595 matches
-
Torquato Tasso), cât și primele infiltrații blagiene ("Vreau satul cu sunetul lacrimei mele", tema somnului, a străbunilor, a matricialului), abia cu A treia taină avem, în 1969, volumul cu adevărat caracteristic al poetei. Discursul a devenit aproape exclusiv moral, liber prozodic (decasilabii iambice care sunau toți la fel în prima jumătate a deceniului, dispar treptat), original metaforic, dar fără excese, rareori poeta punând preț pe imaginea izolată"117. Pe măsura apropierii de cea de-a doua perioadă a operei sale, se
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
estetic reprezintă o activitate transformatoare, un proces în cadrul căruia se constituie și se anulează limbajul poetic, a cărui unică modalitate de a fi este cea procesuală"12. Limbajul poetic devine, în consecință, rezultatul utilizării particularizate a tuturor resurselor stilistice și prozodice oferite de limbă, cu scopul producerii de efecte artistice și estetice. Într-o completare inedită a acestei definiții, limbajul poetic s-ar caracteriza, astfel, "prin capacitatea sa de a evoca imagini. El nu formulează păreri, nici nu rezolvă probleme, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Invitația de a pătrunde pe teritoriul propriei sale copilării, pe care poeta i-o adresează cititorului și și-o adresează, totodată, sieși, este ea însăși o invitație la reconstrucție. Cele două medii diferite interior și exterior sunt marcate la nivel prozodic prin dispunerea poemului în două catrene, al doilea conținând, la nivel grafic, o paranteză care, dincolo de rolul explicativ poate servi drept fereastră în poezie. De asemenea, morfologic, întâlnim suprapunerea aproape perfectă a două timpuri verbale, imperfectul și prezentul, care alternează
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pământul se despică/ Și morții care poartă chipul meu/ Îi văd îmbrățișați și procreând alți morți". (Legături), chiar dacă "Apocalipsa este aici individuală"82. Considerându-l "volum cu adevărat caracteristic poetei"83, Nicolae Manolescu evidențiază "discursul devenit aproape exclusiv moral, liber prozodic (decasilabii iambice care sunau aproape toți la fel în prima jumătate a deceniului, dispar treptat), original metaforic, dar fără excese, rareori poeta punând preț pe imaginea izolată ("stele reci cu labe fără soț", oasele serafice ale mestecenilor"). Vizionarismul are tăietură
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
singură nu am închinat-o/ pentru nenumăratele mele crime,/ O închisoare celebră/ Deveintă muzeu,/ Cu versuri zăvoare/ Și gratii de rime Publicul o vizitează/ Și înfiorat de torture/ Nu se miră/ Că nu mai zace-n ea nime". (Pasul) Constrângerile prozodice devin, de asemenea, un impediment, în calea libertății omului și al poetului, care, oricum, se rătăcește permanent în vitregiile unei societăți aspre care îi demolează toate vechile certitudini: "Singurătatea e un oraș/ În care ceilalți au murit,/ Strâzile sunt curate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
avatarul modernist barbilian cu accente balcanice al coregrafiei decadente. Aspectul hazliu al procesiunii nu mai realizează un contrast atât de puternic cu actul crud al decapitării, introdus într-un ceremonial ludic cu măscărici și toboșari, iar versul liber înlocuiește formele prozodice clasice, conferind poeziei un caracter prozaic, anecdotic. Demitizarea rolurilor decadente, prozaismul și intertextul subliniază ecartul ironic față de o estetică simbolisto-decadentă resimțită ca epuizată și al cărei instrumentar este exhibat demonstrativ în felul unei mutatis mutandis postmoderne denudări a procedeului. XI
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modalități: 1. prin pauză: „Era o voce depărtată, obosită și, i se părea, amară.” 2. prin elemente de relație: „Aci vrând - nevrând trebuie să mă urmezi și aceasta îți va fi pedeapsa - într-o lungă controversă.” Pauza este principalul mijloc prozodic prin care se manifestă relația de incidență în planul expresiei. În enunțurile în care termenul incident este precedat de conjuncții, pauza anulează caracterul coordonator al conjuncției și: „Am auzit de la unii și aș dori să aflu dacă aceia nu se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
simplu de text (cu funcția de segmentare vi-(li)zibilă a textului scris) și suprastructura lasă loc unor confuzii comparabile cu cele întâlnite la Halliday și Hasan. T. A. Van Dijk consideră într-adevăr un sonet ca fiind o "suprastructură prozodică" și o povestire, o "suprastructură semantică". Propunând separarea segmentării (adică stabilirea unui plan al textului) unui gen poetic de secvențializare, am reușit să mă debarasez de o noțiune mult prea vagă. Astfel, în opinia mea, sonetul elisabetan cuprinde un plan
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
