1,291,347 matches
-
anterior al revistei se ocupa de Tristan Tzara, iarăși cu multe fotografii rare. De pus la colecție. l DILEMA a ajuns la numărul 500. Asta înseamnă ceva mai puțin de un deceniu. Pe ultima pagină, directorul fondator, dl Andrei Pleșu, publică un spiritual editorial intitulat "Dilema eternei tranziții". Ideea responsabilului de număr care semnează R.C. (cin' să fie? cin' să fie?) este de a sărbători aniversarea solicitînd cititorilor revistei un răspuns la întrebarea: "Vă mai place ceva pe lumea asta?" Textele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
al lui Milorad Pavic pare un palimpsest pe care încă se ghicesc straturile textelor sale anterioare, deși fiecare carte a sa are o altă formă narativă. În romanul Partea lăuntrică a vîntului sau romanul despre Hero și Leandru (din care publicăm în aceste pagini un fragment, în așteptarea cărții ce întîrzie - de ce? - să apară la Editura Paralela 45), cele două personaje eponime, deși au o acută conștiință literară, ies din tiparul legendei antice grecești fără însă a-și nega imaginea arhetipală
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
roman semnat de Richard Flanagan, Gould's Book of Fish, apărut în Australia în octombrie 2001, și în vara 2002 - în SUA și Anglia (la Ed. Atlantic Books), a fost distins cu Premiul Commonwealth, ce recompensează cea mai bună carte publicată în țările fostului Imperiu britanic. Reînnodînd tradiția literaturii penitenciare, în vîna celebrului Papillon de Henri Charrière, romanul relatează viața picarescă a deținutului William Buelow Gould, un hoț și escroc din sec. al XIX-lea, condamnat la 49 de ani de
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
o copertă oribilă", Cuiburi de vîsc. A devenit apoi redactor la revista ieșeană Timpul (din păcate, aproape fantomatică pentru bucureșteni), iar acum un roman al său e pe cale să apară la Editura Polirom. Între timp însă, Editura LiterNet i-a publicat un volum - sau, mai curînd, un volumaș - de povestiri: Șase moduri de a-ți aminti un cal sau șase povestiri (Pulp Fiction, Poveste de Crăciun, Povestea chiriașului grăbit, Șase moduri de a-ți aminti un cal, Poveste de duminică, Puterea
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
nu da vina pe oglindă"(versiunea Iliescu, ce denotă simț muzical și cunoștințe de prozodie, câtă vreme cele două părți ale zicalei sunt aici făcute aproape să rimeze iar piciorul metric este egal). ...de Serghei Cerkasski la TNB În textul publicat în caietul-program al spectacolului de la TNB, intitulat Împreună, Serghei Cerkasski mărturisește: "Nu am crezut vreodată că voi monta Revizorul. Se părea că văzusem piesa în prea multe spectacole, montate în diverse teatre." S-a îndreptat atunci spre text, pe care
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
această impresie. De fapt, ocazia însăși de a-i întîlni și cunoaște pe membrii familiei lui Emil Cioran, mi s-a părut tulburătoare. R.B.: Nu cumva și melancolică? Fiindcă melancolia dublează în subtext chiar romanul epistolar pe care l-ați publicat... F.T.:Da, am încercat la Rășinari deopotrivă sentimentul melancoliei și al bucuriei. L-am întîlnit pe un nepot de-al lui Cioran, care chiar îi semăna, am cunoscut-o pe cumnata care era evocată în scrisorile noastre ... cu 20 de
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
întemeiază pe o întîlnire foarte "omenească", foarte intensă în plan emoțional, îndeosebi pentru Cioran dar poate și pentru dumneavoastră... deși preponderent din perspectivă intelectuală, fapt ce se poate deduce din lectura schimbului epistolar. Aș remarca încă un element interesant: ați publicat scrisorile abia după ce Simone Boue nu s-a mai aflat printre cei vii. Or, acesta poate fi și indiciul unei anumite onestități, al unei atitudini demne. Dar revenind la receptarea cărții - aș face o observație riscantă și empirică: aceea că
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
In ziarul italian "LA REPUBBLICA", romanul a fost favorabil întîmpinat chiar de un filozof! F.T.:Da. Mi se pare că în Italia există mai mulți fani ai lui Cioran decît în Germania. Am fost încurajată de articolul lui Franco Volpi publicat în "LA REPUBBLICA", o cronică foarte favorabilă cărții mele, chiar dacă punctată de unele observații ironice, "masculine". Este cea mai bună recenzie pe care cartea mea a avut-o pînă acum.Unele cronici au fost pur și simplu malițioase, chiar rău
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
