3,260 matches
-
datorează, în mod cert, acestei modernizări accelerate și - la rândul ei - riguroase, pe care fostul căpitan de dragoni e capabil s-o imprime unei lumi anomice. Nu e oare prea limpezit și prea unghiular, ca personaj, Karl de Hohenzollern-Sigmaringen? Pe lângă "psalmii" domestici ai motanului Siegfried, pe lângă răbufnirile de sânge sârbesc ale Elenei Ducovici (devenită soția dentistului) și emoția devastatoare a acestuia, la nașterea copilului său, principele nostru pare uman doar în câteva momente de oboseală și lehamite. În afara pozei severe, a
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
iubirii noastre față de semenii noștri. De aceea. slujba de Înviere ortodoxă conține în ea ideea profetică de judecată de apoi. Înviază Dumnezeu și se risipesc vrăjmașii Lui și fug de la fața Lui, cei ce-L urăsc pe El. Este un psalm profetic care se referă atât la învierea lui Hristos, cât și la învierea universală. Dreptatea lui Dumnezeu se arată împotriva nedreptăților oamenilor În al treilea rând, Învierea lui Hristos este sensul ultim al Universului. Sfânta Scriptură ne spune că cerul
Paște 2014. Patriarhul Daniel către credincioși: Omul nu a fost creat pentru moarte, ci pentru viață veșnică by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79262_a_80587]
-
Creatorul său, de necuprins și de necunoscut, cutremurător de aproape și de departe, în același timp. Luminița Niculescu intră într-o bună rezonanță cu cei doi înaintași, în special cu ultimul, dar și cu R.M. Rilke, cu Tudor Arghezi din Psalmi, cu Daniel Turcea, pentru a pomeni doar pe câțiva dintre tovarășii ei de zbor în înalt. Ceea ce însă îi conferă originalitatea și o diferențiază pe Luminița Niculescu de marii ei predecesori, este, în opinia mea, o anume seninătate, o transparență
O poezie de taină by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/7959_a_9284]
-
merg strict la textele sfinte ale diferitelor culturi (de pildă, Coranul, discutat sub raportul polisemiei, de Soufian Al Karjousli, sau Septuaginta, tradusă spre retraducere, cum argumentează Delphine Viellard, de Ieronim din Stridonium), dar și abordări mai largi, glisînd spre literatură (psalmii lui Claudel, ale căror dificultăți de traducere le subliniază Cristina Hetriuc, sau traducerea în românește a termenilor religioși folosiți de Pascal, de care se ocupă Elena Ciocoiu). Pe lîngă acest dosar, cum e, de altfel, tipicul fiecărui număr al revistei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7698_a_9023]
-
nici fier/ doar un fir de troscoțel/ răsucit, un filament/ de astru roș și dement/ ce, ori urcă, ori coboară/ macină cu-aceeași moară/ și pe mama și pe tata/ și băiatul ca și fata". (XII) Alteori, sonoritățile sunt de psalm și rugăciune; ecourile voiculesciene domină: "De ce-ai vrea, Doamne, să-nțeleg ce nu pot:/ cum cade ploaia și se-ncurcă norii/ cum se dezleagă de pământ cocorii/ și trece-al ploii milenare ropot?/ De ce-ai vrea, Doamne, să
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
care poartă în spate un pat, să-l măsoare/ cum măsura și Procust, eu din mlaștina humii/ deapăn cu patimă strigătul meu care moare." Iată că, pentru prima și ultima dată, persoana a doua își capătă majuscula. Un fel de psalm, resimțindu-se de pasivitatea celui care nu mai așteaptă nimic, decît să fie auzit, in memoriam. Poezia devine protoistoria romanului. În pacea ei, aproape neverosimilă, sprijinită pe angoase amorțite, își strigă adunarea toate figurile refuzului. Ale celor îngrădiți, ca și
Altă lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7281_a_8606]
-
