485 matches
-
biet bordei din portul Chilia s-ar fi pus o firmă dichisită cu litere aurite a nou-înființatului viceconsulat rus. Destul că, tot de atunci, vasele comerciale și de război ale țarului au drept de liberă circulație pe Dunăre, până la gurile Prutului. Invadați și respinși de ruși din toate funcțiile care li s-ar fi cuvenit, majoritatea boierilor moldoveni preferă să se strămute cu totul în dreapta Prutului, pierzându-și, astfel, toate drepturile de proprietate. Doar câțiva au mai rămas, seduși, probabil, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fost așezate peste tot. Deși nu a mai rămas loc nici ca să pui un ac, multe lucruri au fost abandonate pe peron și pierdute pentru totdeauna. Spre seară trenul se puse în mișcare. Abia a doua zi dimineață am trecut Prutul și am ajuns la Iași. Peronul era plin cu doamne de la Crucea Roșie care ne primiră oferind fiecărui refugiat un pachet cu mâncare și ceai fierbinte. Huruind și pufnind trenul își continuă drumul îndepărtândune tot mai mult de ținuturile natale
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Anatol Muşceleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1693]
-
aceștia a fost fratele nostru Constantin Chirilă din Iași. Pe ploaie, pe vânt, pe frig și ninsoare, domnia-sa bătea timid la poarta mamei Natalia Ilașcu din Taxobeni.” N-aveți nevoie de ceva?!” I-a ajutat doamnei Natalia să treacă Prutul să se roage la mănăstirile lui ștefan cel Mare, prin locurile sfinte ale Țării, iar când s-a îmbolnăvit a veghiat, în locul feciorului întemnițat, la perna ei. A publicat în presa românească mai multe interviuri cu mama lui Ilie, cu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și nu l-o mai văzut! Eu am fost o dată și l-am văzut. O fost și moșneagul, dar nu i-o dat drumul să-l vadă, nu la mai văzut niciodată (hohote de plâns).Pentru ce ? Pentru ce? Pentru PRUTUL ista și GRANIȚA asta???” Doamne!..., aceste dramatice cuvinte rostite de măicuța Natalia Ilașcu, mama eroului Ilie Ilașcu, ascultate așa cum au rămas înregistrate pe banda de reportofon, cu vocea sa zbuciumată, venită din adâncul sufletului, redau cu adevărat profunzimea dramei unei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Nu o singură dată am reproșat celor de la vamă aceste lucruri. Dar indicațiile venite de undeva de sus erau și sunt făcute, parcă, special pentru a ne despărți, pentru a ne șicana, a ne face să renunțăm să mai trecem Prutul unii la alții. Aici se cuvine a rosti versul lui Nicolae Dabija: .......Dar dincolo de moarte, Țara mea, Nu mă părăsi, nu mă lăsa Când chema-mă va la dânsul Dumnezeu Te implor să spui că sunt al tău. Acest strigăt
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
37— Clădirea „Sfatul Țări” de la Chișinău 113 Poetul Grigore Vieru și Constantin Chirilă Cristofor Aldea Teodorovici, dr. Vlad Bejan, mama Doinei Aldea Teodorovici, poetul Grigore Vieru și Constantin Chirilă Constantin Chirilă și scriitorul Iurie Colesnic ANEXE ȚARA MEA DE DINCOLO DE PRUT Țara mea de dincolo de Prut, Mi s-a dat poruncă să te uit, Să te șterg din minte c-un burete, Patria mea pusă la perete și, ca-n anii noștri cei mai triști, Iar să mă prefac că nu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
bocim de stârpea românească a locurilor astea ca o rană— eu, mut, în limba mea moldovenească, ei, mulți, în în limba lor bucovineană. Ne întâlnim ades. Dar când e-n toi o nuntă sau vreo sfântă sărbătoare— simțim cum curge Prutul între noi și sârma cea ghimpată cum tresare. Nu va fi unic Domnul, cel din slove și Domnul, cel ce umblă pre pământ, în lume mai sunt două Moldove și două Bucovine cât mai sânt. Bogat e cine are o
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
disperării generale , În timpul căruia Ardealul de Nord este cedat Ungariei, prin celebrul dictat de la Viena (30 august), iar cadrilaterul, Bulgariei (septembrie). În iunie 1941, generalul Ion Antonescu, noul primministru al României, Încă din 6 septembrie 1940, ordonă armatei române trecerea Prutului În scopul eliberării Basarabiei și Bucovinei. După eliberarea acestor teritorii, Brătianu și Maniu, Îi cer să renunțe la ideea de a merge mai departe, peste Nistru, alături de armatele germane, dar pentru acesta se pare că nu mai exista cale de
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
uneori până la 8 ore pe zi. Rezistăm perfect până acum, cu tot începutul de dizenterie caracteristic războiului. 23 Iulie <1941>. A fost o zi înălțătoare. Se cere avion sanitar p<entru> Chișinău și sunt trimisă să îndeplinesc această misiune. Revăd Prutul și inima îmi bate puternic. <...> apoi agentului sanitar ce mă însoțea, în prada unei bucurii <...>. Suntem iarăși în țara noastră. Revăd Hâncești ars. Razmotez șoselele și salut trupele ce înaintează spre Chișinău; sbor deasupra ruinelor, mă îndrept spre aerodrom și
