1,192 matches
-
o „atitudine morala internă” a persoanei frustrate față de consecințele acestor frustrări; o problemă de conștiință. Din acest motiv, explicarea mecanismelor contra-reacțiilor are în primul rând un caracter psihanalitic, legat de înțelegerea simbolică a unei „situații conflictuale”. Din punct de vedere psihanalitic, contra-reacția este o atitudine sau mai exact o acțiune de „transfer proiectiv” a propriilor frustrări asupra altei persoane, de regulă din anturajul imediat al bolnavului, sau cu care acesta identifică, din punct de vedere simbolic, persoana sau persoanele care l-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
subliniază natura psihogenă a nevrozelor, în opoziție cu cea de tip organogenetic, pe care o consideră a fi specifică psihozelor. O contribuție importantă, adevărată „răsturnare revoluționară”, a reprezentat-o teoria psihianalitică despre nevroze. S. Freud, de pe pozițiile modelului de gândire psihanalitic, distinge două grupe principale de tulburări psihice: a) Nevrozele actuale (neurastenia, ipohondria, nevroza de angoasă), în raport cu tulburările recente ale vieții instinctuale; b) Psihonevrozele sau nevrozele de apărare, care au la baza lor situații conflictuale legate de dezvoltarea afectivă precoce, în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezvoltarea afectivă precoce, în special cea a sexualității infantile și în cadrul cărora delimitează următoarele forme: - psihonevrozele structurate sau de transfer (isteria de conversiune, nevroza obsesională și nevroza fobică) ale căror conflicte inconștiente sunt reactualizate grație transferului indus în cursul curei psihanalitice; - psihonevrozele narcisice, oare corespund, după S. Freud, cu PMD; - psihozele propriu-zise, reprezentate prin schizofrenie și paranoia. Un moment important este reprezentat de contribuțiile lui K. Jaspers și K. Schneider care aplică metoda fenomenologică în studiul clinico-psihiatric al nevrozelor. O contribuție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și care nu fac parte din personalitatea sa, - perturbă moderat sau de loc experiența realității și nu alterează în mod fundamental sentimentul de identitate. În ceea ce privește clasificarea nevrozelor, există mat multe puncte de vedere, legate tocmai de aspectele doctrinare psihiatrice, psihologice, psihanalitice, psihosomatice sau psihopatologice la care se face referință. Vom prezenta, în cele ce urmează, pe cele mai importante dintre acestea. Clasificarea psihanalitică, așa cum a fost ea propusă de S. Freud, se axează, în special, pe manifestările și organizările nevrotice după cum
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de identitate. În ceea ce privește clasificarea nevrozelor, există mat multe puncte de vedere, legate tocmai de aspectele doctrinare psihiatrice, psihologice, psihanalitice, psihosomatice sau psihopatologice la care se face referință. Vom prezenta, în cele ce urmează, pe cele mai importante dintre acestea. Clasificarea psihanalitică, așa cum a fost ea propusă de S. Freud, se axează, în special, pe manifestările și organizările nevrotice după cum se poate vedea în tabelul de mai jos: Patologie Normalitate și pseudo-normalitate Tulburări nevrotice la personalitatea ne-nevrotică. Nevroze simptomatice (isterie, nevroză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin următorii: debilii mititali, persoanele psihopate, encefalopații, traumatizații cranieni, indivizii cu complexe, în special cei cu complexe de inferioritate, persoanele handicapate sau stigmatizate fizic, persoanele singure, izolate. La aceștia, așa cum am spus, consumul de alcool are, din punct de vedere psihanalitic, semnificația unei compensări a propriilor „defecte” sau „izolări” sufletești. În ceea ce privesc aspectele clinico-psihiatrice, Fouquet împarte alcoolismul în următoarele manifestări: a) Alcoolismul primar, reprezentat de băutorii obișnuiți sau considerați „antrenați”. Această categorie de persoane manifestă o toleranță crescută și o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un