1,653 matches
-
doze crescute de antipsihotice sau care au necesitat o spitalizare îndelungată par să se înscrie deasemeni în această categorie a candidaților la tratament pe termen lung. Dimpotrivă indicația pare mai puțin clară în cazurile care au prezentat un prim episod psihotic acut sau a fortiori de aparență reactivă și care au prezentat o ameliorare rapidă sub doze moderate de neuroleptice. La aceștia se ridică pe bună dreptate întrebarea dacă administrarea pe termen lung a neurolepticelor ar putea induce o ameliorare suplimentară
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofrenie. Durata medie de eliminare cerebrală a neurolepticelor, evaluată cu ajutorul camerii cu pozitroni, ar fi la om de două săptămâni ceva mai îndelungată pentru neurolepticele retard. Aceste date sunt în acord cu observațiile clinice care semnalează o recădere a simptomatologiei psihotice la câteva săptămâni de la întreruperea tratamentului. Oprirea brutală a curei antipsihotice expune la trei categorii de manifestări clinice: reapariția rapidă a manifestărilor psihotice, simptome neurovegetative de sevraj și manifestări neurologice. Simptome psihotice Intreruperea brutală a medicației, fără asigurarea unei continuități
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pentru neurolepticele retard. Aceste date sunt în acord cu observațiile clinice care semnalează o recădere a simptomatologiei psihotice la câteva săptămâni de la întreruperea tratamentului. Oprirea brutală a curei antipsihotice expune la trei categorii de manifestări clinice: reapariția rapidă a manifestărilor psihotice, simptome neurovegetative de sevraj și manifestări neurologice. Simptome psihotice Intreruperea brutală a medicației, fără asigurarea unei continuități prin substanțe substitutive, poate induce o nouă exacerbare a tulburărilor psihotice. Studiile efectuate atrag atenția supra efectelor psihice antrenate de oprirea sau diminuarea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
observațiile clinice care semnalează o recădere a simptomatologiei psihotice la câteva săptămâni de la întreruperea tratamentului. Oprirea brutală a curei antipsihotice expune la trei categorii de manifestări clinice: reapariția rapidă a manifestărilor psihotice, simptome neurovegetative de sevraj și manifestări neurologice. Simptome psihotice Intreruperea brutală a medicației, fără asigurarea unei continuități prin substanțe substitutive, poate induce o nouă exacerbare a tulburărilor psihotice. Studiile efectuate atrag atenția supra efectelor psihice antrenate de oprirea sau diminuarea brutală a neurolepticelor după o cură prelungită de minim
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
antipsihotice expune la trei categorii de manifestări clinice: reapariția rapidă a manifestărilor psihotice, simptome neurovegetative de sevraj și manifestări neurologice. Simptome psihotice Intreruperea brutală a medicației, fără asigurarea unei continuități prin substanțe substitutive, poate induce o nouă exacerbare a tulburărilor psihotice. Studiile efectuate atrag atenția supra efectelor psihice antrenate de oprirea sau diminuarea brutală a neurolepticelor după o cură prelungită de minim trei luni și în posologie ridicată: recrudescența delirantă a cărei caracteristică principală este precocitatea. Aceasta corespunde în mod particular
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ale tranzitului gastro-intestinal, insomnii, cefalee, iritabilitate - manifestări extrapiramidale de tipul sindromului parkinsonian, cu tendință spre agravare sau dispariție în cîteva luni; - diskineziile de sevraj pot apar precoce, iar diskineziile marcate pot apare la diminuarea dozei, persistînd în absența neurolepticului; - episoade psihotice. Astfel de manifestări sunt mai frecvent observate cu neurolepticele care au activități anticolinergice, iar frecvența apariției lor este apreciată în jur de 17 - 75% din cazuri. Simptome extrapiramidale. Se referă la diskinezia acută sau diskinezia de sevraj: crize distonice caracterizate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care se întinde pe o perioadă de 13 săptămâni până la o lună de zile de la nivelul acestor zone de stocaj. Aceasta ar explica intervalul de 6-12 săptămîni observat de regulă la schizofreni, între sistarea chimioterapiei antipsihotice eficace și reapariția simptomelor psihotice. De regulă se notează în această perioadă de timp un sentiment de confort pe care îl încearcă atât anturajul cât și bolnavul, care resimte efectele benefice fără simptomele secundare indezirabile. - în plan biologic, momentul în care se poate considera că
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