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
ce culminează în sud-vest cu prelungirea nordică a culmii Dealul Mare, atingând înălțimea de 593 m. Cursul pâraielor ca și a celor două râuri Prut și Siret este în general a direcției de nord-vest - sud-est. Între ele se află afluenții Prutului: Bașeu și Jijia care au un debit mai mare primăvara, când pot produce inundații ce depășesc 1-3m. Jijia în făurirea cursului și-a format foarte multe meandre din cauza rezistenței solului și șia săpat adîncimea albiei de peste 1-3m. Prutul intră în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să se folosească de această apă, pentru tratamentele unor bolnavi. Solul acestui județ este variat din cauza reliefului. Pe terenurile înalte sunt soluri cenușii închise, brune-cenușii, iar la altitudinele mai ridicate din vestul județului se găsește sol brun podzolic. În lunca Prutului și a Siretuluiu s-au format soluri aluvionare care sunt foarte fertile. Grâul cultivat în județul Botoșani, pe solurile cu fertilitate mare, este renumit și căutat, datorită proprietăților deosebite în panificație, având un procent ridicat de gluten. Subsolul are roci
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ce culminează în sud-vest cu prelungirea nordică a culmii Dealul Mare, atingând înălțimea de 593 m. Cursul pâraielor ca și a celor două râuri Prut și Siret este în general a direcției de nord-vest - sud-est. Între ele se află afluenții Prutului: Bașeu și Jijia care au un debit mai mare primăvara, când pot produce inundații ce depășesc 1-3m. Jijia în făurirea cursului și-a format foarte multe meandre din cauza rezistenței solului și șia săpat adîncimea albiei de peste 1-3m. Prutul intră în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să se folosească de această apă, pentru tratamentele unor bolnavi. Solul acestui județ este variat din cauza reliefului. Pe terenurile înalte sunt soluri cenușii închise, brune-cenușii, iar la altitudinele mai ridicate din vestul județului se găsește sol brun podzolic. În lunca Prutului și a Siretuluiu s-au format soluri aluvionare care sunt foarte fertile. Grâul cultivat în județul Botoșani, pe solurile cu fertilitate mare, este renumit și căutat, datorită proprietăților deosebite în panificație, având un procent ridicat de gluten. Subsolul are roci
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mari personalități din toate domeniile, între care se numără patrioții unioniști Iancu Flondor și Dionisie Bejan, istoricii Eudoxiu Hurmuzachi, Ion Nistor, Dimitrie Onciul etc. 3. ȚINUTUL HERȚA este un teritoriu de peste 300 de km. pătrați situat pe partea dreaptă a Prutului superior, cam la jumătatea distanței dintre orașele Dorohoi și Cernăuți. Are forma unui triunghi cu baza în râul Prut și cu vârful aproape de râul Siret. La fel ca Basarabia și Bucovina, a fost locuit în antichitate de geto-daci, iar mai
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
râul, spuse căpitanul suficient de tare ca să fie auzit de spătarul Mihail și de Apărătorii din jurul lor. Îi așteptăm să ajungă aici și să Înceapă traversarea. Îi rupem În două jumătăți, una de o parte și una de alta a Prutului. Atac cu săgeți dincolo, șarjă la sabie aici. Apoi dispărem și ne regrupăm Înainte de Ștefănești, Între dealuri. - Da... murmură spătarul Mihail. E cea mai bună soluție. - Mai e ceva, adăugă Oană. Ne trebuie informații din fața și din spatele nostru. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
caporal, Vâjâială, cade la pământ. Începe să se tragă. Probabil miliția și organizațiile paramilitare sătești. Începem să primim vizitatori de dincolo de Prut care ne arată cum e situația. Sânt opriți la noi spre cercetare. În una din zile am trecut Prutul cu pierderi foarte mari. Grupa noastră a rămas pe jumătate. La Cuza Vodă fiind un singur batalion față-n față cu mai multe am fost căsăpiți. La Bujoru, după ce am ajuns la ieșirea din comună, trupele noastre sunt atacate din
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
s-o miroase, s-o guste. Era poate prima oară când l-am văzut plângând deșertat deșărtăciune. După o oră încă mai ținea în pumnul strâns imaginea de pe malul ălalt. * În sfârșit iată-ne într-o mașină gata să trecem Prutul. Sculeni aici. Și iarăși Sculeni dincolo. În dreapta, poarta casei familiei Budanțev. Portiera e deschisă din afară de Victor. Vrea să prindă o mână, să ușureze coborârea dar Tata, el și parcă altul, un sacerdot, îi oferă însemnul de rang și de
