812 matches
-
comportamente proprii care nu pot fi deduse din comportamentele părților. Prigogine vorbește despre existența unor fenomene de autoorganizare care pot fi valorificate, poate, în psihologia cognitivă (de exemplu, formarea și performarea competențelor, articularea structurilor mentale etc.) sau în psihologia socială (psihosociologia grupurilor). d) Teoria haosului și a atractorilor stranii (J. Yorke, D. Ruelle, L. Landau, F. Takens). Tema centrală a acestei teorii o reprezintă formele neregulate sau „haotice” care nu erau luate în considerare până nu demult ca obiecte ale investigației
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Este simbolul alinierii, al transformării individului în “insectă umană”, al renunțării la individualitate și cufundării în anonimat. În același timp, contrar voinței inventatorilor, fenomenul cozii a dezvoltat valori umane nebănuite: tehnici de comunicare (“telefonul-fără-fir”), căldură umană, solidaritate instinctivă și gravă. Psihosociologia cozii poate fi descrisă și într-un cod care evită pateticul: fiziologia cozii ne dezvăluie tipuri grupate după mărime (cozile pot fi anemice, moderate sau stufoase), gradul de ordine (șiruri, coloane, mulțimi), starea de spirit a participanților (candoare, disperare, nebunie
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
Memoria autobiografică, Ticu Constantin Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu O psihologie a educației, Gabriel Albu Orașul: studii de psihologie environmentală, Corina Ilin Procese interpersonale, Ștefan Boncu Psihologia utilizării noilor tehnologii, Ana Maria Marhan Psihologie politică, Laurențiu P. Maricuțoiu Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță Psihopatologie și psihologie clinică, Camelia Dindelegan Reprezentările sociale, Jean-Marie Seca Universul psihic, Ștefan Lupașcu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu O psihologie a educației, Gabriel Albu Orașul: studii de psihologie environmentală, Corina Ilin Procese interpersonale, Ștefan Boncu Psihologia utilizării noilor tehnologii, Ana Maria Marhan Psihologie politică, Laurențiu P. Maricuțoiu Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță Psihopatologie și psihologie clinică, Camelia Dindelegan Reprezentările sociale, Jean-Marie Seca Universul psihic, Ștefan Lupașcu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 17. Bălăceanu Gheorghe 1950 Pictor, sculptor, scriitor S-a născut la 20 martie în comuna Lespezi, județul Iași. Studii: Obține diploma de licență în psihosociologie la Universitatea „Al. I. Cuza din Iași în anul 1973; Școala Populară de Artă din Iași, clasa profesoarei Gabriela Agafiței. Pasiunea și seriozitatea cu care lucrează au contribuit la obținerea titlului de cercetător științific principal gradul II și a doctoratului
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
participare) ale celor implicați în acțiune. Consecința imediată a acestui model de abordare a actului educativ este cercetarea personalității educatorului și educatului ca actori sociali implicați într-o situație comună dată (Neculau, 1988b), într-un câmp psihosocial specific actului formării. Psihosociologii, sociologii au împrumutat din fizică un concept pe care l-au naturalizat în științele sociale. La Kurt Lewin sau Pierre Bourdieu, „câmpul” semnifică un spațiu (psiho)social în care se confruntă diferite forțe umane, unde se produc „bunuri” culturale, „loc
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
urmărit mai târziu de reprezentanții pedagogiei sociale. Astfel procedează Ștefan Bârsănescu (1941) când consideră Învățăturile „prima lucrare românească de pedagogie” sau Traian Herseni (1963) când găsește aici un „manual de psihologie normativă”. Noi am identificat în Învățături multe dintre temele psihosociologiei moderne: relațiile liderului cu colaboratorii săi apropiați, elemente de psihosociologia negocierii, evaluarea socială după merite, sfaturi privind căile autodesăvârșirii socio-moraleetc. (Neculau, 1984). Au apărut apoi și alte scrieri care oferă „modele normative”, cum sunt Carte românească de învățătură (1646), scoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Bârsănescu (1941) când consideră Învățăturile „prima lucrare românească de pedagogie” sau Traian Herseni (1963) când găsește aici un „manual de psihologie normativă”. Noi am identificat în Învățături multe dintre temele psihosociologiei moderne: relațiile liderului cu colaboratorii săi apropiați, elemente de psihosociologia negocierii, evaluarea socială după merite, sfaturi privind căile autodesăvârșirii socio-moraleetc. (Neculau, 1984). Au apărut apoi și alte scrieri care oferă „modele normative”, cum sunt Carte românească de învățătură (1646), scoasă de Eustatie Logofătul în vremea lui Vasile Lupu, Învățături peste
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
adevărat pedagog social pentru sat”, „educator al minții, al sufletului săteanului, să fie model și modelator, să fie și tehnician, și executor... pildă și pilduitor” (Popu, 1939, p. 192). Mai mult, acest doctor F. Popu pretindea chiar unele cunoștințe de psihosociologie, de tehnica comportamentului interpersonal: „Felul de a te purta cu săteanul e o problemă din cele mai delicate, e însușirea de a atrage la colaborare... e un talent ce trebuie câștigat sau în tot cazul trebuie adâncit și în așa