culturale promovează ideea că mirosul natural al omului (curat, desigur!) este cel mai plăcut. 2.5. Elemente de paralimbaj Paralimbajul se referă la calitățile vocale care însoțesc de obicei vorbirea. John Fiske precizează că aspectele nonverbale ale vorbirii conțin coduri prozodice și paradigmatice. Elementele prozodice ale limbajului se referă la vorbirea propriu-zisă (cum sunt: durată, înălțimea sunetului, intensitatea acestuia), pe câtă vreme codurile paradigmatice sunt independente de actul vorbirii (de exemplu timbrul vocal personal, calitatea și accentul vocii, emoția, perturbările)90. Deși nu
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mirosul natural al omului (curat, desigur!) este cel mai plăcut. 2.5. Elemente de paralimbaj Paralimbajul se referă la calitățile vocale care însoțesc de obicei vorbirea. John Fiske precizează că aspectele nonverbale ale vorbirii conțin coduri prozodice și paradigmatice. Elementele prozodice ale limbajului se referă la vorbirea propriu-zisă (cum sunt: durată, înălțimea sunetului, intensitatea acestuia), pe câtă vreme codurile paradigmatice sunt independente de actul vorbirii (de exemplu timbrul vocal personal, calitatea și accentul vocii, emoția, perturbările)90. Deși nu implică articularea de cuvinte
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Din punct de vedere afectiv, Arghezi s-a format într-un mediu asimetric, lipsit de modelul paternal căruia băiatul îi atribuie, se știe, un rol referențial. Antearghezian sau, mai precis, nearghezian prin conținutul declamativ, dar și prin ținuta discursiv-expozitivă, episodul prozodic Tatălui meu116, inspirat numit de Alexandru George un "țipăt de sinceritate", deși lipsit de valoare poetică, are o deloc neglijabilă relevanță biografică: este un decupaj versificat al realității în care suferința și furia sunt comunicate tranzitiv ca, de pildă, în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
să sublinieze nota de creativitate a parodiilor sale "originale" asociate cu veritabile pagini de "critică literară în pilde" vizându-i pe Homer, Al. Depărățeanu, D. Bolintineanu, G. Coșbuc, O. Goga, I. Minulescu, Cincinat Pavelescu, T. Arghezi etc. ale căror stereotipii prozodice și de limbaj, ținând și de conformația specifică epopeii, romanței, epigramei, psalmului etc. devin prin imitare caricaturală atât surse de umor cât și reproșuri exegetice. Pastișarea Psalmilor arghezieni, de pildă, implică și surăsul condescendent al criticului în măsură să reproducă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
e rușine, sunt bărbat: i-am slugărit, m-au terminat. De fiecare dată, rămâneam uluit. Cu trei sferturi de oră înainte de miezul nopții, în cotloanele strâmte și întunecate ale minții lui Bidileanu Ovidiu, avea loc o explozie lirică, un delir prozodic țâșnit din ciocnirea accidentală a cine știe căror neuroni, ca o scânteie de baterie moartă: curentul punea motorul cerebral în funcțiune, apoi se descărca. La 23.45, programul se încheia și Ovidiu pierdea orice legătură cu omologul său din Antichitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
realitate, Incantații-le sunt departe de a marca o ruptură în scrisul poetului, care nu face decât să dezvolte o direcție consolidată a viziunii sale lirice, alimentată de același „delir imaginativ”, abia zăgăzuit în tiparele (ce-și îngăduie destule libertăți prozodice) ale unei versificații mai „clasice”, dominată de ritmica alexandrinului. Nici această minimă ordonare formală - nu era nouă în opera sa: Colomba (poem recenzat, altminteri, elogios de către Stephan Roll-Gheorghe Dinu, la vremea apariției) o încercase încă în 1927 și, în fond
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Pe parcursul procesului de "sinteză modernă" pe care îl realizează în scrisul său, Voronca mai și deviase apoi, din când în când, de la programele propriu-zis avangardiste față de care se arătase deosebit de sensibil: în poemul Colomba, din 1927, conserva destul de grijuliu regulile prozodice, își organiza strofic și muzical textul altminteri mozaical la nivelul structurii imagistice foarte libere și, chiar în Ulise, cu al său discurs majoritar "reportericesc", se lăsa antrenat de tiparele catrenului relativ bine ritmat și rimat, în "imnurile" cunoscute, închinate ceaiului
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Lovinescu, G. Călinescu, Perpessicius, Camil Petrescu și Mihail Sadoveanu. V. rămâne în conștiința cititorului și prin traducerea epopeii finlandeze Kalevala, publicată în 1959 (peste douăzeci și cinci de mii de versuri, cu aproape două mii mai mult decât originalul, creștere impusă de necesități prozodice), o izbutită echivalare artistică. Primăvara în țara fagilor e una din cărțile, cum am întâlnit atâtea, dense, și cari în ciuda micilor lor proporții spun atât de mult. Trăiesc, în planuri distincte, și cu toată frăgezimea sau gravitatea temperamentelor, atâtea făpturi
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
regenta relativei. Pentru că presupun o legare sintactică mai laxă a construcției relative de propoziția matrice, relatorii sunt conective care se includ numai în structura relativelor periferice, niciodată în structura relativelor integrate. Construcțiile cu relator au caracter parantetic, sunt adesea izolate prozodic de restul enunțului (mărcile grafice ale pauzei sunt virgula și punctul). Relatorii pot fi pronominali (ceea ce, care) sau adverbiali (unde, când): * ceea ce este utilizat ca relator în construcții relative periferice, în care substituie o propoziție sau o frază: Din tot
