KorAP: Find »[drukola/base=pulsiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...59 >

1,472 matches

Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590

asupra amănuntelor (arheologii, cercetători etc.Ă. 4. Tipul idealist cuprinde tipurile psihomorale eroului și sfântului. Aceste tipuri sunt caracterizate prin devotamentul pentru scopuri Înalte, pentru Îndeplinirea unor idealuri imediate (eroulă sau a unor idealuri transcendente (sfântulă. Ambii sunt dominați de pulsiunile ideale, morale și spirituale, de virtuțile supraeului. Spre deosebire de tipurile revoluționarului și bovaricului, care neagă valorile morale, Înlocuindu-le cu cele corespunzătoare utopiilor negativiste, eroul și sfântul luptă pentru impunerea valorilor morale și spirituale și pentru triumful lor apoteotic, ceea ce reprezintă

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
dintre noi o Încercăm față de noi Înșine ne conduce către același reper: viața. Fiecare persoană Își dorește ca propria viață să fie conform unui ideal, să Împlinească anumite aspirații, să atingă o anumită realizare. Toate acestea nu sunt altceva decât pulsiunile spiritual-morale ale supraeului individual. Rezultă de aici, În mod firesc, faptul că existența unei persoane este reflectată În natura supraeului său moral și spiritual, după cum, În egală măsură, persoanele cu un supraeu slab sau construit după un model negativ sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
Rezultă de aici, În mod firesc, faptul că existența unei persoane este reflectată În natura supraeului său moral și spiritual, după cum, În egală măsură, persoanele cu un supraeu slab sau construit după un model negativ sunt dominate ca existență de pulsiunile primare ale inconștientului. Fiecare viață este expresia valorilor sufletești și morale pe care le posedă persoana respectivă. Din punctul de vedere al psihologiei morale, viața unei persoane este trăirea acesteia reflectată În câmpul conștiinței sale. Existența și conștiința sunt inseparabile

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
exprimă aspirațiile morale ale persoanei și este specific unui model de viață morală, fiind un tip teoretic care urmează valorile morale; bă tipul pragmatic este opus tipului menționat mai sus. El se află sub influența directă pe care o exercită pulsiunile primare ale inconștientului asupra eului personal. Nu trebuie să considerăm că tipul idealist este un model uman pozitiv, iar cel pragmatic un tip de model uman negativ. Tipul idealist este introvertit, pe când tipul pragmatic este extravertit. Primul este meditativ, intelectualist

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
pozitiv, iar cel pragmatic un tip de model uman negativ. Tipul idealist este introvertit, pe când tipul pragmatic este extravertit. Primul este meditativ, intelectualist, al doilea este realist, Înclinat spre acțiuni practice, lucrative, mai puțin reflexiv-meditative. Acest tip este dominat de pulsiunile și nevoile imediate ale inconștientului; că tipul nostalgic este specific modelului de persoană și psihobiografiei acesteia caracterizate prin tendința de „Întoarcere către trecut”. Este tipul nostalgic care cultivă valorile tradiționale, dar și regretul. Acest tip, cu o tentă de „reverie

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
vedem și valorile morale specifice fiecăruia dintre acestea. În schema următoare ilustrăm distribuția tipurilor de personalitate și a modelelor psihobiografice ale acestora: Tipul idealist Aspirații morale Tipul nostalgic Întoarcere În trecut Eul personal Tipul revoltat Proiectare către viitor Tipul pragmatic Pulsiuni primare Se poate totuși observa În schemă că există o anumită corespondență echilibrată Între modelele de personalitate și tipurile de psihobiografii. Mai mult decât atât, se poate recunoaște și faptul că fiecare dintre aceste tipuri-modele au o dublă semnificație, atât

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
limitativ, care va „Închide” persoana prin normele pe care i le impune, oferindu-i În schimb protecție. Omul nu mai poate ieși din cetate. El nu se mai poate Întoarce la starea sa originară de „ființă a naturii”. Aspirațiile și pulsiunile sale primare vor fi sublimate sub formă de idealuri morale, spirituale, religioase, din care va construi cea de-a doua cetate. Aceasta va fi cetatea ideală, la care omul speră și În care tinde continuu să intre, dar care va

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
În comun, anumite relații interumane specifice. Spre deosebire de viața În natură, viața În cetate se desfășoară sub semnul legilor sociale și al normelor morale, culturale și spirituale. În natură, conduitele și relațiile interumane erau dominate de satisfacerea trebuințelor primare, fundamentale, de pulsiunile inconștientului. Cetatea va conferi Însă omului o nouă dimensiune sufletească și morală, care-l va conduce de acum Înainte În toate acțiunile sale, concentrate În supraeul moral. Acesta va reprezenta instanța de cenzură, care va exercita un control asupra persoanei

