533 matches
-
o carte... MORTUA EST... an de an, în fiecare vară, printre flori albastre și fiori, iar vine MIHAI la noi să moară, ca și sfinții se mor uneori. nici doi poli de ani n-a strâns în tească. doar niște pruncie prin zăvoi, nici-o nuntă mare românească, n-a tocmit poetul pe la noi. anii lui cu iz de menestrele au trecut...cum stelele se sting; candela și visele rebele i-au veghiat nesomnul de paing. s-a nascut Luceafăr, să ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-n ea destulă viață! romanță desuetă vioara mea de antracit cât te-am iubit cât te-am iubit cădeau căldurile pe noi uitam ades să te despoi și te sorbeam ca pe-o cireașă înrotunjindu-te-n cămașă spărgând hotarele-n păcat pruncia ta s-a despicat că prea-nchiseseși în secundă triunghiul care te fecundă acum am morții mei în spate și mă retrag pe de-a-ndarate în veacul spelb în sporul scit - fecioara mea de antracit ritual cât de ciudat: ziua s-
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
de cel alb, feblețea lui. Măgduța lui a inventariat repede casa, mai ales bucătăria. - Nicule... avem de toate: brânză, roșii, unt, cotlete... - Ți-am șoptit eu dragă că GIGEL este gospodar. Afirmă-te te rog. Așa rămăsesem pentru NICU din pruncie, Gigel. Anul următor ne-am reîntâlnit la NICU acasă, la Eforie Sud. După noi... și fotograful Laurian. Doamna Măndița s-a Întrecut din nou În de-alde pun-te masă, ia-te masă. Apoi ne-am preumblat pe străzile copilăriei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
știre că L-au văzut pe Fiul lui Dumnezeu, pe Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Irod, văzând că a fost înșelat de Crai a pornit cu mare urgie asupra Betleemului și a altor localități învecinate, trimițând oșteni pentru a ucide toți pruncii. „De la doi ani, mai în jos, Ca să-L afle pe Hristos!” Dar acum dragii mei, să mergem la culcare, căci s-a făcut târziu iar mâine seară vom continua ultima parte a povestirii.” „Mulțumim bunicuțo și noapte bună!”, îi spuseră
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Îngerul Gavriil i sa arătat bătrânului Iosif, căruia i-a spus să ia Pruncul și pe Sfânta Sa Maică, și să plece fără zăbavă în Egipt. “Fiindcă Irod vrea Pruncul să-L prindă, De-aceea el oșteni va porni, Toți pruncii până la doi ani să-i ucidă, Gândind că pe Iisus ei Îl vor găsi.” Preacurata Fecioară, urcând pe măgăruș cu Pruncul în brațe, iar Sfântul Iosif ducând măgărușul de frâu au pornit spre Egipt. Abia sau depărtat de Betleem, când
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
pieptul ei Divinul său Fiu. Regele Irod, care era un om foarte rău, temânduse că Pruncul Nou-Născut la Betleem, despre care proorocii au vestit că va fi “un Mare Împărat”, o să-i ia tronul, a trimis oșteni care să ucidă pruncii mai mici de doi ani, crezând că printre ei Îl va afla și pe Iisus. În puterea nopții, aceștia au năvălit în Betleem, și au intrat în case, smulgând pruncii din brațele mamelor și ucigându-i: “E noapte. În micul
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
dintre ei erau ucigași de profesie, care nu cunoscuseră niciodată ce înseamnă mila și îndurarea.” “Eu cred că Dumnezeu i-a pedepsit și pe ei și pe Irod”, spuse Petrișor. “Așa-i, dragul bunicii. Ei au ucis patrusprezece mii de pruncii, dar nu L-au putut ucide pe Cel căutat, care după cum v-am citit, era plecat cu Sfânta Sa Maică, Fecioara Maria, și cu Sfântul Iosif, în Egipt.” Ajunși în Egipt după zile și nopți, în care au înfruntat primejdii
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
mai rău, vor amăgi pe alții, și se vor amăgi și pe ei înșiși. 14. Tu să rămîi în lucrurile, pe care le-ai învățat și de care ești deplin încredințat, căci știi de la cine le-ai învățat: 15. din pruncie cunoști Sfintele Scripturi, care pot să-ți dea înțelepciunea care duce la mîntuire, prin credința în Hristos Isus. 16. Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, 17
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85052_a_85839]
-
Nu purta povara greșelii de care era învinuit, dar făptuise altele, chiar dacă nu știa care sunt acelea. Sau poate știa? Căci de la El porniseră toate. E cu neputință să nu fi auzit vorbindu-se despre uciderea pruncilor. Din pricina Lui muriseră pruncii din Iudeea, uciși în timp ce părinții săi îl duceau la adăpost. Nu voise asta, bineînțeles. Soldații sângeroși, pruncii sfârtecați îl umpleau de groază și de silă. Dar, așa cum era, sunt sigur că nu putea să-i uite. Și acea tristețe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
