5,549 matches
-
de mii de ani, și la alte perechi de mamifere, exemplar în acest sens fiind comportamentul lupilor, atât de prezenți în miturile popoarelor indoeuropene. Este un ritual al tuturor viețuitoarelor, inclusiv al acelora din staulul în care s-a născut Pruncul Sfânt. Patrupedele „asistau” la evenimentul sacru în ordinea firească a vieții. Părinții care pregătesc „cuibul” pentru progenitură - iată o imagine venind din preistorie, prefigurare a unui șir infinit de cupluri. Văzută aici și acum, icoana nu are nimic patetic, solemn
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
va fi. Ceea ce nu înseamnă că timpul se va sfârși. Doar se va „redirecționa” întrun nou început. Domnul R. renunță la căutarea vreunui răspuns deoarece și-a amintit că, în acest moment, iubita lui ar trebui să țină în brațe pruncul lor. Nu s-a gândit până acum că nașterea este o minune, că durerile facerii se topesc într-un ocean de iubire. Dacă i-ar spune Teodorei ce îi trece prin cap, în mod sigur ar râde sau doar ar
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pierdută Spania. La palatul lui Musa a fost adusă într-un sipet mare, înfășurat în covoare de lână. Era aur pe fundul sipetului, aurul lui Julián, trădătorul, bunicul copilei, poate, care nu știa ce să facă de-acum cu acest prunc al nenorocirii. De fapt, nici nu se știe dacă era, cu adevărat, fiica regelui și a Flo rindei de Ceuta (în fond, asta ar schimba din nou, cu totul, povestea, cronicile, istoria, cursul faptelor, anii de bătă lie, ar deschide
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pleșuv și linge cu privirea paharul golit. Își ridică nițel pantalonii de deasupra genunchilor și, mai în râs, mai în serios, se ploconește. Actorului nu-i mai pasă. A adormit cu nasu-n buzunarul de la piept. Suflă adânc, lin, ca un prunc cu barbă. Redactorul-șef bea. Se șterge la gură și dispare după paravan. — Mă duc să dau un telefon. Important! Pompierul nu îndrăznește să se miște. Redactorul-șef, se știe, e prieten cu directorul teatrului, nu se cade să-l
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
un sfert din viață pe colacul veceului? Sunt când triste, când extraordinar de vesele? Ori se trezesc că ar vrea să fie într un fel, dar nu se pot hotărî în care anume? Și jumătate de roman dorm toate ca pruncii? Ori fac copii pe care nu și i-au dorit? Nu? Nu vreți? Și de ce, mă rog? Sigur că nu vreți... Vouă vă plac romanele în care oamenii suferă cumplit și trec prin tot felul de încercări dureroase și eroice
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pielea „criticatului”e prea grasă. Când întâmplarea, hazardul, îl aduce pe câte un oarecare în poziția de „lider” acesta se trezește dintr-o dată că el e... cel mai iubit dintre pământeni, cel mai cel, fiu al poporului. Mama - icoană pentru pruncii ei; așa trebuie să fie, altfel aceștia sunt în primejdie de a rătăci fără sens în viață. Păsările, aidoma multor alte vietăți ne însoțesc în drumurile noastre, fiindu-ne chiar de ajutor. Nu odată, nerecunoscători, noi le punem capăt zilelor
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
relații, „familii” aflate la „butoane” și bani de bani ajung una-una ca păduchii în fruntea prostimii! Un „da” poate fi la fel de responsabil/ iresponsabil ca și „nu”... Aviz viitoarelor tinere mame: când nu-ți iubești propria-ți mamă, nu spera că pruncii tăi te vor recunoaște și te vor iubi mai mult! Cine-și omoară timpul liber cu lucruri de nimic, își scurtează o dată mai mult propria viață... Ceea ce cu greu rațiunea clădește, nechibzuința pustiește. Pentru unii un început este ușor, pentru
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
unuia dintre părinți, atunci pedeapsa în acest ultim caz va fi cuprinsă între 5 săptămâni (minim) și 7 luni și 2 săptămâni (maxim). Biserica Ortodoxă asimilează părinților pe nașii de botez întrucât aceștia, prin Sfânta Taină a Botezului, suplinesc credința pruncului pentru iertarea păcatului strămoșesc și exprimă în numele lui lepădarea de satana și unirea cu Hristos. Părinții care, din nechibzuință, lasă să moară copiii nebotezați, sunt considerați de Biserica Ortodoxă, ucigași ai copiilor lor. De asemenea, porunca a V-a implică
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
