1,136 matches
-
că proza scurtă cere o deosebită măiestrie și prozatoarea face față cu cinste acestui imperativ. Lucrările ei sunt căutate de publicul cititor și editate în zeci de mii de exemplare, care dispar în scurt timp de pe rafturile librăriilor. Între timp prozatoarea scrie și lucrări epice de proporții: romanele-dilogii "Țarină fără plugari", "Regăsirea" (1963,1974), romanele "Neagră-i floarea de cireș" (1977) și "Vâltoarea" (1988) care, în opinia distinsului critic literar Mihai Cimpoi, "prezintă un document uman răvășitor". Ana Lupan scrie cu
Ana Lupan () [Corola-website/Science/318412_a_319741]
-
scrie cu durere, dispunând de un material de viață zguduitor - atrocitățile celui de-al doilea război mondial care a distrus milioane de destine umane, pricinuind suferințe greu de imaginat. În anul 1982 editează "Scrieri alese" în două volume. Opera distinsei prozatoare a fost tălmăcită în limbi de largă circulație: chineza, engleza, slovena, letona, lituaniana, cazaha, uzbecă, cirghiză. Pentru importanta contribuție la prosperarea literaturii moldovenești Anei Lupan, în anul 1984, i s-a decernat Premiul de Stat al R.S.S.M. În diferite perioade
Ana Lupan () [Corola-website/Science/318412_a_319741]
-
a fost tălmăcită în limbi de largă circulație: chineza, engleza, slovena, letona, lituaniana, cazaha, uzbecă, cirghiză. Pentru importanta contribuție la prosperarea literaturii moldovenești Anei Lupan, în anul 1984, i s-a decernat Premiul de Stat al R.S.S.M. În diferite perioade prozatoarea s-a învrednicit de mai multe distincții: Medalia "Pentru vitejie in Muncă" (1960), "Ordinul Drapelul Roșu de Muncă" (1974), "Maestru al literaturii din R.M." (1995), "Ordinul Gloria Muncii" (1997). Ana Lupan a încetat din viață în anul 1998. Sursa: "Flori
Ana Lupan () [Corola-website/Science/318412_a_319741]
-
nemulțumirea mamei lui Romeo. Menajera îi părăsește, iar Romeo renunță la relația cu Miki. El începe să-și ajute soția în treburile casnice, dar arde friptura provocând o gaură mare în ușa de la intrare. Scenariul filmului a fost scris de prozatoarea Rodica Padina. Ulterior, scriitoarea a realizat o novelizare a filmului, publicând în 1989 un volum ce conținea romanele "De joi pînă duminică" și "Alo, aterizează străbunica!", într-un volum cu romanul (Ed. Eminescu, București, 1989, Colecția Rampa, 164 p.). Filmul
Alo, aterizează străbunica!... () [Corola-website/Science/308386_a_309715]
-
(n. 29 iunie 1946, Sântandrei, județul Hunedoara) este o poetă și prozatoare română contemporană. Este fiica Vioricăi (n. Pop) și a lui Eugen Voicu, învățători. Este căsătorită cu filologul și istoricul literar Eugen Pavel. Are o fiică, Laura Pavel-Teutișan, critic și istoric literar. Urmează la Deva clasele primare și gimnaziale la Liceul
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
(n. 1960, Bolonia) este o poeta, prozatoare, traducătoare și jurnalistă italiană. Absolventa de filologie, cu studii la Universitatea din Romă și la Universitatea Paris-Sorbonne, Paris IV, Franța - unde a obținut o diplomă de studii aprofundate ( DEA) în literatura comparată. Din 2001, este responsabilă departamentului de proiecte internaționale
Tiziana Colusso () [Corola-website/Science/316653_a_317982]
-
(n. 4 noiembrie 1943, Brad, județul Hunedoara) este pseudonimul scriitoarei Maria-Felicia Moșneang, poeta, prozatoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Alte semnături: Bianca Mireș, Felicia Moșneang. Părinții : Dimitrie și Margareta Moșneang ( născută Cerna ). Frați și surori : Margareta Gorczyca Moșneang și Viorel Moșneang. Studii gimnaziale și liceale la Brad. În 1967, absolventa a
Sânziana Batiște () [Corola-website/Science/319173_a_320502]
-
romanului face câteva aluzii ironice la povestea lui Lewis Carroll, pista este repede abandonată de autoare și uitată de cititor. Pe neobservate, cartea Iolandei Malamen ajunge să se înfunde într-o realitate românească - socială și politică - tot mai nămoloasă. România prozatoarei este cea nemurită în versurile - pentru unii scandaloase - poeților generației '90 (Mihail Gălățanu, de pildă) sau în scrisorile către Al. Paleologu, publicate de Horia-Roman Patapievici în prima parte a controversatului său volum, Politice. Este o țară a iluziilor pierdute, a
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
de mândrie patriotică. La fel ca Dumitru }epeneag, Iolanda Malamen conferă veridicitate scrierii sale prin reproducerea unor pasaje din presa cotidiană. Dacă Dumitru }epeneag nu ezita să retranscrie fișe cu știri întregi cu citate din ziare și emisuni de televiziune, prozatoarea se mulțumește să indice doar titluri - reale sau imaginare -, unele dintre ele imediat recognoscibile. Aceste referințe la capul de afiș al realității, care apar când și când în roman, sunt cele mai în măsură să indice timpul și fundalul politic
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
disponibilitatea permanentă a autoarei de a observa, de a nota și de a încerca să înțeleagă toate dramele oamenilor, sentimentele, speranțele și dezamăgirile lor. Adăugată impresionantei sale siguranțe stilistice, această atitudine simpatetică, participativă, vorbește de la sine despre indiscutabilele calități de prozatoare ale Iolandei Malamen.