al prodroamelor și putând fi recunoscute de către pacient sau de către anturajul său. 7.1.2. Condițiile de întrerupere a tratamentului neuroleptic. Eficacitatea neurolepticelor prescrise pe termen lung pare a fi bine demonstrată în ceea ce privește prevenirea fazelor de exacerbare psihotică sau (în anumite limite) recăderile. O serie de chestiuni rămân cu toate acestea nerezolvate: 1. Pe termen lung neurolepticele pot controla din ce în ce mai bine simptomele psihotice în special cele deficitare sau dimpotrivă (așa cum au sugerat o serie de autori) sunt
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
termen lung pare a fi bine demonstrată în ceea ce privește prevenirea fazelor de exacerbare psihotică sau (în anumite limite) recăderile. O serie de chestiuni rămân cu toate acestea nerezolvate: 1. Pe termen lung neurolepticele pot controla din ce în ce mai bine simptomele psihotice în special cele deficitare sau dimpotrivă (așa cum au sugerat o serie de autori) sunt susceptibile de a le agrava? 2. Există pacienți schizofreni având o probabilitate de recădere atât de redusă încât un trtament neurioleptic pe termen lung nu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
justificabil în special pentru pacienții care au avut deja recăderi înainte și sunt considerați din aceste motive ca fiind susceptibili de a le repeta și pe mai departe. Probabilitatea de recădere este, dimpotrivă mai puțin sigură în urma unui prim episod psihotic de aparență reactivă sau a fortiori în cazuul unei experiențe delirante de aparență reacțională. Subiecții care au prezentat o remisiune rapidă cu doze moderate de antipsihotice pot fi de asemeni considerați ca având un prognostic bun. întrebarea care se ridică
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care au necesitat doze mari de antipsihotice pentru a-i putea controla, apar din start ca nefiind subiecți indicați pentru acest gen de abordare terapeutică. Situația este similară și pentru pacienții care au necesitat spitalizări îndelungate pentru echilibrarea simptomatologiei lor psihotice. Marder, 1989 propune două argumente de luat în considerație atunci când se intenționează întreruperea tratamentului neuroleptic: semne de prognostic favorabil, pe de o parte și absența indicatorilor de prognostic rezervat pe de cealaltă parte. 1.2.2. Decizia opririi neurolepticului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
că decizia de întrerupere a tratamentului neuroleptic trebuie să ia în calcul și natura eventuală a simptomelor cu ocazia recăderilor, precum și capacitatea subiectului de a-și regăsi mai rapid o stare de stabilitate. 1.2.3. După un prim episod psihotic o serie de autori au propus menținerea unei chimioterapii antipsihotice pe o durată de la câteva luni la 1-2 ani. Studiile lui Crow et al, 1986 par să sugereze că existența unei diferențe între grupul placebo și cel aflat sub antipsihotice
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
scăzut la pacienții care nu au avut decât 1-2 episoade comparativ cu cei care au prezentat mai multe. în plus, anturajul familial cât și pacientul însuși pot avea dificultăți în a înțelege binefacerile unei terapii prelungite după un singur episod psihotic. O serie de parametri clinici pot fi considerați ca având valoare predictivă pentru o probabilitate mai mare sau mai mică de recădere: - cu cât durata stabilități este mai îndelungată, cu atât sunt mai mari șansele ca pacientul să rămână stabil
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
remarca că diferențele între cele două tratamente nu mai sunt atât de semnificative dacă se ia în considerație criteriul de apreciere al "recăderilor" . Asemenea rezultate pledează în favoarea adoptării unor posologii minime optimale suficiente doar pentru a putea controla exacerbările simptomelor psihotice. Strategiile terapeutice în schizofrenie tind să se axeze în jurul dezbaterii asupra dozelor necesare menținerii controlului pacientului: dozele scăzute sau foarte scăzute sunt atractive din cauza preocupării tot mai mari a psihiatrilor în legatură cu posibilitatea apariției efectelor secundare extrapiramidale serioase, comparativ
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
aprecia corect rata beneficii/riscuri (recăderi, efecte extrapiramidale severe, dikinezie tardivă, funcționare socială). Asemenea studii iau în calcul lotul de pacienți, gradul de rezoluție al simptomelor, durata stabilizării sau intervalul scurs de la externarea pacientului, sex ratio și proporția primului episod psihotic, variabile foarte heteroclite prin însăși enunțul lor. Sinteza rezultatelor acestor studii arată: în pofida unor mari diferențe privind dozele standard și cele reduse și a celorlalte variabile menționate, toate studiile par să indice că dacă pacienții sunt alocați unor doze reduse