au nimic din arghezianul "vreau să te pipai și să urlu este". Dimpotrivă, vizează viața de apoi că o sursă de noi bucurii, mai mari, a căror natură nu este însă cunoscută. Reprezentativ pentru dilemele lui Ioan Pintea este poemul Psalm: "cum va fi Doamne/ de vreme ce eu nu cunosc întristarea deplină/ și nu am atins deloc adierea durerii/ și nu voi simți niciodată descompunerea ultima?/ cum va fi Doamne/ de vreme ce încă bucuria este Stăpâna/ și sănătatea stă fixată/ că o excrescența
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
știa nimic despre contemplație dar lega fapte depărtate și le dădea o puternică precizie" (p. 37). S-ar zice că pohemul e continuarea acestei arte a vagului exact. "Trezește-te îi spuneam și îți voi fi recunoscător" (p. 38). Un psalm, în felul ei, această deplîngere a oboselii părintelui, care rămîne de neînțeles, chiar dacă "vedeam felul cum vedea" (p. 42). Din povestea tatălui văzător, iar nu "un orb bătrîn", ca odinioară, pe cînd pohemul era poem, se desprinde, pe nesocotite, o
Greul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7327_a_8652]
-
ars cu restul cărților și publicațiilor. Nu aș fi făcut această precizare dacă nu mi s-ar fi părut că legătura cu finalul (și, implicit, corpul) poemului nu este suficient de evidentă, astfel încât a permis ca ultimul vers, preluat din Psalmul 36 în traducerea lui Dosoftei (bibliografie obligatorie pentru orice student din anul I la Litere) să fie interpretat drept "o sintagmă luată dintr-un prost roman românesc"... (Riscurile intertextualismului! Sintagma luată din Dosoftei, oricât ar fi ea de arhicunoscută, nu
Secvențe pentru violon d’encre by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7335_a_8660]
-
înstelată (2005) la Inima de diamant (2006) și de la aceasta la recentele Poeme amniotice, se observă efortul poetului de a găsi o combinație cât mai bună între organicitatea viziunii și productivitatea utilizării ei, îndrăzneală imaginativă și retractilitate reflexivă, blasfemie și psalm. Volumul nou se deschide printr-o dedicație ("Mamei mele, Ioana, care de patruzeci de zile nu mai locuiește doar în lumea aceasta") care va da, inevitabil, greutate și gravitate existențială versurilor ce urmează. Jocurile de cuvinte, bufoneriile scandaloase, expresiile licențioase
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
Al. Philippide", în colaborare cu colegii lor de la Universitatea "Albert Ludwig" din Freiburg (landul Baden-Wurttenberg, Germania). Dincolo de aprecierile cuvenite pentru activitatea merituoasă a cercetătorilor români (printre care este evidențiată contribuția lui Alexandru Andriescu, specialist în Biblia de la București și în Psalmii lui Dosoftei), capitolul reține atenția prin câteva note polemice, formulate pe un ton detașat-ironic. Potrivit lui Dan Mănucă, în cazul lui Dosoftei nu poate fi vorba de o anticipare a postmodernismului, așa cum socotește Eugen Negrici, tot astfel cum nu se pune
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
lovit ca din senin de o boală mortală indefinită, ca un răspuns la propria rugă de a fi luat din această lume înainte să-și vadă orașul năruit sub furia vandalilor. Augustin plînge și se roagă în singurătate voită, cu psalmii lui David fixați deasupra patului, recitindu-i necontenit." (p. 243) Ciprian Vălcan, un migălos și talentat exeget al operei cioraniene, se apleacă asupra influențelor pe care Pascal le-a exercitat asupra gîndirii lui Cioran. Autorul identifică la Pascal cinci teme
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