a o ajuta la unele treburi În gospodărie.Tocmai atunci se Întâmpla ca asupra Sucevei să se năpustească turcii.Au dat buzna buluc, peste satele sucevene, aprizându-le și făcându-le cenușă, au furat vitele și au tăiat cu iataganele lor pruncii , femeile, bătrânii și bărbații, acolo unde i-au găsit : la cosit, la moară ori prin curți. Sânzâiana nu fusese la datorie, n-a aprins focurile pe dealuri, nu i-a putut Înștiința pe cei din neamul ei de primejdia ce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să termine fraza, dar nici măcar să scrie frumos doar primele două cuvinte: „Dragii mei“. Cineva chiar mi-a arătat cum nu-i mer geau degetuțele nici măcar să facă litera D, așa rotund, mândru și boghet, cum se cuvine. Obișnuiți din pruncie cu tastatura, total străini de toc și călimară, alfabetizați pe telecomandă și telefonul mobil, robotizați, computerizați și alergici la tot ce ține de firesc, clonații noștri urmași nu-și mai potrivesc ființa pe tiparele armoniei și frumuseții naturale, ci se
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ultimă apariție dilematică din 2011: amintirea câinilor de vânătoare din copilăria mea. Habar n-am de ce-i revăd așa des cu ochii sufletului și nici nu am de gând să-mi explic logic fenomenul. Totul pleacă de la personajul fabulos al prunciei mele, bunicul din partea mamei, cunoscut la secția forjă din uzinele „Autobuzul“ și-n perimetrul Piața „Progresul“ (fostă Donescu) de pe Șoseaua Giurgiului - Bellu - Ferentari drept „Nea Costică (Cristea) Vânătorul“. Dunărean epicureu, temperament sangvin, micuț, dar focos, băutor atletic, impetuos cîntăreț de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de azi e însăși limba latină, la anul 1939, cu modificările ivite în cursul veacurilor, precum pielea de pe corpul nostru este tot pielea cu care ne-am născut, cu aceeași culoare și cu aceleași semne și alunițe, ca și în pruncie, deși toate celulele ei s-au împrospătat în curgerea timpului.“ Această definiție este valabilă, schimbând doar numele provinciei romane, și pentru oricare dintre celelalte limbi romanice surori: sarda, italiana, retoromana, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza (dalmata a dispărut la sfârșitul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
N-am vrut deloc să spun asta. Dimpotrivă, țin foarte multla copii. Însă sper să am și eu. Fiecare își iubește copiii proprii. . Gonzalv fu și mulțumit, și dezamăgit. Zelul prolific al pretendentei îi plăcea, însă el înțelegea că toți pruncii produși de soțiile sale sunt exclusiv ai lui și voia să-i vadă laolaltă. Își exprimă această nedumerire față de Conțescu. . - Așa sunt femeile. Cred că asta e o chestie pe care nutrebuie s-o iei în seamă serios. Îți ții
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tot tresare. Iar Nițu la văzul ei Ochii-i scăpară scântei, Unde-i unu vede trei; Săgetat, topit, uscat, Ale friguri l-apucat - Zace, bietul, fermecat. 270 {EminescuOpXIII 271} Alta: CIREAȘA Roșată, dulce, voioasă Fragedă și răcoroasă, Din muguraș în pruncie Mă gătesc cu flori o mie. Și, de soare sărutată, Cresc iute, ș-apoi deodată Mă roșesc că mi-e rușine Când frunza s' uită la mine, Că mă vede preschimbată, Arzând de foc, foc de fată Și din coadă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
suind către primele stele. Ajunși între case, se risipiră fiecare pe la neamurile lui, și carnagiul înspăimîntător începu, în urletele deznădăjduite ale câinilor din ogrăzi. Strigoii năvăleau în tinde, apoi în odăi, unde, sub ochii femeilor ce credeau că visează, smulgeau pruncii-nfășați din leagăne și rupeau cu poftă din carnea lor fragedă, mânjind podeaua de lut cu un sânge subțire. Se dădeau la muieri, le-ncălecau pe lavițe și le pătrundeau cu viermele negru, ihtifalic, ce li se-ntărîtase prima oară după
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Pneumatică și Crucea Sudului ardeau cu flacără vie, întrecută doar de grăunțul stelei Canopus ce călăuzește navigatorii prin întor-tochierile Strâmtorii lui Magellan. Când râdea, mica negresă, de cel mult treisprezece ani, își arăta printre dinții perfecți vârful limbii, găurit din pruncie și străbătut de un ineluș de sticlă albastră, care făcea, în timp ce fata-și rostea silabele ciripite, același zgomot clinchetit al cubulețelor de gheață-ntr-un pahar de Martini. Melanie era bătrână și cu șoldul elefantin, dar claviculele și gâtul i
