3,382 matches
-
de învârtit era format dintr-un X de lemn care era fixat pe fundul căldării de un fus mai gros tot din lemn și mai înalt decât căldarea. Lateral pe el se prindea o pârghie, care era manevrată de către proprietarul prunelor, vecinii și neamurile cantonate în curtea gospodarului. Până la urmă, ca la fiecare clacă, oamenii se ajutau între ei. Frumoase obiceiuri! Alte vremuri! veți găsi, prin comparație, cusur vremilor noastre, Onor Constatorieni Înveșmântați În Fumul Anilor. Până și noi copiii aveam
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
cioplească rămășițele de iarbă care se vedeau pe sub prunii din coasta Piscului. Trebuia să fie curat terenul pentru a aduna, de pe jos, bruma de fructe rămase în urma grindinii căzute. „Când am să le scutur, trebuie să nu se amestece ale prune cu buruienile...” și pe frunte i se vedeau broboanele transpirației care îi cădeau în ochi, picături pe care le sufla când îi ajungeau pe buza superioară, și continua:„Dacă o vrea bunul Dumnezeu să fac o țuică bună, când am
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
până-mi închei socotelile, ha-ha!... Păi cu mine și-a găsit ea, parșiva, să mă încerce? S-a lins pe bot. Cu mine nu-i ține, vericule!... Ce s-o fi grăbind, că nici n-apucai să fac țuica de prune?!... O cinsteam, doar mă știi că nu sunt așa zgârcit.Costică a zâmbit, prefăcându-se că l-aprobă, dar și-a văzut de drum; nu avea chef de vorbă. Junghiurile pe care le simțea Andrei că-i mănâncă zilișoarele, care
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
ai îngerilor? Zii, literato, că tu le știi pe toate!” Așa îmi zise, trântind portiera. Nu voi uita acele Sărbători...tăcute și triste. Eu, în dormitor, cu perfuziile agățate de clanță. El, în sufragerie, cu “perfuzii” de 50 de grade...prună curată...și muzica dată la maxim. “Ți-o fi sete? Ți-o fi foame? Du-te și ia-ți! Îndoapă-te! Azi ai voie!”...așa zicea și râdea alcoolul în el...ca toți dracii. Cred că atunci am spus cele
FOTOGRAFII ... DE SĂRBĂTORI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349023_a_350352]
-
sat, mai ales sâmbăta, când era zi de târg și veneau țărani de nu aveau loc să stea la mese și beau la tejghea da-n-picerelea. Nea Gheorghe avea în „pimniță” câteva butii mari cu vin, vreo două cu țuică de prună și o găleată de tablă zincată plină totdeauna cu apă și lângă ea, o cană de tablă smălțuită cam de o litră pusă pe un taburel de lemn. Regula era că primul kil de vin se dădea de la butoi, „nebotezat
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
mi umplu cămara cu borcane cu zacuscă, castraveți, gogoșari, ghiveci de legume, zarzavat pentru ciorbe, o salată pe care singură am inventat-o și pe care ar trebui să o înregistrez la OSIM și, bineînțeles, nu uit și gemul de prune pentru că, la toată familia, ne plac clătitele. Castraveții i-am pus cu câteva săptămâni în urmă. Mi-am luat o săptămână de zile din concediul de odihnă pentru a reuși să fac tot ce mi-am propus, trezindu-mă, din
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
îmi fac lista pentru ghiveciul de legume și gem. Las la urmă gogoșarii și salata pe care mi-am propus s-o fac în weekend. Reușesc, iar, în două zile să fac gemul și ghiveciul: în prima zi, gemul de prune și, în timp ce l-am pus la cuptor, am curățat legumele, am fiert separat fasolea verde, conopida, vinetele tăiate rondele. A doua zi am terminat și ghiveciul. Cămara mea arată pe trei sferturi plină cu borcane cu etichete, ca la alimentara
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
platou avea și ceva paznici, existau destui milițieni în civil și mulți în uniforme, incidentele nu lipseau. Băuturile alcoolice se vindeau la vedere precum erau sticlele cu bere, și pe ascuns cum era vinarsul(la deț sau la cinzeacă) de prună sau ce mai aveau unii, mascat prin fel de fel de genți sau sacoșe! Zmeurica trebuia să fie atentă și la fetele cu care venise, astfel că nu au întârziat prea mult la dansuri. Una peste alta totul a decurs
7 ZMEURICA; DUMINICA PE CETĂŢUIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349191_a_350520]
-
țuică bună dacă vrei și vin roșu din strugurii mei. Dețin flori viu colorate, de prin grădini adunate, poți să privești și pescuiești, pe malul lacului cât poftești, sau la pădure ca să culegi fragi și mure. Poți culege cu plăcere : prune, mure, mere, pere și le poți pune în panere . Sunătoarea, coada calului, se culege-n timpul anului, de sânziene e mai bine, că atunci le e lor bine, a fi culese de către tine. Sunt bune la tratamente, pentru plasme, unguente