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
mai sus. Dincolo Însă de acestea trebuie să vedem fondul lor sufletesc și moral. Viața În cetate nu se desfășoară după un sistem automat, rigid, ca În coloniile insectelor sociale. Relațiile interumane nu sunt altceva decât rezultatul sublimării instinctelor, al pulsiunilor inconștientului de către acțiunea factorilor culturali represiv-modelatori. În sensul acesta, B. Malinowski spune că, Întotdeauna, „cultura Începe cu reprimarea instinctelor”. Aceste principii sunt expresia concentrată a rolului de cenzură morală pe care supraeul Îl exercită asupra eului colectiv al masei de

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
acesteia, fiecare individ este liber de a fi și de a face ceea ce este permis conform legilor cetății. Libertatea fiecăruia nu trebuie să aducă prejudicii libertății celorlalte. În felul acesta, libertății individuale, cu caracter de neîngrădită liberă a voinței și pulsiunilor individului din natură, i se substituie libertățile colective din cetate, În cadrul cărora a fi liber devine un concept moral, social și ulterior psihologic, imprimând o anumită semnificație conduitelor colective. Fiecare este liber, dar nu de a face ce vrea, ci

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
se vor reflecta În sfera relațiilor interumane prin colaborare sau conflict, apropiere sau respingere, comunicare etc. Conduitele sociale sunt impuse de cetate și sunt expresia condiției de cetățean. Spre deosebire Însă de conduitele naturale, care sunt expresia manifestării libere a pulsiunilor individuale, conduitele sociale sunt profund marcate de modelul sociocultural, de mentalitatea Cetății. Conduitele sociale colective cuprind, În interiorul lor, totalitatea tendințelor psihologice primare, naturale, ale individului, dar care prin modelarea socioculturală și moral-religioasă devin ritualuri. Educația socială a omului În cetate

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
pot fi negate, având o valoare și o funcție deosebit de importante. În sens psihologic și moral, miturile sociale sunt expresia mentalității colective. Ele exprimă idei, reprezentări și aspirații comune tuturor membrilor cetății. În virtutea acestor mituri, care sunt proiecția sublimată a pulsiunilor colective ale membrilor comunității umane, se organizează conduitele colective ale cetățenilor. Ritualurile sociale sunt conduite colective specifice vieții În cetate, impuse și acceptate cu caracter de obligativitate de toți indivizii acesteia. Ritualurile au la bază reprezentări colective, idei comune morale

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
conduite comemorative, periodice, fie sub forma unor spectacole sau alte forme de manifestări. În orice situație Însă, ele reproduc anumite evenimente memorabile din viața socială a cetății, a personalităților exemplare ale acestora sau reprezintă forme de „descărcare colectivă” ritualizată a pulsiunilor membrilor societății. În felul acesta, conduitele sociale din viața cetății reprezintă veritabile forme de catharsis colectiv, care contribuie În mod direct și esențial la menținerea stării de echilibru sufletesc și moral al Cetății. Se poate vedea, prin urmare, că, În ceea ce privește

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
anumită situare ierarhică. Ierarhiile sunt sisteme simbolice de dispunere și afirmare a indivizilor În Cetate. Ele sunt organizate formal și funcționează În conformitate cu un sistem de valori culturale și morale acceptate de cetatea respectivă. Aceste ierarhii sociale sunt corespondentul simbolic al pulsiunilor supraeului moral: prestigiu, autoritate, putere, voința de a conduce, de a se afirma, de a fi primul, de a fi ascultat etc. Ierarhiile mai au rolul de a stabili formal, În planul uman, o anumită „distribuție socială” a valorilor morale

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
Încălcării acestora. Aceste aspecte apar cu atât mai mult evidențiate, atunci când este vorba de acțiunile umane, În care sunt implicate libertatea și responsabilitatea. După cum am arătat deja, libertatea cetățeanului este pusă sub semnul responsabilității acestuia. Este o „modelare normativă” a pulsiunilor, a conduitelor individuale. Orice abatere de la aceste norme morale este pedepsită. Nu poți fi și nu poți face ceea ce vrei, ci ceea ce trebuie sau mai precis ceea ce Îți este permis. Altfel, cetatea te va izola, iar tu te vei Înstrăina

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
de la cosmic la uman. Cele două exemple analizate mai sus sunt completate În planul psihologiei, mai exact al psihanalizei, prin tezele lui S. Freud. Conform acestuia, energia psihică este o potențialitate cantonată În sfera inconștientului. Ea este mobilizată prin descărcarea pulsiunilor, purtătoare de tensiune, În planul eului conștient, pe care-l mobilizează. Astfel, Întreaga noastră viață sufletească este o afirmare a energiilor inconștientului, avându-și sursa În aceasta. Ne punem În mod legitim Întrebarea dacă numai inconștientul este sursa energiilor sufletești

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-și sursa În aceasta. Ne punem În mod legitim Întrebarea dacă numai inconștientul este sursa energiilor sufletești, al forței sufletești, sau mai există și altceva? Psihologia morală vine să răspundă la această Întrebare. Nu putem reduce forța sufletească exclusiv la pulsiunile inconștientului și să o explicăm numai prin dinamica acestora. Ar fi prea simplu și incomplet. Trebuie să mai existe „ceva” dincolo de energiile pulsiunilor. Acestea sunt pulsiunile supraeului, date de forța valorilor morale din om. Sunt pulsiunile spirituale. Ele reprezintă o