sperat decît ca prima carte, O iubire a lui Cioran, să fie totuși tradusă în română, publicată, și să devină accesibilă publicului larg. Cartea merită acest lucru. P.S. Cine are la îndemînă volumul intitulat Cioran. Scrisori către cei de-acasă, publicat la editura Humanitas în 1995 poate citi, pe coperta a IV-a a cărții două opinii care pledează în favoarea traducerii integrale a corespodnenței lui Emil Cioran, din care face parte indiscutabil și schimbul epistolar avut cu Friedgard Schulte Thoma. Köln
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
Creangă. Pozitivul și negativul acestora nu este ocolit. Profesorul Macarie recunoaște în scrisoare că singurul care folosindu-se de bogata documentație a cărții lui Dumitru Furtună, și o recunoaște, este G. Călinescu în Postfața la Ion Creangă. Viața și opera, publicată în 1987, reluată în ediția din 1964. După ce parcurge drumul informărilor, străbătând Arhive ale Statului și ale Mitropoliei de Iași, culegerile de corespondență, lămuritoare ale vieții scriitorului, G. Călinescu scrie, așa cum am verificat în ediția din 1964: În fruntea cercetătorilor
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
unii din foștii săi colegi de la Fracțiunea liberă și independentă spre partizanii literari și politici ai lui Iacob Negruzzi." Dar iată că apar și inadvertențele, semnalate de Dumitru Furtună, deopotrivă în datare, atât în articolul lui G. Călinescu Ion Creangă, publicat în "Adevărul literar și artistic" din februarie 1937, cât și în acela al lui Mihail Sadoveanu, 45 de ani de la moartea lui Creangă, publicat în "Însemnări ieșene", ianuarie 1937. Profesorul Macarie încearcă o motivare, în note. Dar cea care depășește
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
inadvertențele, semnalate de Dumitru Furtună, deopotrivă în datare, atât în articolul lui G. Călinescu Ion Creangă, publicat în "Adevărul literar și artistic" din februarie 1937, cât și în acela al lui Mihail Sadoveanu, 45 de ani de la moartea lui Creangă, publicat în "Însemnări ieșene", ianuarie 1937. Profesorul Macarie încearcă o motivare, în note. Dar cea care depășește obișnuitul descoperirilor, este nota la textul lui Dumitru Furtună Creangă ca diacon, întrucât o cercetare, relativ de ultimă oră, datorată lui Gheorghe Macarie în
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
unor originale "din colecția noastră", cum ar fi articolele despre Isaia Duhu. Frumoasă demonstrație privind originea poreclei lui Isaia Theodorescu, de căutat într-un automatism de vorbire al celui în cauză. Dar iată că în textul În amintirea lui Creangă, publicat în "Chemarea" din martie 1938, Dumitru Furtună anunță victorios descoperirea a zece cereri scrise de seminaristul Creangă, în cirilice, între 1853-1858 "pentru susținerea fraților săi preoți de mir de atunci". Editorul, de o acribie demnă de tot respectul, informează în
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
se arată marea prefăcătorie a unei femei crude, pofta ei nesățioasă de plăceri și rușinosul sfârșit al ucigașilor". Tragedia astfel povestită, de un autor anonim, a fost menționată pentru prima oară în 1592. Prima piesă atribuită lui Shakespeare a fost publicată în 1594. Această apropiere în timp a furnizat și dubiile învățaților, ei s-au străduit să pună în tolba geniului tot ce se găsea primprejur. Regizorul Dragoș Galgoțiu e sensibil și la diferențe și la asemănări, iar spectacolul confruntă meschinăria
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
Slovník Rumunskúch spisovatelö ( SRS), dicționar apărut la sfîrșitul anului 2001 la prestigioasa Editură Libri din Praga. Istoria acestui dicționar a început acum mai bine de 20 de ani ( ținînd seama de anii de lucru, premergători apariției): în 1984 s-a publicat, la Editura Odeon, dedicată special literaturilor străine, Slovník spisovatelö Rumunsko, elaborat de un mic colectiv de 4 persoane ( dintre care și L.V.) condus de profesoara de română Marie Kavkova, cunoscută la noi din anii ^50 cînd era o inimoasă atașată
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
literaturii din Basarabia și prezența tinerilor scriitori. Evident că, din motive detestabile din trecutul nostru dominat de totalitarism de pînă la Revoluția din decembrie 1989, despre prima categorie nu putea fi vorba în ediția din 1984 a dicționarului În articolul publicat în "România literară" în nr. 3 din 2002, L.V. își amintește că formula consacrată utilizată de Ambasada RSR de la Praga despre scriitorii "fugiți, rămași", era "nu mai e scriitor român" ca și cum această nobilă însușire se putea "pierde" cînd cineva se
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