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ce numim noi astăzi așa nu sânt doar umbre ale umbrelor, ci mult mai rău: trădări, strâmbări, etimologii siluite. Căci nu vom mai orăcăi niciodată din răsputeri, nici în torturi, nici în disperarea lui Iov, cum am făcut-o-n pruncie, și nu vom reuși, nu ni se va da, orice-am face, harul de a-l iubi pe Dumnezeu cu pasiunea rătăcită, pustiitoare, cu care ne-am iubit o dată mama, când dragostea nu era numai dragoste și noi nu eram
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fi șters cu desăvârșire câteva ceasuri, câteva slove din neînsemnata scrisoare a vieții ei, cele mai dulci și mai sfinte. Maria se făcea fluture în fiecare dimineață. Maică-sa nu știa nici ea cu cine-o făcuse, căci mai toți pruncii născuți după fuga din Rodopi fuseseră zămisliți în dezmățul lapților de țigan, în șure unde patru-cinci flăcăi cu ochii lărgiți de otrava macului apucau o muiere, îi azvârleau un sac pe față și-i frângeau apoi șalele până-n zori. Fetița
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
să [î]nțeleg nu pot... (se-ntoarce... vede tronul acoperit) Dar cine oare tronul cu negru coperi? (tună) Ce tunet! (din sala de banchet) Să trăiască Sas!! Aide, nu pieri! Curaj! Ce sânt acestea? Nimicuri și eresuri Cu care tu, pruncie, gândirea mi-o împresuri! Ca și când [ceru-n tunet] nu are altă treabă Decât să împlinească ceea ce zice-o babă! (popa cîntă) BOGDANA (ascultă) Sânt rugăciuni, se cântă [cînd] suflete se sting. Sas! Sas! [SAS] Bogdano... oare pe tine te ating
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ți se dea voie. Gândul îi fuge foarte des la acest prim eșec“. Să fi dus acest eșec la călugărirea de mai târziu a Eugeniei Ionescu? La fel ca la criminalii care-și justifică pornirea prin faptul că în fragedă pruncie niște părinți ceva mai încuiați nu le permiteau să mănânce un picuț mai pipărat? În timp ce Eugeniei Ionescu i se refuză gloria, iată însă că alții prosperă. De curând, Constantin Tănase a angajat la Cărăbuș o cântăreață cu voce cam groasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
posedă acea „inutilitate”, firească celorlalți, iar numele său nu mai este al vechiului paria, un „Pechvogel” (ghinionist) născut să Încaseze ghionturile istoriei. Istoria este, acum, chiar numele său: o literă și un număr de rug, tatuate, pe piele, Încă În pruncie. Este semnul de identitate al unei seminții născute pe „planeta Auschwitz” și marcată pe veci de o astrală Înstrăinare, simbolul unei alte vârste În barbaria umană. A râvni acum atributele normalității ar părea un joc copilăresc Într-un film de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Specialiștii în medicină năvăliră asupra lui. Karin începu să-i încurce din ce în ce mai mult, inutilă odată ce terapeuții preluară controlul. Dar rămase prin preajmă, ca să ajute, acolo unde se putea, să-și readucă fratele de douăzeci și șapte de ani înapoi din pruncie. Deschise o mică portiță de speranță, dându-și voie să simtă o urmă de ceva ce s-ar fi putut transforma cu timpul în ușurare. Își notă procedurile terapeuților, exerciții asidue. Pagină după pagină perfectă și goală, îi organiză zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
care te absoarbe nesătul. Simți ceva cald care te inundă, prelungindu-se pe burtă, pe picioare și pe mâini. Un miros cu care ești obișnuit, apoi totul din cald devine de un rece stăruitor. Ești Înfășat, precum sunt Înfășați toți pruncii și te-ai pișat pe tine. Scutecele ude și grele ca o cămașă de forță dintr-o viață anterioară pe care cineva ți-o pune tocmai acum. Degeaba spune Mihai Ivanovici Kalinin că mișcarea, educația fizică, este un bun al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
nimic decât slugile și odoarele, strigă Papa către cei care-l puteau auzi. Îl văzu în clipa aceea pe taică-său, descumpănit, cu două icoane în brațe, și strigă: — Și icoanele, și talgerele de argint... Atât. Grăbiți-vă! Țigăncile așezară pruncii pe o laviță înaltă și porniră să i îmbrace. Jupâneasa Stanca ieși, începând să poruncească cele spuse de bărbatul său. Papa dispăru pe ușa ce dădea în cerdac și coborî în curte. Lepădase caftanul boieresc iar cojocelul strâns pe trup
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]