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Cookson et al, 1983; McCreadie, 1990 ș.a.par să sugereze că, aparent, doi factori importanți par să contribuie la prescrierea dozelor mari de neuroleptice: rezistența la terapia în doze standard și dorința medicului psihiatru de a încerca să elimine trăsăturile psihotice mai degrabă decât să lase pacientul detașat de realitate. Suicidul moartea subită sau efectele secundare grave nu par să crească semnificativ la megadozele administrate, dimpotrivă calitatea vieții pare în schimb ameliorată la cei care răspund la tratament. Odată cu instalarea acestei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se întinde pe o perioadă de 1-3 săptămâni până la o lună de zile de la nivelul acestor zone de stocaj. Aceasta ar explica intervalul de 6-12 săptămâni observat de regulă la schizofreni, între sistarea chimioterapiei antipsihotice eficace și reapariția simptomelor psihotice. De regulă se notează în această perioadă de timp un sentiment de confort pe care îl încearcă atât anturajul cât și bolnavul, care resimte efectele benefice fără simptomele secundare indezirabile. Astfel a apărut logică ideea considerării curelor antipsihotice discontinui, care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
intermitentă, care, prin reducerea dozelor totale, ar reduce în consecință și riscul diskineziilor (Kane et al, 1986). - Majoritatea pacienților schizofrenici evoluează după un model cronic marcat de apariția unor faze de exacerbare, mai mult sau mai puțin apropiate, a simptomatologiei psihotice. între acestea, intensitatea simptomatologiei psihotice rămâne relativ stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar avea mai curând un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
totale, ar reduce în consecință și riscul diskineziilor (Kane et al, 1986). - Majoritatea pacienților schizofrenici evoluează după un model cronic marcat de apariția unor faze de exacerbare, mai mult sau mai puțin apropiate, a simptomatologiei psihotice. între acestea, intensitatea simptomatologiei psihotice rămâne relativ stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar avea mai curând un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
apropiate, a simptomatologiei psihotice. între acestea, intensitatea simptomatologiei psihotice rămâne relativ stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar avea mai curând un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot avea rol de "simptome santinelă" pentru anturaj/pacient, cu condiția
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot avea rol de "simptome santinelă" pentru anturaj/pacient, cu condiția ca ele să fie cunoscute și corect interpretate, putînd suscita o prescripție adecvată (Hogarty et al 1974). - Noțiunea de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
conceptul care a stat la baza definirii acestei tulburări: DSM sau ICD în diversele lor variante. în clinica psihiatrică indicațiile lor par să se întindă dincolo de vârsta de 15 ani și în general după un an de evoluție a tulburărilor psihotice confirmate. Nu există studii controlate riguroase care să permită precizarea pertinentă a indicațiilor cutărui sau cutărui neuroleptic pentru diferitele forme de schizofrenie, deficitare, productive sau cu componetă distimică, încât apare că fiecare psihiatru clinician se ghidează mai mult în funcție de experiența
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
unui personal calificat ca parte importantă a echiepei terapeutice (Johnson, 1989; Altamura, 1993). 5. Dozarea NR cât și răspunsul pacientului la administrarea drogului nu pot fi anticipate, după cum la fel de problematică este și anticiparea dozajului necesar unui control optimal al simptomatologiei psihotice în cazul recăderilor (Davis, 1991). 6. O perioadă inițială de minim trei luni de terapie cu antipsihotice ordinare pare să fie necesară pentru a asigura o tranziție reușită spre o terapie depot. Doar un procent din pacienții schizofreni răspund complet
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
efectiv este tratamentul profilactic ? 3. Care sunt riscurile pe care le implică acest tratament ? (Kissling, 1992). La prima întrebare răspunsul este susținut de un număr important de cercetări, care nu se pot însă desprinde de concluzia că riscul unei recăderi psihotice nu poate fi încă prevăzut cu un grad rezonabil de aproximație. Tot ceea ce se poate aproxima este că cei care au prezentat recăderi recurente, par să o facă și în viitor, iar puținele variabile care au fost acreditate ca prezicând
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se încadreze la terminarea instrucției. Corelația între această situație și frecvența recăderilor, ilustrată mai jos, pare să indice faptul că persoanele care au o inserție profesională cel puțin satisfăcătoare, par să fie predispuse într-o măsură mai mică la recăderi psihotice. Pe de altă parte, cei susceptibili la recăderi frecvente nu numai că își pierd în timp inserția profesională, dar par mai puțin apți să-și găsească o activitate lucrativă, chiar dacă reușesc să-și completeze nivelul instrucției de bază. Aparent, există
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]