1,484,817 matches
-
al procesului și să gândim la enigma acestui scandal, s-o gândim până la capăt, chiar dacă acest lucru ar fi să conducă la repunerea în chestiune a tuturor certitudinilor pe care le avem asupra omului așa cum este el. Dar conformismul opiniei publice este o forță care s-a instituit ca tribunal și tribunalul nu există pentru a-și pierde timpul cu meditații, ci pentru a instrumenta procese. Și pe măsură ce între judecători și acuzați se adâncește abisul timpului, se întâmplă fenomenul că experiența
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
unitățile de bază ale "adevărurilor de abecedar", și atunci pentru fonemo-substanțe (zvuko-veșcestv) s-ar putea elabora ceva asemănător legii lui Mendeleev sau celei a lui Moseley, ca supremă culme științifică atinsă în chimie. E greu de crezut că fruntașii vieții publice au ținut cont de dauna cauzată de vreun cuvânt elaborat în mod nefericit. Și aceasta fiindcă nu există registre de contabilizare a consumului de înțelepciune poporană. Apoi, nu există nici călăuză pentru limbă. Nu de puține ori, spiritul limbii acceptă
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
trei întrebări clare și pertinente. Răspund: dl Gh. Grigurcu (fără a numi pe cineva), N. Bârna (care-i consideră "tineri" doar pe criticii născuți după 1968 sau chiar 1970), Mircea A. Diaconu și Mihai Vakulovski. C Oarecum spre ilustrare, revista publică mai departe cîteva texte ale unor critici tineri: Cristina Iridon, Mara Magda Maftei și Raluca Dună. Așadar, critica tînără pare să fie una exclusiv feminină. C Multe lucruri de citit în APOSTROFUL clujean de pe decembrie 2002: continuarea comentariului dlui Matei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
televiziune, dar fiecare afacere în mass-media își are costurile și beneficiile sale. Nu putem plînge de mila televiziunilor și posturilor de radio care, din pricină că au acumulat mari datorii la stat, se poartă cu Puterea cu mănuși de catifea. X Televiziunea publică și radioul plătit din buzunarele contribuabililor par a nu înțelege că ele nu sînt o afacere politică în contul acestor bani, ci că au datoria să informeze, fără nici o formă de partizanat, opinia publică. Că au, totodată, datoria să dea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
cu mănuși de catifea. X Televiziunea publică și radioul plătit din buzunarele contribuabililor par a nu înțelege că ele nu sînt o afacere politică în contul acestor bani, ci că au datoria să informeze, fără nici o formă de partizanat, opinia publică. Că au, totodată, datoria să dea și opoziției prilejul de a-și spune pe larg punctul de vedere. Cronicarului i se pare inadmisibil ca opoziția democratică să ajungă să susțină un post de televiziune precum defunctul OTV, deoarece acolo își
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
încearcă să se substituie omului obișnuit prin anchete de stradă de o remarcabilă acuitate. X ZIUA pare tot mai interesată să se adreseze cititorului din clasa mijlocie prin suplimentele pe care le editează, dar și prin anchetele pe care le publică periodic. Chiar dacă a pierdut din spectaculozitate, acest ziar a cîștigat în credibilitate și în, n-am alt cuvînt, utilitate, prin suplimentele sale de tot felul. X Dintre așa-numitele tabloide, indiferent de format, două sînt ziarele care contează - NAȚIONAL și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
a întrevăzut că nu va putea să fie oprită pătrunderea lui și în spațiul românesc: "dacă vom merge după cum am început, apoi el va prinde rădăcini adânci în moravurile noastre, deoarece a prins a se introduce și prin instituțiile noastre publice, ca spitalul de copii, școli etc. Într-adevăr, o broșură, apărută în anul 1901, consemna serbarea pomului de Crăciun la secțiunea normală a Azilului "Elena Doamna" din București iar publicația Galați (1904, nr. 5), apărută în orașul cu același nume
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
Iar peste o lună, când îl înregistrezi, îi schimbi numele... - Cât? - se interesă Kuzin. - Douăzeci și cinci de ruble... - Două sticle de jumate și ceva de ros. Asta la cârciumă... - Minimum. Stai aici, mă duc să dau telefon... Am coborât la telefonul public. Am sunat la birou. Redactorul era la post. - Ghenrih Franțevici! E Okei! Tăticul rus, mama - estonă. Amândoi de la secția mecanică navală... - Ai o voce ciudată , - rosti Turonok. - Telefonul e de vină... Ghenrih Franțevici, trimiteți-l urgent pe Hubert cu banii
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
d. Rezistent la tentațiile centrifuge apărute după 1989 în calea intelectualului român, autor chiar al unor teorii în acest sens, Ion Ianoși păstrează, și cu acest volum, o necesară (și foarte productivă, de altfel) distanță față de diferitele servituți și oferte publice ori economice, pentru a se consacra, în schimb, studiului, observației de pe margine, glosei culturale la situația socială, politică și existențială a epocii, uneori și a momentului. Ianoși preferă analiza la rece - dar fără răceală - asimilării proprii într-o vâltoare fără