îi întorsese stomacul pe dos), prea îl conduseseră amabili și slinoși până în parcare, după ce semnase contractul cu stiloul aurit oferit chiar de unul dintre ei (și nu uitați să ne sunați, stimate domn, suntem convinși că veți dormi ca un prunc chiar din prima noapte, felicitări pentru alegere, încântătoare perspectivă!)... Îi înjură câteva secunde. Regretă că fusese de la bun început un tocilar de care râdeau toți colegii și că pierduse timpul prin biblioteci prăfuite, studiind marii scriitori ai unei lumi în
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
sorocul să nască.Era seara de Crăciun.O stea minunată, se arătă tuturor pe cer neștiind că În acea noapte avea să se Întâmple ceea ce au spus profețiile:se va naște Mesia cel mult așteptat. Și Fecioara Maria născu un prunc căruia I-au dat numele Iisus și care avea să fie Mântuitorul lumii. Trei crai de la Răsărit au venit să I se Închine și să-I aducă daruri.Toate animalele suflau asupra pruncului ca să ÎI dea căldură. Dar Îngerii ce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mult așteptat. Și Fecioara Maria născu un prunc căruia I-au dat numele Iisus și care avea să fie Mântuitorul lumii. Trei crai de la Răsărit au venit să I se Închine și să-I aducă daruri.Toate animalele suflau asupra pruncului ca să ÎI dea căldură. Dar Îngerii ce făceau?Îngerii cântau cântări nemaiauzite vreodată de vreun muritor.Și acolo sus, În cer, de marea bucurie a Nașterii Domnului, Îngerii s-au prins Într-un joc numai de ei știut.Și Îngerii
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
câtei și mai câte treburi.Crăciun țipa mereu la ei, Îi Înjura și Îi lovea cu biciul.Bieții copii erau plini de vânătăi, slăbiseră, munceau din zi până În noapte, peste puterile lor. În vremea aceea Maica Domnului Îl născuse pe pruncul Iisus Într-un grajdi.Nevasta lui Crăciun merse și ea să se Închine micului Împărat și Îi povesti Fecioarei Maria cum se poartă bărbatul ei cu copiii. Noaptea, Fecioara Maria i se arătă În vis lui Crăciun, dojenindu-l pentru că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
oamenii decăzuseră cum nu se mai Întâmplase niciodată. Era vremea celui mai mare desfrâu.Bețiile țineau lanț, vinul era scos din butoaie fără Încetare.Dumurile erau pline de tâlhari și hoți.Aveau loc cele mai grozave omoruri.Femeile Își omorau pruncii din pântece ori Își otrăveau bărbatul.Bărbații se omorau Între ei, Își omorau frații și chiar părinții. Femeile nu vroiau să mai crească copii, iar bărbații nu munceau nimic.Totul În țara aceea era ceva rușinos.Mesele erau ticsite de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Dumnezeu chemă la El toate florile, să le dea nume, parfum și culoare. Unora le-a dat Dumnezeu petale lungi ori scurte, Înguste ori late. El făcu atunci ca unele flori să fie roșii ca sângele, roz ca obrazul unui prunc, galbene ca lanul de grâu, albe ca pânza ce-o ghilesc femeile, albastre ca cerul de vară. Și le-a făcut pe unele Înalte și pe altele pitice. Dar căuta să le mulțumească pe toate. Și a mai dat Dumnezeu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
masă se puneau șapte obiecte: pâine, rachiu, vin, o funie, bani și un mănunchi de busuioc, pentru a îmbuna cele 7 ursitoare despre care se credea că vin în noaptea aceea pentru a hotărî soarta copilului. Dupa ce se năștea pruncul, cu ajutorul moașei, era ridicat și i se spunea: „Aist băiat (sau aiastă fată) Să fie norocos (norocoasă) Și mintos (mintoasă) Și drăgăstos (drăgăstoasă) Și sănătos (sănătoasă) Și-nvățat (învățată) și bogat (bogată) Om de treabă, Să cie luat în seamă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o femeie care sunt căsătoriți), care devin părinții spirituali ai copilului și de moașa care aduce copilul la biserică. Mama nu are voie să vină până când nu i se va face molifta (îi citește preotul și o face mai „curată”). Pruncul este ținut în mir până a doua zi când are loc scăldăciunea, la care participă numai persoane căsătorite. Moașa încălzește apa în oala nouă de lut adusă de nașă. Într-o covățică de lemn se pune apă caldă, în care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
îl unge cu untdelemn, îl freacă peste tot și spune: „Cu untedelemn nașa te unge Dar să nu începi a plânge Ca să ai trup mlădios Și să ai un chip frumos.” Ia în gură apă, zahăr și busuioc și suflă pruncul peste cap, picioare, la dreapta și la stânga ca să alunge răul, apoi înfașă copilul și îi spune: „Să fii sănătos (sănătoasă), Să crești și frumos (frumoasă), Să îți meargă ghine, Să-ți cie de ghine!” Ia lumânarea de botez, care este
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