I N V I T A Ț I E de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348543_a_349872]
-
ei, până la predare își mai pierdau din greutate și la sfârșit ne alegeam cu hainele rupte, cu frigul îndurat aproape pe degeaba, pentru câțiva lei. Exista în sat un cazan de țuică unde veneau oamenii cu borhotul de la zarzăre sau prune, încingeau focul la cuptor, scoteau apă de la pompă și așteptau răbdători picătura care le veselea sufletele făcându-i să mai uite de necazuri. Cazanul se afla în curte la Tudorița, o femeie cumsecade dar mioapă și pe care ori de câte ori o
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Colinzi din satul meu” - o încântătoare poezie tradiționalistă românească ce reînvie atmosfera sfântă a sărbătorilor de iarnă. Autorul își numește local nașterii “Sat celest” , “cu luna-n deal”, învăluit în “liniște patriarhală”: “Și-n liniștea patriarhală, / În greu miros de prună coaptă, / Viața și moartea, în urzeală, / Se-mbucă, îngânate-n șoaptă.// Curând, cea pace o să cadă / Pe satul meu secat de lume, / Uitarea-și face largi hotare / Peste ce-a fost odat' minune (Sat celest). Autorul mărturisește ce efect are
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Pe la oraș și-n țări străine. Nici truda nu-i ce-a fost odată/ Și nici hodina n-are rost, / Pita-n cuptor nu-i așteptată, / Iar crâșma, chiar că nu-i cea fost. // Nici țuica n-are gust de prună, / Nici vinul parcă nu-i mai vin, / Nici toamna nu mai are brumă, / Și iarna nu-i omăt din plin. La clacă nu mai merge nimeni, / Război în casă îi uitat, / Iar animalele-s puține, / Că ciurdă nu-i la
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
de Crăciun, prin 1968, parcă într-o zi de vineri, după ce joi, la tăierea porcului, a asistat și procurorul X și s-a îmbătat criță cu vodcă rusească, adusă de el, că vezi doamne, țuica de la părinții lui Rodica, de prună de la munte, pute și el,de, om subțire. Și la pomana porcului procurorul a început să-l întrebe pe P tabla înmulțirii. Și P nu a scos niciun cuvânt, făcea cocoloașe de mămăligă cu mâna, apoi întingea în untura fierbinte
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
avut loc inaugurarea Centrului multifuncțional,o cladire modernă, utilata cu tot ce este necesar pentru că aici să se poată desfășura activități școlare dar și de interes cultural. Panglică inaugurală a fost tăiată de către primarul comunei Mireșu Mare, d-l Virgil Pruna, în prezența d-lui viceprimar Gheorghe Ținc, ai reprezentanților Consiliului Local Mireșu Mare,directoarei Lucica Mogoș. alte cadre didactice, elevi, locuitori și invitați dragi ai acestei frumoase zone a Maramureșului. Slujba de sfințire a fost oficiată de către preotul paroh Florin
LOCALITATEA MARAMUREŞEANĂ LUCĂCEŞTI A ÎMBRĂCAT STRAI DE SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349318_a_350647]
-
ard în soare Și's topite parcă de lungi așteptări, Doar bătrâni sărmani așteptând scrisoare, Sau un telefon de la pruncii lor. Se deșira vremea, dintr-un ghem de ață Firele sărace parcă fără rost, Unde e lumina din lampa gutuii, Prunele furate, când nici nu s-au copt? Unde sunt bostanii ce î n toiul nop ții Atinși de baghetă deveneau trăsuri, Unde sunt toți caii și toți călăreții Ce din vise mari își făceau armuri? Au plecat în lumea lui
PE UN DRUM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349380_a_350709]
-
aia! Marș, că te ia gura iadului, boule! Destul de indiferent față de viitorul preconizat, ucenicul se târî spre ușă și, tot după vreo două clepsidre, reveni aducând pe umeri un fel de buștean cu formă de om. Doar că avea culoare prunei coapte. Era, constată Deceneu, într-adevăr Huni, marele preot egiptean, însă acum înghețat sloi. Marele preot hiperboreu luă măsuri de urgență! Îi mai cârpi indolentului Rocar vreo două palme, însă fără efecte vizibile asupra vitezei de mișcare, puse o țundră
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
din păcate, nu aveau voie să se atingă, fiindcă faraonul îi îngropa de vii pentru o asemenea profanare. Ca să nu ne mai lungim cu povestea, harnicul Snefru se înzdrăveni imediat ce luă câteva gâturi din licoarea nordicilor, făcută și asta din prune trase de două ori în care se macerase rădăcină de schinduf. Huni primi ca sarcină permanentă executarea unor zboruri săptămânale până la Deceneu pentru refacerea stocului, și cum revenea destul de refăcut fizic din expediții, preotesele lui Amon Min, niște tipe beton
