1,094 matches
-
despre om a lui W. Dilthay deschide pentru psihopatologie un câmp larg de interpretare și înțelegere a fenomenului psihic morbid. K. Jaspers și M. Scheler se vor referi la „conținutul tematic” al tulburărilor psihice, inaugurând o nouă direcție metodologică în psihopatologie, spre deosebire de psihiatria clinică ce are în vedere, așa cum am mai spus, „aspectul formal-extern” al tulburărilor clinice (simptom, sindrom, boală). M. Scheler distinge în cazul unui bolnav psihic două aspecte conjugate: o dereglare funcțională, în spatele căreia se situează expresia unor conținuturi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trăirilor unei persoane, „contextul psihologic”, în sensul „fenomenologiei spirituale”, care după Ed. Husserl este o „unitate a sensurilor sau a comprehensiunii unor momente care se alcătuiesc interior”. Pornind de la aceste aspecte L. Binswanger a introdus principiul hermeneutic ca metodă în psihopatologie. Întrucât metoda hermeneutică în psihopatologie este legată de semnificația istoriei vieții interioare a subiectului, vom avea în vedere faptul că ea reprezintă însăși fundamentarea inteligibilului epifenomenal în neinteligibil, sau a bolii psihice asupra sănătății mintale. Elementul central al hermeneuticii psihiatrice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în sensul „fenomenologiei spirituale”, care după Ed. Husserl este o „unitate a sensurilor sau a comprehensiunii unor momente care se alcătuiesc interior”. Pornind de la aceste aspecte L. Binswanger a introdus principiul hermeneutic ca metodă în psihopatologie. Întrucât metoda hermeneutică în psihopatologie este legată de semnificația istoriei vieții interioare a subiectului, vom avea în vedere faptul că ea reprezintă însăși fundamentarea inteligibilului epifenomenal în neinteligibil, sau a bolii psihice asupra sănătății mintale. Elementul central al hermeneuticii psihiatrice îl constituie „facultatea de a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a fi diferit de cel al psihologiei, care studiază funcțiile psihice normale, și de cel al psihiatriei, care studiază bolile psihice. Ea este diferită, dar reprezintă, așa cum spuneam, „poarta de intrare”, calea de abordare a persoanei bolnavului psihic, în sfera psihopatologiei, fiind, concomitent, comunicare și relație care duce la „înțelegerea” ființei umane bolnave psihic. După P. Sivadon, psihologia medicală se definește prin următoarele aspecte: a) Obiectul Psihologia medicală studiază toate aspectele medicinei în care se găsesc implicate semnificația, conștientă sau inconștientă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
punct de vedere psihanalitic, medicul are un rol simbolic falic, periculos și castrator prin faptul că el are dreptul de a vedea și de a atinge „zone interzise” ale trupului și de „a acționa” asupra acestora. Secțiunea a II-a PSIHOPATOLOGIE CLINICĂ Psihopatologia clinică are ca obiectiv studiul organizării și al dezorganizării sistemului personalității, considerat ca spațiu de dezvoltare al „fenomenelor psihice morbide”. Ea studiază modalitățile patologice ale proceselor psihice, considerate individual, după o ordine sistematică, sindroamele psihopatologice, precum și nosologia psihiatrică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere psihanalitic, medicul are un rol simbolic falic, periculos și castrator prin faptul că el are dreptul de a vedea și de a atinge „zone interzise” ale trupului și de „a acționa” asupra acestora. Secțiunea a II-a PSIHOPATOLOGIE CLINICĂ Psihopatologia clinică are ca obiectiv studiul organizării și al dezorganizării sistemului personalității, considerat ca spațiu de dezvoltare al „fenomenelor psihice morbide”. Ea studiază modalitățile patologice ale proceselor psihice, considerate individual, după o ordine sistematică, sindroamele psihopatologice, precum și nosologia psihiatrică. Este analizată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proceselor psihice, considerate individual, după o ordine sistematică, sindroamele psihopatologice, precum și nosologia psihiatrică. Este analizată dinamica proceselor psihopatologice, formele lor de manifestare individuală sau „complexe de simptome”, semnificația acestora în raport cu persoana și psihobiografia bolnavului. 10. CERCETAREA ȘTIINȚIFICA ÎN PSIHOLOGIE ȘI PSIHOPATOLOGIE Cadrul general al problemei Cercetarea științifică în psihologie și psihopatologie are caracteristici proprii, specifice, datorate atât naturii „obiectului” acestor discipline, cât și „metodologiilor” utilizate în activitatea de cunoaștere. Psihiatria, ca oricare altă ramură a disciplinelor medicale, are ca obiectiv delimitarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