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
și altceva? Psihologia morală vine să răspundă la această Întrebare. Nu putem reduce forța sufletească exclusiv la pulsiunile inconștientului și să o explicăm numai prin dinamica acestora. Ar fi prea simplu și incomplet. Trebuie să mai existe „ceva” dincolo de energiile pulsiunilor. Acestea sunt pulsiunile supraeului, date de forța valorilor morale din om. Sunt pulsiunile spirituale. Ele reprezintă o altă latură a forței sufletești, de care suntem obligați să ținem seama. Acțiunile, intențiile, conduitele umane nu sunt reductibile exclusiv la pulsiunile primare

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
morală vine să răspundă la această Întrebare. Nu putem reduce forța sufletească exclusiv la pulsiunile inconștientului și să o explicăm numai prin dinamica acestora. Ar fi prea simplu și incomplet. Trebuie să mai existe „ceva” dincolo de energiile pulsiunilor. Acestea sunt pulsiunile supraeului, date de forța valorilor morale din om. Sunt pulsiunile spirituale. Ele reprezintă o altă latură a forței sufletești, de care suntem obligați să ținem seama. Acțiunile, intențiile, conduitele umane nu sunt reductibile exclusiv la pulsiunile primare. Ele presupun și

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
forța sufletească exclusiv la pulsiunile inconștientului și să o explicăm numai prin dinamica acestora. Ar fi prea simplu și incomplet. Trebuie să mai existe „ceva” dincolo de energiile pulsiunilor. Acestea sunt pulsiunile supraeului, date de forța valorilor morale din om. Sunt pulsiunile spirituale. Ele reprezintă o altă latură a forței sufletești, de care suntem obligați să ținem seama. Acțiunile, intențiile, conduitele umane nu sunt reductibile exclusiv la pulsiunile primare. Ele presupun și participarea pulsiunilor spirituale ale individului. Forța sufletească are o dublă

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
energiile pulsiunilor. Acestea sunt pulsiunile supraeului, date de forța valorilor morale din om. Sunt pulsiunile spirituale. Ele reprezintă o altă latură a forței sufletești, de care suntem obligați să ținem seama. Acțiunile, intențiile, conduitele umane nu sunt reductibile exclusiv la pulsiunile primare. Ele presupun și participarea pulsiunilor spirituale ale individului. Forța sufletească are o dublă origine. Atât În inconștient, cât și În supraeu. Din ele provin aceste energii sufletești care „se descarcă” În sfera eului conștient, ca o formă de afirmare

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
date de forța valorilor morale din om. Sunt pulsiunile spirituale. Ele reprezintă o altă latură a forței sufletești, de care suntem obligați să ținem seama. Acțiunile, intențiile, conduitele umane nu sunt reductibile exclusiv la pulsiunile primare. Ele presupun și participarea pulsiunilor spirituale ale individului. Forța sufletească are o dublă origine. Atât În inconștient, cât și În supraeu. Din ele provin aceste energii sufletești care „se descarcă” În sfera eului conștient, ca o formă de afirmare de sine. Analizată astfel, forța sufletească

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
independent. Persoana este, prin energiile sale interioare, atât suflet, cât și spirit. Ele sunt inseparabile și au caracter de complementaritate. Acceptând acest aspect, psihologia morală aduce o importantă contribuție care completează psihanaliza. Actele umane, conduitele nu sunt reductibile la dinamica pulsiunilor inconștientului, ci ele depind și de factorii pulsiunilor spirituale ale supraeului. Este un lucru foarte important, care „scoate” persoana de sub imperiul inconștientului, plasând-o În registrul valorilor morale ale supraeului. Ajunși În acest stadiu al analizei noastre, se impune să

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
suflet, cât și spirit. Ele sunt inseparabile și au caracter de complementaritate. Acceptând acest aspect, psihologia morală aduce o importantă contribuție care completează psihanaliza. Actele umane, conduitele nu sunt reductibile la dinamica pulsiunilor inconștientului, ci ele depind și de factorii pulsiunilor spirituale ale supraeului. Este un lucru foarte important, care „scoate” persoana de sub imperiul inconștientului, plasând-o În registrul valorilor morale ale supraeului. Ajunși În acest stadiu al analizei noastre, se impune să definim natura forței sufletești. Natura forței sufletești Forța

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
face bine sau a face rău sunt „dispoziții” egal posibile ale persoanei umane. Opțiunea este, de fapt, nu atât alegere, cât mai ales În funcție de „ambivalența” persoanei care Înclină către bine sau către rău, fie din considerente morale, fie sub imperiul pulsiunilor sale primare. Fiecare dintre noi simțim această „oscilație” interioară. „Nu binele pe care vreau să-l fac Îl fac, ci răul pe care nu vreau să-l fac Îl fac” spune Sfântul Pavel. Aceeași ambivalență o Întâlnim și la Mephistopheles

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]