anumit profil de personalitate a toxicomanului. B. Ball afirma că „intrarea în toxicomanie se face prin poarta durerii, a voluptății și a grijilor”. Prin aceasta este subliniat factorul emoțional-afectiv, aspectul moral și socio-cultural al utilizării drogurilor de către umanitatea suferindă. Psihanalitic pusă problema, toxicomaniile sunt forme sublimate ale unor pulsiuni refulate; o formă particulară de realizare a „principiului plăcerii” caracteristică Eurilor imature, slabe, narcisice și masochiste. În configurarea personalității toxicomanului au rol următorii factori etio-patogenetici și de personalitate: - curiozitatea, atitudine obișnuită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Instinctul morții: explică actele de suicid ca pe o anumită înclinație sau dispoziție psihologică morbidă contrarie instinctului de conservare, care se opune vieții. Așa cum se poate vedea din cele de mai sus, „pulsiunile suicidare” se înscriu din punct de vedere psihanalitic în seria de manifestări ale „pulsiunii de moarte” (Thanatos) care se opun „pulsiunii de viață” (Eros) și care sunt dominante în cazul personalității sinucigașilor. Personalitatea sinucigașilor prezintă anumite dispoziții specifice, mai sus prezentate, cu caracter latent. Acestea se pot manifesta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
autoagresive ale individului (automutilări, operații chirurgicale repetate efectuate la cererea bolnavului, asceză, posturi prelungite și nejustificate etc.). Acestea reprezintă formele de suicid cronic (E. Menninger) orientate asupra propriei persoane. 2) Funcția heteroagresivă: este o formă care, din punct de vedere psihanalitic, maschează un sentiment răzbunare a individului exprimată prin: „mie moartea, ție doliul”. Este vorba de o agresivitate indirect orientată sau „proiectată” asupra altei persoane apropiate de cel care comite gestul suicidal. În cazul acesta orice suicid este o faptă „aruncată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicidar. e) Șantajul suicidar, în cazul căruia între motivele suicidului și modalitatea de realizare a acestuia nu există o concordanță cantitativ-calitativă, persoana respectivă căutând să obțină niște „avantaje personale” prin amenințarea cu suicidul. Este de fapt, din punct de vedere psihanalitic, o formă de transfer cu implicații privind responsabilitatea morală pentru actul de suicid asupra altor persoane. f) Echivalențele suicidare sau „suicidul mascat” se manifestă prin: refuzul aplicării unui tratament, refuzul transfuziei de sânge, greva foamei, toxicomanii, jocul cu moartea, cascadoria
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pot cristaliza în jurul unor tematici sexuale sau erotice, realizând tabloul psihopatologic al unei erotomanii sau gelozii morbide. În cazul geloziei morbide, subiectul este frământat de falsa convingere că este înșelat de soția sau de logodnica sa. Din punct de vedere psihanalitic, la baza acestui sentiment de gelozie patologică, se află o situație de frustrare anterioară, care a dus la formarea unui complex de inferioritate raportat la sexualitate. În cazul erotomaniei bolnavul cultivă convingerea că este iubit sau că iubește o persoană
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acordă propriului său corp. La aceste „cazuri”, ideea de boală este dominantă, ca o stare de tensiune anxioasă permanentă, în raport cu ideea de sănătate. Ea este atât de importantă, încât putem vorbi despre un veritabil „sentiment de pericol castrator”, în sens psihanalitic, de care acești indivizi se simt permanent amenințați. În planul conștiinței lor, „imaginea sănătății” tinde să fie înlocuită de „imaginea bolii” ca „stare a corpului”. Goldscheider afirmă că „fiecare bolnav își face un tablou propriu al bolii sale - tabloul autoplastic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