greșit. Eu, care nu știam mare lucru despre dragoste și afecțiune, declaram sus și tare, fără jenă, că-l iubesc pe domnul Hosoda. N-am încercat niciodată să dezmint lucrul acesta, ceea ce a complicat lucrurile îngrozitor. De aceea, chiar și pruncul care n-a mai apucat să vadă lumina zilei a devenit ținta bănuielilor soțului meu. Cu toate că nici unul din noi n-a vorbit deschis despre divorț, atmosfera a devenit din ce în ce mai tensionată. M-am întors la mama. Am născut un copil mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Singurul lucru care mă obseda era să-mi văd împlinită dragostea mea sinceră. Acum, că mi s-a îndeplinit dorința, s-a lăsat în inima mea tăcerea unei mlaștini din pădure. Cred că am câștigat! Chiar dacă Maria dă naștere unui prunc ce nu-i al soțului, mama și copilul vor fi sfinți atâta vreme cât mândria ei este sclipitoare. N-am luat în seamă vechea etică... cu bună știință. Rezultatul va fi satisfacția unui copil bun. Presupun că ai dus-o tot într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
lumii în oglindă cum doi pui sparg / aceeași coajă de ou neștiind unul de celălalt / că sunt una de fapt dar crezîndu-se doi / unul împotriva celuilalt și niciodată de aceeași parte a limitei / Ťcine suferă de claustrofobie nu poate fi prunc / în punga cu bănuți de aur ce umplu cerul de amniosť) / urcușul la muzică atunci cînd ni se scot căștile / de pe urechi și intrăm cu mintea noastră în lume / ca într-o orchestră simfonică dirijată de doi" (și intrăm cu
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
ministrul trebilor dinlăuntru" îl învestește pe vărul său, Dimitrie Golescu, ca "administrator al Brăilei." O mare manifestare populară are loc în Brăila la 20 iunie pentru sărbătorirea Constituției. Trupele rusești retrăgîndu-se, otomanii revin și ocupă orașul. Dimitrie Golescu protestează (în "Pruncul Român"), dar este arestat de turci. Este eliberat doar cu condiția să părăsească țara. Ca și Nicolae Bălcescu n-o va mai revedea niciodată. După formarea statului român sub Alexandru Ioan Cuza orașul capătă o dezvoltare impresionantă din punct de
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
19 a revistei. Acolo, ochiul și mintea vor întîlni delectarea. Cum arată, așa și este această pagină: luminoasă, delicată, rafinată. Este universul nou al poetului Robert Șerban, este căldura și spuma inventivă care te inundă atunci cînd privești chipul propriului prunc, cînd poți să născocești cele mai formidabile călătorii imaginare, conversații, cînd te poți însoți cu prospețimea și inocența copilului și zburda, liber, la infinit. Cîte ceva din toate acestea veți simți citind "Poeme pentru Crina", un grupaj inedit și minunat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
simbol al culturii. Tot așa, în anii ^40 ai secolului al XIX-lea, când în Statele Unite se pregătea introducerea trenurilor, unii dădeau alarma: trenurile vor circula cu viteza amețitoare de 15 mile pe oră, vor scoate sunete infernale, vor speria pruncii, mamele și animalele, iar accidentele vor fi nenumărate, mulți oameni își vor pierde slujba. Să salutăm internetul cu Simfonia a noua ! Cei care cunosc istoria diferitelor mutații tehnologice știu că aceste reacții negative sunt inevitabile. Le-am discutat în mod
Internetul între două extreme by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9784_a_11109]
-
un public mai puțin cunoscător este binevenită, dar oare calea aleasă prin traducerea vizuală pleonastică este cu adevărat eficientă? în acest scop au fost adăugate o seamă de personaje mimate care ilustrează faptele scenice; astfel Contele de Luna este cvadruplu (prunc, adolescent, bătrân și cel al lui Verdi, care cântă), Azucena este triplă (ca vrăjitoare arsă pe rug, ca tânără cu sugarii în brațe, și cea care cântă). Mă îndoiesc că așa se clarifică story-ul. Spre deosebire de "Rigoletto" și "Traviata" (compuse cam
Un trubadur rătăcit by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/9844_a_11169]
-
putea fi decît o lăuntrică certificare a timpului revolut: "mereu ați crezut că nu aș veni dintre voi/ îmi sîngeră în ochi lumina-acestui timp/ de aceea îi am dureros aplecați înăuntru/ asemenea femeii ce-așteaptă/ s-aducă pe lume un prunc" (ibidem). în planul poeticii, o similară, înfiorată adăstare a verbului ce va să vină: "busuiocu-și culcă după culmi cununa/ luminîndu-i umbra rugătoare-n sus/ luciul lunii luntrii lunecînd/ tulbură cuvîntul care nu s-a spus" (U 49). în locul unei personalizări
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]