precum și nosologia psihiatrică. Este analizată dinamica proceselor psihopatologice, formele lor de manifestare individuală sau „complexe de simptome”, semnificația acestora în raport cu persoana și psihobiografia bolnavului. 10. CERCETAREA ȘTIINȚIFICA ÎN PSIHOLOGIE ȘI PSIHOPATOLOGIE Cadrul general al problemei Cercetarea științifică în psihologie și psihopatologie are caracteristici proprii, specifice, datorate atât naturii „obiectului” acestor discipline, cât și „metodologiilor” utilizate în activitatea de cunoaștere. Psihiatria, ca oricare altă ramură a disciplinelor medicale, are ca obiectiv delimitarea, descrierea, definirea și clasificarea tulburărilor psihice, pentru a le putea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoașterii empirice) persoanei bolnavului. Cea care vine să „completeze” într-o anumită privință acest punct de vedere prin sondarea modalității în care bolnavul își „trăiește” propria sa suferință este psihologia medicală, dar și aceasta până la un anumit punct. Psihologia și psihopatologia se situează, în ceea ce privește cunoașterea științifică a persoanei umane normale sau bolnave psihic, pe poziții diferite față de modelul de gândire medico-psihiatrică deși există și în cazul lor diferențe în ceea ce privește atitudinile metodologice. Psihologia ca și psihopatologia au același obiect de cercetare: persoana
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
până la un anumit punct. Psihologia și psihopatologia se situează, în ceea ce privește cunoașterea științifică a persoanei umane normale sau bolnave psihic, pe poziții diferite față de modelul de gândire medico-psihiatrică deși există și în cazul lor diferențe în ceea ce privește atitudinile metodologice. Psihologia ca și psihopatologia au același obiect de cercetare: persoana umană. Psihologia se interesează de aspectele normale ale vieții psihice, pe când psihopatologia își fixează ca obiect de studiu fenomenele psihice morbide. În acest de al doilea caz, psihopatologia „preia” obiectul din Clinica Psihiatrică, reprezentat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihic, pe poziții diferite față de modelul de gândire medico-psihiatrică deși există și în cazul lor diferențe în ceea ce privește atitudinile metodologice. Psihologia ca și psihopatologia au același obiect de cercetare: persoana umană. Psihologia se interesează de aspectele normale ale vieții psihice, pe când psihopatologia își fixează ca obiect de studiu fenomenele psihice morbide. În acest de al doilea caz, psihopatologia „preia” obiectul din Clinica Psihiatrică, reprezentat de persoana bolnavului psihic pe care-l studiază cu ajutorul metodelor psihologiei, încercând să explice natura alteralității acestuia, a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în ceea ce privește atitudinile metodologice. Psihologia ca și psihopatologia au același obiect de cercetare: persoana umană. Psihologia se interesează de aspectele normale ale vieții psihice, pe când psihopatologia își fixează ca obiect de studiu fenomenele psihice morbide. În acest de al doilea caz, psihopatologia „preia” obiectul din Clinica Psihiatrică, reprezentat de persoana bolnavului psihic pe care-l studiază cu ajutorul metodelor psihologiei, încercând să explice natura alteralității acestuia, a fenomenelor psihice morbide. Dacă în psihiatrie cunoașterea este și rămâne exterioară obiectului, fixându-și atenția asupra