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sensul că nu totdeauna managementul emoțiilor provoacă înstrăinarea individului de muncă să, ci doar la persoanele care au o orientare emoțională impulsiva. 3.3. Teoria lui Arlie Russell Hochschild despre munca emoțională Termenul de „muncă emoțională” a fost introdus în psihosociologie de către Arlie Russell Hochschild în 1979 și a făcut carieră după ce profesoară de sociologie de la University of California a publicat lucrarea The Managed Heart. Commercialization of Human Feeling (1983Ă. În literatra anglo-saxonă, pentru a desemna o astfel de muncă se
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
îi este destinată, în mod direct. Din acest punct de vedere, succesul imediat pe care-l înregistrează, în contemporaneitatea interbelică, scriitura polemică argheziană este o certitudine pe care istoria literară și mărturiile congenerilor o susțin, în lipsa unor cercetări aplicate de psihosociologia lecturii. Observația întemeiată a Dorinei Grăsoiu, cum că "prestigiul său scriitoricesc și marea sa popularitate s-au întemeiat la început, în exclusivitate, pe zgomotoasele-i polemici, campanii întreținute cu o uluitoare vervă"318, ne reconfirmă ideea că publicul cititor era
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
imaginarul asupra altora, acest lucru dându-i sentimentul puterii. 3.5.1. Ce este predicția 104 care se autorealizează? Întâlnită și sub numele de "profeția autorealizatoare", predicția care se autorealizează este un fenomen ce aparține în primul rând domeniului sociologiei, psihosociologiei, și psihologiei. Descrisă inițial de R. K. Merton în 1948, ea a devenit unul dintre cele mai interesante fenomene ce a fost urmărit de psihosociologie. Profețiile care se autorealizează reprezintă "estimări, predicții care ajung să se realizeze datorită faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
autorealizatoare", predicția care se autorealizează este un fenomen ce aparține în primul rând domeniului sociologiei, psihosociologiei, și psihologiei. Descrisă inițial de R. K. Merton în 1948, ea a devenit unul dintre cele mai interesante fenomene ce a fost urmărit de psihosociologie. Profețiile care se autorealizează reprezintă "estimări, predicții care ajung să se realizeze datorită faptului că au fost emise"105. Definiția arată etapele ce alcătuiesc o astfel de predicție. * Prima etapă constă în transmiterea unor informații ce au un rol predictiv
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și evenimentele de care ne lovim. O producție mintală: analizăm și construim o alternativă la realitate, imaginăm o altă ordine, o punere În scenă a altor lumi posibile. Imaginarul, scrie Cornelius Castoriadis, cunoscutul filosof și psihanalist citat cu voluptate de psihosociologii clinicieni, stă la originea oricărei construcții umane, sociale, istorice și psihice. Imaginile cu care operează actorul social reunesc, Într-o producție proprie, ceea ce a colectat (recenzat, clasat) din fondul comun prin participare la social și efortul său personal de creație
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
diferite texte publicate În reviste de specialitate sau În volumul Viața cotidiană În comunism. Voi Întreprinde o lectură a evenimentelor, a faptelor, a situațiilor care au marcat viața noastră socială În ultimele două decenii, apelând la teorii și concepte din psihosociologie. Informația cu care este alimentat subiectul social nu este obiectivă, neutră, logică, tehnică, „rațională”, ci atinsă de zvonuri, credințe, ideologii, practici magice furnizate de contextul social, scria mai demult un profesor de la Universitatea Aix-en-Provence, Christian Guimelli, Într-o mică monografie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
universul lui. Și-i rămâne credincios. Remarcabil este că el Însuși nu știe că nu știe și altceva. Enigma servituții voluntare Privind În urmă asupra evenimentelor din societatea noastră actuală până la ultimele desfășurări, constați că nu e fără temei explicația psihosociologiei clinice privind „dorința de supunere” și „frica de libertate”, detectate de Erik Fromm Încă din 1942. Această basculare Între două atitudini aparent ireconciliabile pare să fie „enigma” celebrei „servituți voluntare”, sintagmă care frământă filosofii și, mai nou, politologii Încă de când
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
programului ideologic (programelor ideologice). Efectul e devastator: se naște individul-masă, se instaurează dificultatea comunității de a gândi la destinul său și de a iniția proiecte, operațiune pe care o cedează unui grup dominant. Astfel se Încurajează indiferența sau, cum zic psihosociologii, lenea socială; așa triumfă raționalitatea instrumentală care ucide aspirația de altceva și Înlesnește drumul supunerii la proiecte străine. Examinând puterea din perspectivă clinică, ca facilitatoare a unor maladii sociale, ca psihopatologie, Eugène Enriquez, analist social din școala psihosociolgiei clinice, Încearcă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În ploaie și frig, rabdă, unii se Îmbolnăvesc. Un fenomen de masă fără nici o utilitate practică. Desigur, dacă uităm o componentă a acestui pelerinaj al mulțimii - credința. Studierea credinței, fenomen de masă și individual, nu interesează numai teologii, ci și psihosociologii, fiind o componentă importantă În construirea reprezentărilor sociale ale indivizilor. Căutăm În dicționare: credința Înseamnă judecăți de valoare pe care actorii sociali le consideră adevărate fie că acestea sunt demonstrabile sau nu. Înseamnă opinii ferme, convingeri puternice, certitudini aflate deasupra