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
rînd, aparțin rezistenței acele acțiuni pornite din mediile culturale care au drept destinatar societatea în ansamblul ei și au ca scop să insufle acesteia curaj și speranță. În al treilea rînd, gesturile de împotrivire sau de refuz trebuiau să fie publice, protagoniștii asumîndu-și, în mod conștient, deliberat, riscul de a sfida regimul precum și consecințele ce decurgeau de aici. În sfîrșit, în al patrulea rînd (și acest lucru este valabil și pentru disidenți), este esențial de subliniat că fenomenul rezistenței nu poate
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
prilej să nu-și arate iubirea părintească, atârnându-le pompoase tinichele în piept. Poate că în "forul său intim" Iliescu va fi regretând "influența pe care a făcut-o posibilă" a fiului-trădător, Adișor. Dar nici măcar asta n-o va recunoaște public. Pentru simplul motiv că politicianul român se crede, în mod sincer, infailibil. Cum să recunoască el că l-a "inventat" pe Arogant (deși în materie de paternitate nu e prea clar cum stau lucrurile cu "inventatorii" lui Năstase!), când puterea
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
pe umeri intelectualitatea românească: "De ce? Pentru că (...) în deceniul al optulea,(...) cînd situația României era de așa natură că Ceaușescu, întorcînd spatele Uniunii Sovietice și întorcîndu-se cu fața spre Statele Unite, de la care avea neapărată nevoie să primească ajutor, implicit oferea spațiul public spre monitorizare Statelor Unite, ei bine, atunci intelectualii români, în loc să aleagă acțiunea în spațiul public, unde ar fi fost în relativă siguranță, cu riscuri minore (mici arestări, sicîieli, eliberări din funcție etc., dar în nici un caz cu tăierea capului, ca sub
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
de așa natură că Ceaușescu, întorcînd spatele Uniunii Sovietice și întorcîndu-se cu fața spre Statele Unite, de la care avea neapărată nevoie să primească ajutor, implicit oferea spațiul public spre monitorizare Statelor Unite, ei bine, atunci intelectualii români, în loc să aleagă acțiunea în spațiul public, unde ar fi fost în relativă siguranță, cu riscuri minore (mici arestări, sicîieli, eliberări din funcție etc., dar în nici un caz cu tăierea capului, ca sub Gheorghiu-Dej), au preferat exact spațiul monitorizat de Ceaușescu, adică cei patru pereți ai propriei
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
-și convinge cititorii că are dreptate și că gustul său e sigur. Nu se sfiește să spună despre volumele care i-au plăcut că reprezintă evenimente editoriale sau, cum face în cazul Ilenei Mălăncioiu, unde înregistrează un "deficit de imagine publică", să propună o rocadă în ierarhia convențională a poeziei feminine, astfel încât întâietatea să-i fie rezervată acestei poete în care crede. Despre Orbitor-aripa stângă susține că e "aproape o capodoperă", pentru ca mai târziu, fără complexe, să facă pulbere critica lui
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
și gospodărești în cîmpul culturii. Absența senzațiilor tari, care vin, îndeobște, din aerul ozonat al înălțimilor sau din gradele sporite ale etilului, este compensată blînd de bucuriile unei munci consecvente, ale unei nevoi de informare mereu proaspete, ale unei prezențe publice coerente și ale unui program artistic cu o evidentă continuitate. "Fiziologia" sa este ușor de aproximat și nici nu pune prea mari probleme de înțelegere. Prin fire, prin educație, prin practică, prin filosofie și prin morală el este: adversar al
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
de practică pe care o făcea dl Priboi..." Incredibil, dar adevărat. Candoarea dlui Onișoru întrece binișor granița unei alte însușiri a ființelor umane. Cît despre "informațiile noastre" privind vîrsta dlui Priboi...! Bine informat CNSAS! A doua declarație aparține ministrului Administrației Publice. Alertat de prognozele meteo, dl Octav Cozmâncă a notificat autorităților de resort că "e mai bine să oprim circulația pe aceste drumuri (afectate de îngheț - nota Cronicarului) decît să stăm apoi să numărăm morții". Alternativa exprimă admirabil gîndirea administratorului-șef
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
să mai vorbim? Poate doar să-l parafrazăm pe un celebru personaj voltairian, zicînd că la ce bun să deszăpezim, dacă zăpada tot se așează la loc. Poruncă de la cer pentru Stelian Baboi Dl Stelian Baboi, (ne)cunoscut scriitor român, publică în revista EST (de care n-am auzit) un articol pe tema Doar Dumnezeu e Dumnezeu. Am luat cunoștință de elucubrațiile dlui Baboi dintr-o notă ironică a dlui C. Stănescu din A.L.A. din 3 decembrie. Dl Baboi declară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