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
E. L. Blutte, în raportul său către lordul Henry Cowley, ambasadorul britanic la Viena, înaintat la 5/17 ianuarie 1831, se arăta mai optimist, precizând că epidemia de cholera morbus era pe cale de stingere în Basarabia și că nu trecuse Prutul în Moldova, probabil și datorită asprimii iernii care domnea în acea regiune 26. Totuși, la începutul anului 1831, generalul Kiseleff s-a simțit dator să adreseze autorităților moldovene și muntene o largă și cuprinzătoare ordonanță cu privire la combaterea bolii cholera morbus
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
leagă mâinile. La Iași mor mult de holeră și toți boerii au fugit pe la țeară"258. Într-adevăr, rușii și-au pierdut răbdarea, fiind iritați mai ales de succesul revoluției în Principatul muntean. Țarul a poruncit oștirilor sale să treacă Prutul și să ocupe Moldova, iar de acolo să se îndrepte spre Țara Românească. Numai că dorința lui Nikolai I s-a lovit de o piedică neașteptată: holera, care făcea ravagii în Moldova și se întinsese și în Țara Românească. Trupele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
socotit "omul bolnav al Europei", supunîndu-l unor presiuni și cerințe inadmisibile spre a-i accepta condițiile. Astfel, pentru a-i sili pe turci la concesii, țarul a ordonat trupelor sale, puse sub comanda feldmareșalului cneaz Ivan Feodorovici Pașkevici, să treacă Prutul la 21 iunie/3 iulie 1853, fără declarație de război, și să ocupe militar Principatele Romîne 347. Dar în acestea bântuia sporadic holera, printre alte afecțiuni, ca febra sau frigurile intermitente, dizenteria și diareea. De aceea odată cu instalarea trupelor țariste
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a continuat să se manifeste, eventual cu o agresivitate ceva mai redusă, în alte părți ale lumii, mai cu seamă în Rusia, atât în cea europeană, cât și pe întinderile siberiene. Și astfel, la 15 iulie 1872, infecția a trecut Prutul către noi, mai întîi la Sculeni, în județul Iași, ca după molipsirea unor localități din județele Roman și Vaslui, epidemia să se stingă, în octombrie. Bilanțul acestui episod a fost de 931 îmbolnăviți, dintre care 323, adică 34%, au decedat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
semnele obișnuite ale cumpenelor mari, precum sunt întunecimile de soare și de lună, cutremurele de pământ, prelingerea stelelor sau ivirea stelelor cu coadă". Într-un cântec bătrânesc cunoscut și dintr-o variantă reținută de V. Alecsandri, holera apare pe malul Prutului ca "O clonțată ce rîdea,/ O clonțată-nveninată,/ Cu pielea pe trup uscată/ Și cu părul despletit, / Tot cu șerpi împleticit. / Ea din loc sărea,/ Spini în urma-i răsărea,/ Iarba câmpului ardea/ Și oamenii morți cădea". Printre victimele ei s-a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
prof. Pohrib Mihail). Tănase Dănăilă realizează un interviu cu Monahul-poet, Ignatie Grecu al cărui mesaj „nu poate fi decât ziditor pentru om”. „Dacă visul unora a fost ori este să ajungă În cosmos, eu viața Întreagă am visat să trec Prutul” ( Grigore Vieru). Profesor Drd. Narcisa Boldeanu creionează cu delicatețe și recunoștință câteva gânduri ale confraților, privind omul și activitatea literară a regretatului poet. „Grigore Vieru face parte din acele personalități care apar numai În momente de răscruce ale unei istorii
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
nu aveau probleme cu autoritățile. Urmau să se întâlnească mai târziu, după ce ajungeau și ei în România. Planul era foarte bine pus la punct. Din Ucraina, trebuia să intre în Republica Moldova și apoi să treacă granița spre statul român. Trecuse Prutul fără nici cea mai mică problemă. Câțiva exaltați făceau mare tam-tam pe tema unirii celor două țări. Vorbeau de latinitate, de unitatea de limbă și de faptul că râul Prut nu era decât o graniță artificială care separa același popor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de sus, deie-ți sănătate, și multă putere,în toate! Și, bine-ai venit,în rândurile miliardarilor de început de secol al douăzecișiunulea! VRAIȘTEA Când Ion Antonescu a ordonat, din bordeiul militar, situat în vecinătatea localității Fălciu, armatelor române: TRECEȚI PRUTUL!, Maricel Dumistrăcel era copil de trupă,în una din unitățile de infanterie, de prin Moldova. Era cel mai mic soldățel din întreagă acea armată, care s-a aruncat, ca bleaga, în apele râului Țiganca. Mulți au murit,înecați. Mai puțini
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]