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lup de mare În mantie de verdețuri... Oare au Înțeles aleșii mesajul ÎPS Teofan, În fața moaștelor Sfintei: «Cine Își va aminti că ați existat?»”. (19.10.2009) Instituții, grupuri, situații O literatură bogată, provenind din zonele psihologiei organizaționale și ale psihosociologiei clinice, descrie viața În instituții și organizații: cultura instituțională, distribuția funcțiilor, liniile de influență, lupta dintre grupuri pentru control și putere. Se instituie, În fiecare organizație, un anumit tip de context care stabilește cadre normative (interdicții, devianțe), care dă coerență
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
inventează unele personaje, dar un cititor de urme competent poate degaja semnificații situaționale evidente. Pentru psihosociolog, cartea poetului Nicolae turtureanu este o sursă de informații despre control, suspiciune, influențare, putere, individ În situație fabricată. Ca și cum ar fi citit tratate de psihosociologie, poetul intuiește că trebuie să traseze mai Întâi contextul (istoric, social, cultural) și să distribuie personajele care au marcat acest context. Apar uneori și personaje colective, dintre acestea, obsedant, „băieții cu ochi albaștri”. Apoi se imaginează (de fapt, se insinuează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
constatarea unei sfărmări violente a reprezentării confortabile de sine, despre un sentiment de ilegitimitate pe care-l Încearcă persoana și despre dorința actorului social de a rupe cu o situație ambiguă sau dezastruoasă. Rușinea, acest sentiment obscur, extrem de coroziv, cred psihosociologii, apare pe neașteptate, se insinuează fără a se anunța, se instalează confortabil și se autoalimentează, dând posesorului sentimentul că se diferențiază de ceilalți. Când evoci emoția rușinii de a fi perceput altfel decât crezi că ești, ai impresia că ceva
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
serios În seamă preponderența factorilor sociali asupra evoluției personalității, unii determinanți sociali putând pune Între paranteze calitățile individuale. Sub presiunea cercetărilor psihosociologice, preeminența factorului situație asupra factorilor interni (trăsături de personalitate) s-a reflectat Într-o amplă dezbatere trăsătură/situație. Psihosociologii au adus argumente care afirmă că situația poate anula calitățile personalității, dotarea intelectuală, chiar linia morală a caracterului. Un cercetător american, W. Mischel (Personality and Assessment, 1968), constată că oamenii Își formează impresii despre ceilalți utilizând limbajul trăsăturilor și ignorând
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
autorului, venit din Basarabia, În căutarea propriei identități. Autorul ei ne invita să gândim liber, nedogmatic, să nu ne lăsăm timorați de presiunile ideologiei timpului. Era și drama unui basarabean. Acum e drama tuturor. (13.04.2009) Despre criză dinspre psihosociologie În acest debut de secol, societatea mondializată se găsește Într-o situație de risc generalizat, la nivel economic, ecologic, politic și desigur psihosociologic. Polarizarea socială determină stări conflictuale de o extremă gravitate. Acestea mențin o stare de tensiune socială și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
numai o deteriorare a condițiilor economice, ci și uzura rapidă a moralului societal, stricarea moravurilor și avarierea psihologiilor colective. Scade Încrederea În valori și stabilitate, se accentuează comportamentele deviante, crește rata bolilor psihosociale, se deteriorează spiritul public. În analizele lor, psihosociologii constată o legătură strânsă Între dimensiunea psihică și cea socială, găsesc o destructurare a raporturilor individ/societate În situații concrete. Interacțiunea umană Își pierde conotația constructivă, fie că vorbim de structuri sociale (instituții, organizații) sau de relațiile cotidiene, procesele sociale
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de stabilizare și de schimbare socială alunecă În uzură, se ruinează. Omul relațional, individul care progresează prin socializare, Învățând norme și practici sociale inovative, de comunicare și nego ciere, coboară Într-un sincretism care-l face manipulabil. Ce pot face psihosociologii În situații de criză? Cum pot ei conlucra cu alți specialiști, cu economiștii, politologii, istoricii la descifrarea factorilor care au născut criza, la identificarea efectelor nevăzute Încă și găsirea unor soluții? La aceste Întrebări au Încercat să răspundă câțiva specialiști
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]