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
Blandiana... O altă categorie de speranțe ne-o putem face prin filiera scriitorilor exilați din România înainte de 1990. Aici cel mai bine plasată ar fi - din câte se pare, deși eu nu cred în această variantă - Herta Müller. Poeta și prozatoarea germană nu a fost și, cu atât mai puțin, nu este scriitoare română (e un regret al nostru, indiferent juriului Nobel). Dar prin ea se poate imagina (în judecata juriului Nobel) o compensație la categoria scriitorilor provenind din mediile culturale
Nobelabilitatea literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9163_a_10488]
-
MARIAN, Maria (24.III.1930, Câmpulung), prozatoare. Este fiica Elisabetei (n. Solomon) și a lui Iosif Marian, mecanic. Urmează liceul la Ploiești și Facultatea de Economia Muncii din cadrul Institutului de Științe Economice din București (1949-1953). Ocupă succesiv funcțiile de preparator, asistent, șef de lucrări, lector și conferențiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
DIMA, Valentina (28.VIII.1932, Geoagiu, j. Hunedoara), prozatoare. Este fiica Emiliei (n. Comloșan) și a lui Ioan Cocișiu, funcționari. D. a urmat cursurile elementare și gimnaziale la școala „Principele Carol” din Sânnicolaul Mare (1938-1946) și a absolvit Liceul Sanitar din Timișoara (1951). În intervalul 1951-1955 a fost studentă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
În căutarea Penelopei, București, 1978; Darul de nuntă, București, 1986. Traduceri: Adam Müller-Guttenbrunn, Micul șvab, pref. Nicolus Berwanger, Timișoara, 1978 (în colaborare cu Erwin Lesll). Repere bibliografice: Marcel Pop-Corniș, Valentina Dima, „Anotimp de aur”, O, 1973, 11; Sorin Titel, Două prozatoare, RL, 1975, 26; Lucian Alexiu, Nuvele și povestiri, O, 1975, 26; Al. Ruja, Valentina Dima, „Stânca tarpeiană”, F, 1975, 9; Dan Rebreanu, Valentina Dima, „Casa florilor”, TR, 1977, 14; Mira Preda, „Casa florilor”, T, 1977, 8; Șerban Cioculescu, Adam Müller-Guttenbrunn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
, Anișoara (pseudonim al Doinei Stella Grațiana Peteanu; 28.V.1912, Pădureni, j. Timiș - 1.IX.1972, Lugoj), poetă, prozatoare și ziaristă. Este fiica Vioricăi (n. Bujigan) și a lui Aurel Peteanu, profesor de română și latină, publicist, animator cultural, în perioada interbelică, al Lugojului. O. face cursul primar și pe cel secundar în orașul natal și în Timișoara și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
RADIAN, Sanda (pseudonim al Ricăi Bralover; 13.XII.1929, București - 13.VII.1991, București), istoric literar, prozatoare și traducătoare. Este fiica Ernestinei (n. Șmilovici), soră cu mama poetei Nina Cassian, și a lui Solomon Bralover, funcționar. A urmat școala primară și liceul în București. După absolvirea Facultății de Filologie de la Universitatea din București (1951), a practicat diverse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
, (pseudonim al Smarandei Gheorghiu; 5.IX.1857, Târgoviște - 26.I.1944, București), publicistă, prozatoare, autoare de versuri și teatru. Cea dintâi născută din cei zece copii ai Alexandrinei (fiică a serdarului Mihalache Vlădescu) și ai pitarului Ion (Niță) Andronescu, proprietar de vii din ținutul Târgoviștei, S. se declara, cu mândrie, „nepoată a poetului Grigore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
spus, prin limitarea ei la simple acțiuni de oficiu publicitar. Sunt și acestea necesare dar nu țin, în fond, de lotul criticii. Am înregistrat și reproșuri directe făcute criticii și în special pe acelea, formulate pe un ton definitiv, de prozatoarea Maria Luiza Cristescu. După domnia sa critica de azi nu a "ajutat" în nici un fel romanul, este defazată, înțepenită în formule vechi de o sută de ani. Nici măcar limbajul nu și l-a înnoit. Un punct de vedere extrem. În fine
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