izolate și descrise de Hugues (1884) ca situându-se la „frontierele (borderline) nebuniei”. Conceptul are trei surse: în orientarea psihiatrică noțiunea de „stare limită” corespunde grupării situate la frontiera dintre psihozele schizofrenice, starea de dezechilibru mintal și nevroze. în sens psihanalitic, diferitele stări de aparență nevrotică sau caracterială sunt susceptibile de a avea în cursul curei psihanalitice, simptome întâlnite în cazul psihozelor. din punct de vedere psihopatologic se consideră că „stările limită” formează o entitate clinică originală care nu aparține nici
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
surse: în orientarea psihiatrică noțiunea de „stare limită” corespunde grupării situate la frontiera dintre psihozele schizofrenice, starea de dezechilibru mintal și nevroze. în sens psihanalitic, diferitele stări de aparență nevrotică sau caracterială sunt susceptibile de a avea în cursul curei psihanalitice, simptome întâlnite în cazul psihozelor. din punct de vedere psihopatologic se consideră că „stările limită” formează o entitate clinică originală care nu aparține nici nevrozelor și nici psihozelor. Din punct de vedere psihopatologic, „stările-limită” se caracterizează printr-un mare polimorfism
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
transculturale. Este de remarcat în acest sens și contribuția școlii de psihanaliză în explicarea, pe de o parte, a fenomenelor culturale și a manifestărilor psihice care decurg din ele de către S. Freud (vezi: Totem und Tabou), precum și studiile de interpretare psihanalitică a manifestărilor psihice, normale și patologice, efectuate de către B. Malinokwski (vezi: La sexualité et sa repression dans les sociétés primitives). Cercetările efectuate în acest sens au pus în evidență faptul că tulburările psihice, ca și viața psihică normală, sunt modelate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se consideră nedreptățit, persecutat, nerecunoscut sau marginalizat din punct de vedere valoric. Emigrația este o „conduită de fugă” din fața unei primejdii sau a unei situații umilitoare. Se poate vorbi despre o semnificație a conduitelor de emigrație din punct de vedere psihanalitic? Da. În spiritul unei interpretări psihanalitice, emigrația este atât refuzul, cât și incapacitatea individului de a se identifica cu țara de origine (simbolul casei natale), dar și cu poporul său (simbolul familiei proprii). El refuză sistemul de valori personale, ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
marginalizat din punct de vedere valoric. Emigrația este o „conduită de fugă” din fața unei primejdii sau a unei situații umilitoare. Se poate vorbi despre o semnificație a conduitelor de emigrație din punct de vedere psihanalitic? Da. În spiritul unei interpretări psihanalitice, emigrația este atât refuzul, cât și incapacitatea individului de a se identifica cu țara de origine (simbolul casei natale), dar și cu poporul său (simbolul familiei proprii). El refuză sistemul de valori personale, ale modelului socio-cultural căruia îi aparține, respectiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de sănătate mintală. A reprezentat totodată din punct de vedere moral o anulare a atitudinii rejective prin adoptarea unei atitudini de înțelegere și acceptare științifică a acesteia de către societate. Ce a reprezentat de fapt medicalizarea nebuniei? Din punct de vedere psihanalitic un proces de sublimare prin care atitudinea societății față de nebunie și bolnavii psihici era transferată din planul eticii în cel al medicinei. Povara culpabilității era convertită în boală și recunoscută ca atare. Din acest moment conflictul dintre societate și nebunie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1988); Roger Collins (1993); Alma Young (1993); Joe L. Kincheloe (1993); Alan Wieder (1992); Ramona Edelin (1989); Marvin Berlowitz (1992); Beverly Gordon (1993); Henry Giroux (1992); Leslie Roman (1993); James Scheurich (1993) ș.a. Pedagogia feministă s-a născut din preocupările psihanalitice, freudo-marxiste, fenomenologice, hermeneutice și existențiale ale reconceptualismului. Din aceste căutări s-au structurat, lent, așa-numitele gender-texts care descriau un system of gender. Cuvântul gender nu are corespondent în limba română. El desemnează, generic, tot ceea ce se referă la „genuri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