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Clinica Psihiatrică, reprezentat de persoana bolnavului psihic pe care-l studiază cu ajutorul metodelor psihologiei, încercând să explice natura alteralității acestuia, a fenomenelor psihice morbide. Dacă în psihiatrie cunoașterea este și rămâne exterioară obiectului, fixându-și atenția asupra manifestărilor persoanei bolnavului, psihopatologia caută ca să treacă dincolo de cadrul empiric al faptelor clinice și să înțeleagă natura ființei umane bolnave psihic. Obiectivul psihopatologiei este de a fixa alteralitatea psihică în contextul psihobiografiei sau al istoriei vieții interioare a persoanei bolnavului, de a-i înțelege
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestuia, a fenomenelor psihice morbide. Dacă în psihiatrie cunoașterea este și rămâne exterioară obiectului, fixându-și atenția asupra manifestărilor persoanei bolnavului, psihopatologia caută ca să treacă dincolo de cadrul empiric al faptelor clinice și să înțeleagă natura ființei umane bolnave psihic. Obiectivul psihopatologiei este de a fixa alteralitatea psihică în contextul psihobiografiei sau al istoriei vieții interioare a persoanei bolnavului, de a-i înțelege și, în felul acesta, de a-i explica natura și semnificația acesteia. Pe aceste considerente, cercetarea atât în psihologie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alteralitatea psihică în contextul psihobiografiei sau al istoriei vieții interioare a persoanei bolnavului, de a-i înțelege și, în felul acesta, de a-i explica natura și semnificația acesteia. Pe aceste considerente, cercetarea atât în psihologie, cât mai ales în psihopatologie, diferă de metoda clinico-psihiatrică. Ea va utiliza metodele fenomenologice și comprehensive, efectuând un „act hermeneutic” de descifrare și înțelegere a semnificației stării de alteralitate psihică. Dincolo de „tabloul clinic” construit din tulburările aparente, obiective sau obiectivabile, se află persoana bolnavului psihic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
metodele fenomenologice și comprehensive, efectuând un „act hermeneutic” de descifrare și înțelegere a semnificației stării de alteralitate psihică. Dincolo de „tabloul clinic” construit din tulburările aparente, obiective sau obiectivabile, se află persoana bolnavului psihic, iar cunoașterea acesteia este obiectivul finul al psihopatologiei, la fel cum în cazul psihodiagnosticului proceselor normale, concluzia finală va fi reprezentata prin configurarea „profilului psihologic” al personalității subiectului analizat sau cercetat. Din cele de mai sus se desprinde în mod clar diferența de atitudine, ca tactică, și de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
finală va fi reprezentata prin configurarea „profilului psihologic” al personalității subiectului analizat sau cercetat. Din cele de mai sus se desprinde în mod clar diferența de atitudine, ca tactică, și de metodologie, ca strategie a cercetării științifice, în psihologie și psihopatologie, spre deosebire de Examenul clinico-psihiatric al bolnavului mintal. Sursele cunoașterii în psihologie și psihopatologie În Psihologie și Psihopatologie se diferențiază două tipuri de cunoaștere științifică: modalitățile de cunoaștere curentă și metoda științifică. Le vom prezenta în continuare. 1) Modalitățile de cunoaștere curentă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau cercetat. Din cele de mai sus se desprinde în mod clar diferența de atitudine, ca tactică, și de metodologie, ca strategie a cercetării științifice, în psihologie și psihopatologie, spre deosebire de Examenul clinico-psihiatric al bolnavului mintal. Sursele cunoașterii în psihologie și psihopatologie În Psihologie și Psihopatologie se diferențiază două tipuri de cunoaștere științifică: modalitățile de cunoaștere curentă și metoda științifică. Le vom prezenta în continuare. 1) Modalitățile de cunoaștere curentă sunt reprezentate prin următoarele: a) Simțul comun care ne ajută să distingem