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
o regularizare analogică de sens contrar: verbele cu infinitivul în -e se comportă ca verbele în -ea, de fapt ca toate celelalte clase de verbe. Deplasarea accentului pare totuși să țină nu atât de presiunea celorlalte conjugări, cât de factori prozodici 3: a fost înregistrată doar în cazurile în care forma verbală era urmată de un clitic pronominal, pentru verbele: a spune (spuneți-mi, Național TV, 15.XI.2007, TVR Cultural, 20.XI.2007, 11.III.2008, 20.III.2008, Radio
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. (George Bacovia, Lacustră) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni care să conțină cuvântul gând. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: singur, (a) izbi. 3.Transcrie o imagine dinamică și una auditivă. 4.Explică rolul prozodic al cratimei, în structura De-atâtea... 5.Precizează două mărci ale subiectivității din textul literar. 6.Notează două structuri care sugerează planurile interior - exterior. 7.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea în simbolism. 8.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic, la
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
încetinel, La spartul nunții, în cămară... (Ion Barbu, Riga Crypto și lapona Enigel) 1.Precizează modul de formare a cuvintelor: încetinel, nuntaș. 2.Explică sensul expresiei la spartul nunții. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează rolul prozodic al cratimei în structura fript-o. 5.Notează două mărci ale oralității din fragment. 6.Evidențiază rolul stilistic al verbelor la modul imperativ. 7.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic, la alegere. 8.Interpretează semnificația titlului, în raport cu textul literar. 9
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
sensul conotativ al verbului a (se) înălța. 3.Transcrie un oximoron din fragmentele date. 4.Menționează două motive poetice, la alegere. 5.Motivează prezența pronumelor personale din finalul poeziei. 6.Comentează conceptul de odă, în viziune eminesciană. 7.Explică rolul prozodic al indicației din titlu - în metru antic. 8.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea textului în romantism. 9. Ilustrează, în 4-6 rânduri, două caracteristici ale textului liric. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ. (Biblia, Noul Testament, Evanghelia după Luca, cap. 22: 39-44) 1. Scrie sinonimele termenilor: soarta, putere. 2. Precizează valoarea morfologică a celor doi i din cuvântul măslinii. 3. Menționează rolul prozodic al cratimei din structura să-i rupă. 4. Specifică o temă a poeziei și un motiv literar. 5. Notează tipul de lirism prezent în textul poetic. 6. Comentează o figură de stil din versul: Și sub veninul groaznic simțea că
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cunoaștere-conștientizare". Cunoașterea-conștiință poate fi exprimată prin viu grai sau în scris. Citirea sau auzul unor cuvinte lipsite de posibilitatea de a fi asociate cu ceva cunoscut (adică auzirea unui cuvânt nou are loc prin înregistrarea lui semantică, fonetică, grafologică și prozodică în dubla spirală). Cuvinte inițial lipsite de conținut, cum sunt cuvintele mit, morfologie, filosofie sau epistemologie, sunt supuse unui proces cerebral de asocieri complexe, care asigură cunoașterea lor conștientă. În afara acestui proces, cuvintele se șterg din cunoașterea-conștientă fonetică. Înțelegerea transformă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
1975, 2007). În (13), propoziția A este asertată (reprezintă o informație nou introdusă în universul discursiv), în timp ce în (13') este doar presupusă (informație de fundal, considerată deja existentă în universul opiniilor comune interlocutorilor). 9 Caracterul factiv poate fi sugerat pe cale prozodică (accent frastic pe ultima silabă accentuată a conectorului sau pe semiadverbul chiar), coroborată cu forma verbală (indicativ); accentul frastic pe ultima silabă accentuată a subordonatei, coroborat (opțional) cu condiționalul ori cu prezumtivul, conduce mai curând la o interpretare nonfactivă. O
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Pronunția corectă a sunetelor, combinarea lor În silabe, legarea silabelor În cuvinte, propoziții și fraze sunt aspecte de ordin material al vorbirii. Aceste aspecte sunt discriminate prin tact și auz, dar pot fi observate chiar și cu ochiul liber. Elementele prozodice ale vorbirii: accentul, ritmul și intonația sunt importante deoarece ajută la stabilirea de raporturi logice Între cuvinte, sintagme și propoziții și predau o stare sufletească. Ritmul vorbirii. Noțiunea de ritm este foarte complexă. Prin ritmul vorbirii Înțelegem viteza de emitere
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]