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
I. FLORICA BUD - MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIȚUL!” (PAMFLET), de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 2174 din 13 decembrie 2016. Este simplu să faci silvoiț dacă ai prune. Dacă nu le ai, va trebui să îți faci rost de ele. Nu s-a auzit încă niciunde pe glob că ar fi avut loc vreo... ploaie cu prune. Cu șerpi, da. Ploile cu broaște țestoase și cu pești au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
din 13 decembrie 2016. Este simplu să faci silvoiț dacă ai prune. Dacă nu le ai, va trebui să îți faci rost de ele. Nu s-a auzit încă niciunde pe glob că ar fi avut loc vreo... ploaie cu prune. Cu șerpi, da. Ploile cu broaște țestoase și cu pești au devenit o banalitate. Iar, “Ploaia cu... cârnați”, mă veți întrerupe azi pentru prima dată, Corcodușieri Omologați Ca Frunze, a fost înregistrată ca marcă pentru Nastratin Hogea, de către Anton Pann
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
fruct pentru dulceață, compot, peltea, gem sau sirop trebuie să fie cules cu dragoste. Cerințele pentru a face silvoițul-magiun personal sunt și mai mari. Dacă emiți un câmp odios în ... Citește mai mult Este simplu să faci silvoiț dacă ai prune. Dacă nu le ai, va trebui să îți faci rost de ele. Nu s-a auzit încă niciunde pe glob că ar fi avut loc vreo... ploaie cu prune. Cu șerpi, da. Ploile cu broaște țestoase și cu pești au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
în ... Citește mai mult Este simplu să faci silvoiț dacă ai prune. Dacă nu le ai, va trebui să îți faci rost de ele. Nu s-a auzit încă niciunde pe glob că ar fi avut loc vreo... ploaie cu prune. Cu șerpi, da. Ploile cu broaște țestoase și cu pești au devenit o banalitate. Iar, “Ploaia cu... cârnați”, mă veți întrerupe azi pentru prima dată, Corcodușieri Omologați Ca Frunze, a fost înregistrată ca marcă pentru Nastratin Hogea, de către Anton Pann
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
patronul n-avea mamă înțelese perfect mesajul. La intrare aștepta însuși patronul care-i conduse la o masă așezată discret dar și strategic, într-un colț deși în restaurant nu mai era nimeni. La masa principală se așezară: domnul Adonel Prună, ministrul și nepotul său Marinel directorul de programe al ministerului. La alte două câte doi sepepiști cu priviri agere, pistoale la brâu și cafele în față. Plus niște plicuri în buzunare dar astea nu se vedeau. Veniră, cu alai, maestrul
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
nepotu-său i se târâia la picioare ca să-l numească ministru de interne. Știa deja că-l va numi doar pentru ca să-l umilească și să-l pună să-i plătească toate mesele luate la restaurant... Vise aurite... În care El, Adonel Prună, din Dăbuleni, era cel mai puternic om al planetei... Tot în acest timp, transpirând și sufocându-se, înghesuit într-un tramvai cu oameni care veneau de la serviciu, Marinel își jura în barbă să facă rost de suficient mălai pentru a
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
atârnând, gogoșile pudrate sau pivnița plină cu butoaiele care se loveau în burțile pline ca de naștere sau ca luptătorii de samo, cu vinul alb și roșu de riesling sau otonel, cu butoiașe sau damigene pline ochi cu țuică de prună, galbenă ca gutuia ori cele rubinii cu vișinată. Odaia, cea mai mare, fiind și cea mai curată cameră a casei găzduia permanent lada de zestre, pentru fete când se măritau, două, trei paturi pline până la tavan, camera măsura 2.40
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
cu sania. Gazda îi aștepta cu preparate culinare specifice acelui timp: boabe de cucurz fierte, uscățele, cocriș (floricele de porumb), jin ars. Ibăneștencele și-au arătat și priceperea culinară și pentru acest festival au pregătit: coce cu ceapă, coce cu prune, coce cu brânză, sarmale cu păsat, colacul de staroste, cina porcului, o mâncare tradițională făcută din carne de porc mai grasă, tăiată cubulețe, usturoi, șir din mămăligă (un amestec de apă cu făină de porumb înainte de a fi mestecat). De
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]