scrisori provinciale “( 1656-1657), el denunță cu vigoare logică impresionantă cazuistica iezuiților. Totodată a opus speculațiilor scolastice o serie de condiții logice-metodologice severe ale cercetării științifice, iar în ”Cugetări “, apărute postum în 1670, descoperim la Pascal un părofund și fin pshiolog. El a
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]