mai democratice și, în orice caz, mai puțin marcate ideologic. În România, Ceaușescu n-a avut nici o clipă această intenție. Dacă a fost obligat să simuleze deschiderea, a fost pentru a putea cîștiga o bătălie de imagine: necunoscut de opinia publică românească, cu un sprijin precar în partid, el trebuia să se prezinte ca un lider capabil de înnoire. Naționalismul lui Ceaușescu, mai vizibil după 1971, a fost la origine un antisovietism, prelungind acțiunile lui Dej. Ceaușescu era îndeajuns de paranoic
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
de aici, cercând să recruteze adepți în vederea înființării unui stat în stat al S.S.R.". Vin însă nenorociri mai mari, în anii celui de al doilea război mondial, cu alți scriitori morți pe front, cu abuzurile cenzurii, condamnate totuși, în ședință publică, de Șerban Cioculescu și de alții, cu lipsurile materiale. S.S.R. izbutește totuși, chiar și atunci, să acorde obișnuitele premii anuale. Printre laureați: Al. Philippide, Dragoș Protopopescu, Radu Tudoran (pentru Un port la răsărit), Henriette Yvonne Stahl (pentru Între zi și
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
figura dictatorului, v-a inspirat în vreun fel dictatura lui Ceaușescu? - Fără nici o îndoială. În sensul acesta, România, din nefericire, a trăit, ca și multe țări din America Latină, experiența guvernelor autoritare, a regimurilor totalitare, a cunoscut minciuna, cenzura, manipularea opiniei publice, procesele politice, arbitrariul, disparițiile de persoane, chipul caricatural al justiției, toate aceste lucruri au fost trăite în aceeași măsură și în România, ca și în Peru, Mexic, Cuba sau Ecuador. Astfel că, atunci când eu am scris acest roman despre Trujillo
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
de pace uneori și închisoare, hotel, spațiu de reuniune a diverselor asociații. Dar deja de timpuriu, Castelul Solitude a fost fie și sporadic, un loc care a însuflețit artiștii. Din 1990, Academia Schloss Solitude, care este o instituție de drept public, își asumă programatic maxima deschidere în spațiul artei. Din 1996 sunt atribuite burse de creație și unor asociații de cultură. Astfel se materializează și intenția înrudirii, dintr-o perspectivă istorică, a spiritului Academiei Schloss Solitude cu cel al Școlii de la
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
editură proprie, de un program editorial, de un program lunar de lecturi literare, Concerte, prelegeri, spectacole de teatru. Un așa-numit consiliu de administrație alcătuit din reprezentanți ai vieții culturale și artistice internaționale și de reprezentanți ai instituțiilor și vieții publice veghează asupra bunei activități a Academiei care, an de an, dispune de un alt juriu - căruia îi revine menirea de a propune candidații la bursă. În sfîrșit, posibilitatea de a face un popas aici mi-a oferit-o desigur invitația
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
de azi. Cei trei participanți la emisiune își pun întrebarea dacă există reviste în care pot avea deplină încredere. Nici una nu se ridică la nivelul exigențelor: nici 22, nici Observator cultural, nici România literară (nici chiar Steaua care, generos, le publică dialogul radiofonic). În "România literară" (ca să ne referim doar la ea) nu s-ar putea face "publicistică de atitudine", fiindcă "s-a spus într-o vreme că ea este, prin Alex Ștefănescu, un fief țărănist, în timp ce prin Nicolae Manolescu toată lumea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
Caravana culturală - oaspetele României a reflectat în mod realist evenimentul: întâlnirile oficiale și conținutul discuțiilor, donațiile (ziarul Libertatea cuvântului - care apare săptămânal în două limbi: română și ucraineană (din 25 oct. 2002). Ziarul independent Ceas (Timpul) (din 25 oct. 2002) publică pe prima pagină fotografia care îi prezintă pe ucrainenii care au pichetat Consulatul României la Cernăuți, a doua zi după plecarea delegației din Cernăuți. Pe pancarte este scris: "Jos mîinile murdare de pe Ucraina" și "Cetățenia dublă - încălcarea prevederilor Constituției". Tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
par mai înseninați. Există însă o mulțumire și un sentiment de început al altor vremuri pe care s-ar putea construi ceva temeinic. Acum ar fi momentul ca politicienii de toate culorile să încerce să se reabiliteze în ochii opiniei publice. Acum ar fi momentul ca partidele de orientare democratică să avertizeze electoratul că procesul integrării noastre în NATO poate fi dat peste cap de înclinația unora dintre noi de a vota forțe politice extremiste. Pe acest fond de mulțumire, e
Un început de limpezire by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14532_a_15857]