și speciile literare: cărți de înțelepciune, cărți de poezie, romane istorice, romane de dragoste etc. Fără îndoială că una din cele mai poetice cărți ale Vechiului Testament, această capodoperă a literaturii ebraice, este Psaltirea ("Cununa poeziei vechi testamentare este Cartea Psalmilor sau, așa cum s-a impus prin terminologia greacă, Psaltirea" - spunea Î.P.S. Bartolomeu Anania) și, din această cauză și pentru că fragmente din ea au intrat în textul Sfintei Liturghii, a fost și una din cele mai traduse încă din zorii
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
și una din cele mai traduse încă din zorii culturii românești, de la textele manuscrise maramureșene (sau rotacizante - primele texte în limba română, între care înregistrăm și o Psaltire Scheiană, o Psaltire Voronețiană și o Psaltire Hurmuzachi). Când vorbim despre Cartea Psalmilor sau Psaltire avem în vedere mai întâi versiunile canonice, de la aceste texte vechi de literatura română, prin Biblia de la 1688 (Biblia lui Șerban sau Biblia de la București, cum mai este cunoscută), până la Biblia diortosită de Î.P.S. Bartolomeu Anania și
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
întâi versiunile canonice, de la aceste texte vechi de literatura română, prin Biblia de la 1688 (Biblia lui Șerban sau Biblia de la București, cum mai este cunoscută), până la Biblia diortosită de Î.P.S. Bartolomeu Anania și apărută în 2005. Apoi sub influența psalmilor s-a dezvoltat în lirica românească această specie literară, o meditație religioasă, reprezentată mai întâi de Alexandru Macedonski - cu Psalmi moderni - și Tudor Arghezi cu Psalmii săi de înverșunată căutare a divinității, iar în poezia română contemporană de Ștefan Augustin
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
București, cum mai este cunoscută), până la Biblia diortosită de Î.P.S. Bartolomeu Anania și apărută în 2005. Apoi sub influența psalmilor s-a dezvoltat în lirica românească această specie literară, o meditație religioasă, reprezentată mai întâi de Alexandru Macedonski - cu Psalmi moderni - și Tudor Arghezi cu Psalmii săi de înverșunată căutare a divinității, iar în poezia română contemporană de Ștefan Augustin Doinaș și Ion Horea. Dar odată cu Psaltirea în versuri din 1673, a lui Dosoftei Mitropolitul, actul de naștere a poeziei
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
Biblia diortosită de Î.P.S. Bartolomeu Anania și apărută în 2005. Apoi sub influența psalmilor s-a dezvoltat în lirica românească această specie literară, o meditație religioasă, reprezentată mai întâi de Alexandru Macedonski - cu Psalmi moderni - și Tudor Arghezi cu Psalmii săi de înverșunată căutare a divinității, iar în poezia română contemporană de Ștefan Augustin Doinaș și Ion Horea. Dar odată cu Psaltirea în versuri din 1673, a lui Dosoftei Mitropolitul, actul de naștere a poeziei românești culte, se inaugurează o nouă
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
căutare a divinității, iar în poezia română contemporană de Ștefan Augustin Doinaș și Ion Horea. Dar odată cu Psaltirea în versuri din 1673, a lui Dosoftei Mitropolitul, actul de naștere a poeziei românești culte, se inaugurează o nouă variantă a tălmăcirilor psalmilor, pe care am putea să o numim traducere poetică. De la Dosoftei, din a doua jumătate a veacului al XVII-lea, până la traducerile contemporane sau recente, datorate unor poeți sau scriitori-teologi ca Vasile Militaru, Liviu Pandrea, Tertulian Langa, Ioan Vasile Botiza
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
să explice Cântarea Cântărilor în chip alegoric - ea nu este altceva decât o bucată erotică și toate sforțările celor mai curați la suflet dintre teologi, întrebuințând cele ingenioase explicații, nu vor putea răpi Cântării Cântărilor acest caracter". A urmat Cartea Psalmilor pe care, în versiunea sa, Șerban Foarță o consideră un fel de compilație a 6-7 tălmăciri în românește sau în alte graiuri ale faimosului text vetero-testamentar, începând cu Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1673), continuând cu Biblia lui Șerban