Salonic, membru al Academiei Internaționale Mihai Eminescu, Titos Patrikios, numit de curând președinte al Olimpiadei Culturale și Hristoforos Liontakis, prozatorul și dramaturgul Kostas Mourselas), dar și reprezentanți ai generațiilor mai tinere (poeții Athanasios Vistonitis, Athina Papadaki, Haris Vlavianos, Thanasis Lambrou, prozatoarea Lia Megalou-Seferiadi). Lirica cipriotă a fost reprezentată de Kyriakos Haralambidis (a cărui operă a fost încununată cu Premiul de Stat pentru poezie în Grecia și cu cel al Academiei din Atena) și de Andreas Petridis (vicepreședinte al Societății Scriitorilor din
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
au stat ei, goi și febrili, privind soarele care aluneca spre pânza metalizată a lacului, ca o bilă de poleială aurie." (p. 24) Ce subminează însă ambele epoci e tensiunea anacronic didactică pe care Gabriela Adameșteanu pare s-o întrețină. Prozatoarea explică și compară de pe o poziție profesorală lucruri care nu-s nici de explicat, nici de pus în paralel. Aleg, dintre (din nefericire) numeroasele exemple care-mi stau la îndemână, unul singur. Sorin Olaru e transplantat otova din vremea lui
Drumuri egale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6013_a_7338]
-
, Ioana (pseudonim al Eugeniei Banu; 18.III.1910, Poiana Sibiului, j. Sibiu - 28.XI.2004, Bacău), prozatoare. Este fiica Evei (n. Albu) și a lui Constantin Banu al Lesii de pe Vlașini, staroste al curelarilor sibieni. Învață la Institutul Călugărițelor Ursuline (1917-1920) și la Liceul „Domnița Ileana” din Sibiu (1920-1928). S-a înscris la Facultatea de Litere din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
să citesc romanul și pentru că pare atât de diferit față de ceea ce ai scris până acum. Este într-adevăr atât de diferit? Dac-ai ști, Elena, ce nerăbdătoare și curioasă sunt eu să citesc romanul ăsta... Mai ales că nu sunt prozatoare. Dar „poezia“ mea are „poveste“. Mai ales că nu am imaginație. Dar aud bine. În 2004 am început să transcriu vocile unor personaje feminine din copilărie. Nu mi-a fost greu să „montez“ cinci caractere, foarte diferite între ele. Ba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
ce nu ar zice. Știu cu ce se îmbracă, deși nu spun asta nicăieri în carte, sper că se vede. Am încredere totală în ea. Una peste alta, nu cumva toate astea înseamnă și că am imaginație, și că sunt prozatoare? În orice caz, prin toate astea da, Mireasa cu șosete roșii diferă mult de ce am scris până acum. Crezi în separarea clară a genurilor, adică îți spui „ok, până acum am scris poezie, de aici încolo este altceva“ sau, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
-i traseze profilul exact, situându-l în istoria literaturii fără a-l supraevalua ori a-l trata cu facilă ironie. O biografie, îndeosebi spirituală, a Selmei Lagerlöf (1988) este, de fapt, un elegant eseu cu privire la locul cu totul special al prozatoarei suedeze în literatura de evocare a lumii copilăriei. Prin editarea libretelor operelor lui Richard Wagner traduse de St. O. Iosif (Rienzi, Olandezul zburător, Tannhäuser, Lohengrin), F.-S. adaugă o contribuție prețioasă la stabilirea principalelor ecouri wagneriene în cultura română. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
Dumitru, Bălan Gențiana, Negruț Petru, - București: Editura Didactică și Pedagogică, 1997 [64] CODRESCU, GRIGORE, Avram Iancu de Ana Blandiana. 1. Elemente ale structurii compoziționale. 2. Ideea poetică: interpretări. 3. Resurse ale valorilor expresive (imagistica, limbajul, prozodia). 4. în contextul lirismului prozatoarei. în: ConvDid, 8, nr. 24, 1997, p. 60-61. [65] COLEAȘĂ, IANCU, Probleme de gramatică. Limba română. Ediție revăzută. București, Editura Junior, [f.a.], 136 p. [66] COLOȘENCO, DUMITRU MIRCEA, Corelații didactico structurale în pregătirea gramaticii, ConvDid,8, nr.26, 1997, 27-31
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]