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de mai sus se desprinde în mod clar diferența de atitudine, ca tactică, și de metodologie, ca strategie a cercetării științifice, în psihologie și psihopatologie, spre deosebire de Examenul clinico-psihiatric al bolnavului mintal. Sursele cunoașterii în psihologie și psihopatologie În Psihologie și Psihopatologie se diferențiază două tipuri de cunoaștere științifică: modalitățile de cunoaștere curentă și metoda științifică. Le vom prezenta în continuare. 1) Modalitățile de cunoaștere curentă sunt reprezentate prin următoarele: a) Simțul comun care ne ajută să distingem și să separăm adevărul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o revistă de specialitate. e) Reproducerea studiului sau sinteza datelor rezultate din cercetarea științifică efectuată constă din următoarele: - reproducerea exactă a studiului cercetat; - reproducerea studiului cu variații sistematice ale variabilelor relevante. Scopurile cercetării științifice Scopurile cercetării științifice în psihologie și psihopatologie au, așa cum am menționat anterior, aspecte particulare legate de natura obiectului cercetat (viața psihică normală sau patologică și semnificația acesteia). Din punct de vedere metodologic distingem următoarele aspecte: 1) Descrierea, care constă din următoarele: - enumerarea caracteristicilor unui eveniment, obiect sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alegerea metodelor - instrumente și tehnici de lucru, desfășurare-propriu zisă a activității de cercetare. În sensul acesta se vor recruta „loturile de subiecți”, se vor stabili etapele de desfășurare ale cercetării etc. Metodologia cercetării științifice Rezultatele cercetării științifice în psihologie și psihopatologie depind într-o măsură considerabilă de modul în care este gândită cercetarea respectivă, de organizarea cercetării și de metodologia utilizată în cercetare; majoritatea specialiștilor în domeniu sunt de acord în a recunoaște trei grupe principale ce metode: cercetarea descriptivă, cercetarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
științifică; - lotul de martori sau grupul de control, care este utilizat în scop comparativ cu lotul de probanți, pentru verificarea „efectelor” apărute la acesta. III) Metodele filozofice Așa cum am mai menționat deja mai sus, obiectul psihologiei cât și cel al psihopatologiei este surprins și cunoscut mediat, indirect, prin manifestările sale exterioare. Fiind „subiect pur” el este și rămâne interior persoanei respective. Din acest motiv „persoana ca subiect pur”, ca „fapte de conștiință” nu poate fi experimentată, ci trebuie gândită. Cunoașterea se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trebuie gândită. Cunoașterea se face în cazul acesta prin intermediul metodelor filozofice: metoda fenomenologică, comprehensivă și prin interpretarea hermeneutică a faptelor psihice normale sau patologice (K. Jaspers, E. Minkovski, L. Binswanger, H. Tellenbach). Etica cercetării științifice Cercetarea științifică în psihologie și psihopatologie, ridică probleme serioase și specifice de care suntem în mod absolut obligați să ținem seamă. Faptul că „materialul de cercetare științifică” este reprezentat de persoana umană, fie că este vorba despre subiecți normali psihic (sănătatea mintală), fie că este vorba
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o mare răspundere morală față de subiectul cercetat. Aceste aspecte particulare, prezente de altfel ca seriozitate în orice cercetare științifică, pun problema, mai mult decât în oricare alt domeniu similar, unei „etici a cercetării”. În cazul cercetărilor în domeniile psihologiei sau psihopatologiei, etica cercetării are în centrul ei „respectul” și „responsabilitatea” cercetătorului față de persoana subiectului său. Etica cercetării în psihologie și psihopatologie trebuie să mai aibă în vedere faptul că dincolo de cercetarea propriu-zisă, cu caracter obiectiv, aceasta reprezintă și o „întâlnire interpersonală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
problema, mai mult decât în oricare alt domeniu similar, unei „etici a cercetării”. În cazul cercetărilor în domeniile psihologiei sau psihopatologiei, etica cercetării are în centrul ei „respectul” și „responsabilitatea” cercetătorului față de persoana subiectului său. Etica cercetării în psihologie și psihopatologie trebuie să mai aibă în vedere faptul că dincolo de cercetarea propriu-zisă, cu caracter obiectiv, aceasta reprezintă și o „întâlnire interpersonală” între două persoane: persoana cercetătorului și persoana subiectului studiat. În acest proces are loc o „întâlnire” sau o punere „față
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]