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
lui Dosoftei (1673), continuând cu Biblia lui Șerban sau Biblia de la București, care-i plăcea așa de mult și lui Ion Barbu, și până la versiuni recente. În urmă cu câțiva ani, "la ceas de cumpănă fiind" - mărturisește poetul - a tălmăcit Psalmul 101, "rugăciunea unui sărman când e istovit și înaintea Domnului își varsă ruga": "Aceasta-i biata-mi rugăciune, dă-i ascultare, Doamne-al meu, pleacă-Ți auzu, - acum când eu întâmpin cazne cu duiumul și, Dumnezeule, mi-e greu". A
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
când e istovit și înaintea Domnului își varsă ruga": "Aceasta-i biata-mi rugăciune, dă-i ascultare, Doamne-al meu, pleacă-Ți auzu, - acum când eu întâmpin cazne cu duiumul și, Dumnezeule, mi-e greu". A continuat cu traducerea altor Psalmi, totalizând 28, pe care i-a și publicat sub acest titlu: Douăzeci și opt de Psalmi, Editura Eis Art, Iași, 2000. Un imbold din traducerea integrală a Cărții Psalmilor i-a venit din partea părintelui Ioan Petraș, el însuși un remarcabil poet de
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
dă-i ascultare, Doamne-al meu, pleacă-Ți auzu, - acum când eu întâmpin cazne cu duiumul și, Dumnezeule, mi-e greu". A continuat cu traducerea altor Psalmi, totalizând 28, pe care i-a și publicat sub acest titlu: Douăzeci și opt de Psalmi, Editura Eis Art, Iași, 2000. Un imbold din traducerea integrală a Cărții Psalmilor i-a venit din partea părintelui Ioan Petraș, el însuși un remarcabil poet de inspirație creștină, care i-a rostuit Biblia Bartolomeu, pe care teologul scriitor a așternut
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
cazne cu duiumul și, Dumnezeule, mi-e greu". A continuat cu traducerea altor Psalmi, totalizând 28, pe care i-a și publicat sub acest titlu: Douăzeci și opt de Psalmi, Editura Eis Art, Iași, 2000. Un imbold din traducerea integrală a Cărții Psalmilor i-a venit din partea părintelui Ioan Petraș, el însuși un remarcabil poet de inspirație creștină, care i-a rostuit Biblia Bartolomeu, pe care teologul scriitor a așternut această dedicație cu rânduri caracterizante a artei poetice a lui Șerban Foarță: "Poetului
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
Șerban Foarță pentru care limba română e un văzduh al fulgurațiilor astrale. Cu admirație și prietenie, Bartolomeu al Clujului, Februarie, 2007". Versiunea lui Șerban Foarță nu este nici canonică, nici filologică, ci poetic-literară. Dar tălmăcirea păstrează elementul stilistic dominant al psalmilor ebraici, paralelismul, "un fel de balansare a membrelor frazei, comparabil cu o rimă a gândirii" (Tertulian Langa). Paralelismul în psalmii ebraici este de trei feluri: un paralelism sinonimic (când aceeași idee sau imagine este reluată cu ajutorul unor expresii echivalente): "La
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
2007". Versiunea lui Șerban Foarță nu este nici canonică, nici filologică, ci poetic-literară. Dar tălmăcirea păstrează elementul stilistic dominant al psalmilor ebraici, paralelismul, "un fel de balansare a membrelor frazei, comparabil cu o rimă a gândirii" (Tertulian Langa). Paralelismul în psalmii ebraici este de trei feluri: un paralelism sinonimic (când aceeași idee sau imagine este reluată cu ajutorul unor expresii echivalente): "La ce bun turbă ca nebunii noroadele, iar mintea lor pe căile deșertăciunii a luat-o. Regii, de ce vor să-L
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]