hermeneutica fenomenologică a curriculumului; hermeneutica fenomenologică a relațiilor dintre adulți și copii; hermeneutica fenomenologică a speranței și a stabilității în educație; hermeneutica fenomenologică a interacțiunilor dintre meaning și teaching; hermeneutica fenomenologică a atmosferei, a ceremoniilor și a ritualurilor școlare; fenomenologia psihanalitică a „prezenței” și „absenței” în educație; problemele intertextualității în discursurile pedagogice; fenomenologia „scriiturii” și „gândirii” pedagogice; fenomenologia „locului secret” în educație; fenomenologia „singurătății” pedagogice; fenomenologia „timpului educațional” ș.a. Pe acest „tărâm al subtilității și profunzimii curriculare” s-au ilustrat personalități
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a Poor Curriculum. S-a cristalizat astfel ideea de „curriculum umil și solitar” (poor curriculum): viața fiecăruia ca „tur de forță”, „cursa cu obstacole a vieții” etc. Pinar și Grumet (1975) au propus o metodă de explorare existențială, fenomenologică și psihanalitică bazată pe studiul biografiilor și autobigrafiilor cu dublu scop: a) sesizarea trăirilor și fenomenelor profunde ale vieții; b) evitarea subiectivismelor de tipul introspecției și al autoreferinței. Pedagogia autobiografică (sau biografică) a atras mulți aderenți, dar și destui critici. S-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și criticii au abordat probleme „spinoase” precum: atrofia și hipertrofia aspirațiilor și fanteziilor cu privire la viață și carieră; șanse și obstacole în modelarea vieții; autobiografia ca metodă științifică de explorare a vieții și a curriculumului; pașii și „regulile metodei” currere; bazele psihanalitice ale currere; regresia și ego-ul în currere; curriculumul și perspectiva currere ș.a. În afară de William F. Pinar și Madeleine R. Grumet (1976, 1988), au contribuit la explorări ale poor curricula: Bonnie Meath-Lang (1990); Mary Aswell Doll (1982); Robert Graham (1991); Nel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
socială precum cea care ne interesează, diversitatea rămâne valabilă - ea explică în parte diferența de puncte de vedere, în orice caz, retrospectivă, asupra unui astfel de fenomen. Pe de altă pare, toată lumea este supusă aceleiași amenințări. Această analiză confirmă perspectiva psihanalitică asupra fricii, care nu face o distincție clară între factorul extern, adică pericolul, și factorul intern, adică trăirea ce constă în sentimentul de amenințare. Cu toate acestea, se face o diferență între angoasa propriu-zisă și „angoasa în fața unui pericol real
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de tensiune motorie pe care noi o denumim pregătirea angoasei. Reacția de angoasă se dezvoltă pornind de la ea” (Freud,1932). Accentul este deci pus pe trăirea internă, similară când pericolul este extern sau intern. Există deci o legătură între viziunea psihanalitică asupra angoasei și cea de bun-simț asupra fricii. Cu alte cuvinte, ca și în exemplul examenului, orice confruntare cu un pericol extern presupune ca persoana să considere situația în care se află ca amenințătoare și să reacționeze în funcție de posibilitățile sale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ale organismului, activități care pot fi observate și măsurate. Perspectiva cognitivă ne ajută să punem în relație o serie de procese psihice (percepția, raționamentul, luarea deciziei și rezolvarea problemelor etc.), prin stabilirea legăturilor existente între acestea și comportamentul uman. Perspectiva psihanalitică subliniază rolul motivației inconștiente și, mai ales, efectul refulărilor anumitor impulsuri din copilărie în conduita noastră actuală. Perspectiva fenomenologică se concentrează asupra trăirii subiective a experienței și asupra motivației în vederea autorealizării. Altfel spus, activitatea psihică umană și procesul de analiză
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]