conține mai multe rînduri decît al lui Cezar Ivănescu, la fel în cazul Leonidei Lari față de Alexandru Ivasiuc, al lui G. Meniuc în raport cu Augustin Buzura, al lui H. Bonciu față de Emil Botta etc. În general, cu cît un scriitor a publicat mai mult, cu atît i se dă un spațiu mai mare deși se știe bine că nu toate lucrările pot avea o valoare egală. Sugerăm autorilor să aplice aici o selecție ( mai) strictă alegîndu-se operele definitorii pentru fiecare ( ceea ce, trebuie
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
prețioasă antologie-document al zbuciumatei perioade prin care trecem. Iată doar o sumară schiță a dezbaterilor de idei cu participarea masivă a unor scriitori în cîmpul mass-mediei germane pe durata Salonului de Carte de la Leipzig și Festivalului litcologne. "Frankfurterlgemeine Zeitung" a publicat, între altele, fragmente din reflecțiile despre război ale unor scriitori clasici și contemporani, dar și ale unor filozofi și oameni politici. Goethe, Flaubert, Fontane, Stefan Zweig, Ernst Jünger, Churchill, Michel Leiris s-au regăsit cu gîndurile lor, pe aceeași pagină
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
și cuvintele dlui Ovidiu Ghidirmic despre dl Adrian Păunescu: "...Dacă n-ar fi existat, ar fi trebuit inventat". Cum istoria noastră confuză s-a ocupat cu asta, nu mai e cazul să ne facem noi înșine probleme. Cuvintele au fost publicate în revista doljeană LAMURI (nr. 14-17, dec. 2002-martie 2003). (Atenție la nume! Mai există o revistă doljeană cu un nume în care diferă doar prima literă.) Cronicarul o vede prima oară. Hîrtie groasă, cretată. Pagini de culoare. Tipar frumos. Director
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
devină material de studiu obligatoriu pentru dnii Onișoru, Predescu et. comp. de la CNSAS (dl Predescu, doar colaborator extern!) l În JURNALUL LITERAR nr. 1-6, Aristarc declară a nu fi băgat pînă acum de seamă că revista noastră nu-l mai publică de o bucată de vreme pe dl Laszlo Alexandru. Asta, după ce reproduce un (probabil) ultim text al eseistului clujean (extrem de... amabil cu noi, din nou) și-i dă o replică viguroasă. În spiritul unei depline sincerități, Cronicarul recunoaște că România
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
pe dl Laszlo Alexandru. Asta, după ce reproduce un (probabil) ultim text al eseistului clujean (extrem de... amabil cu noi, din nou) și-i dă o replică viguroasă. În spiritul unei depline sincerități, Cronicarul recunoaște că România literară nu l-a mai publicat pe dl L.A. fiindcă nu a mai fost solicitată. E drept că i-a respins, cîndva, un articol, pe care l-a considerat nepotrivit, dar cel care a tras, singur și nesilit de nimeni, concluzia de a nu mai colabora
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
volumul 22, Corespondență II, cu implicarea tuturor, în afara familiei, și volumul 23, Varia, caiete de creație, acte necesare biografiei marii opere, care îl include și pe scriitor, colaborări descoperite ulterior în presa vremii, cu identificările de rigoare, când textul fusese publicat cu pseudonim. Două frumoase motivări găsește editorul, ca o cheie de lectură, pentru introducerea corespondenței în corpul ediției. Le citez, ca pe o translație între genuri și pentru expresivitatea posibilelor succesiuni sau ricoșeuri. "Desigur, asta nu ne oprește să avem
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
și anume aceea că, după război, n-ar fi vorba de o trădare a Occidentului față de noi și nici de o înțelegere prealabilă la Yalta, deoarece nu s-a găsit nici un document doveditor. - Asta este părerea mea; atâta vreme cât nu se publicaseră arhivele sovietice putea exista un dubiu că ar fi fost o scrisoare anexă prin care se permitea rușilor să facă tot ce vor. Dar asta nu a existat. Se poate vorbi de o oarecare naivitate din partea lui Roosevelt care avea
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Institutul de Studii Orientale (ISO) a reușit să publice, în urmă cu câteva luni, beneficiind și de sprijinul venit de la New Europe College, volumele IV-V (1995-1996) din Annals of the Sergiu Al-George Institute. Impresionant prin dimensiuni, varietate tematică, calitatea colaboratorilor și prin acribia documentării, ultimul număr al Analelor
Eveniment la unISOn by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14080_a_15405]
-
nu-l mai pomenim pe "un obscur activist, numit Orzea, care în calitate de decan avea să-i concendieze, fie și temporar, pe T. Vianu și Al. Rosetti și, pentru mai bine de un deceniu, pe G. Călinescu." Cel ce începuse să publice și fusese apoi înlăturat se întreabă, la revenirea în funcție: "a fost bine? A fost rău?" Probabil că suișul pe scara socială ar fi fost în direct raport cu gradul de compromitere politică/morală. Neîndepărtat "aș fi fost poate silit
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]