480 matches
-
explică atracția pe care o simte toată lumea pentru ei. N-ai băgat de seamă? Când se adună câțiva inși la un loc despre cine vorbesc cu admirație? Despre un ticălos! Cel mai iubit elev de la noi din clasă e un pungaș, fiindcă e vesel, știe ce e băutura (și i-a învățat și pe alții), fumează, se culcă cu fetele, e omul subdirectorului, turnător, e simpatizat de profesori (mulți din ei nici nu-l ascultă la lecții și când îl ascultă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de sânge. Odată instalat acolo, îmi prelungea ochiul în propriul său ochi: clipeam amândoi în același timp, înregistram fiecare mișcare din corpul minții lui Bidileanu, o aduceam în fața privirii, goală și încremenită, și-o savuram. Mă simțeam bine, ca un pungaș intrat într-un ospiciu. Surpriza mă răscolea. Când nu pedala în gol, în ritmul bicicletei sale indestructibile, mintea lui Bidileanu scornea poezii. În fiecare seară, exact la ora 23.15, cu o imaginație care aproape că mă împingea la bănuieli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
țuică. Treaba a mers așa ani buni, cu pânde pe deal și transporturi clandestine de saci pe malul gârlei. Când erau prinși, Leordenii îi chemau în ajutor pe Vrăbieni, un neam de bătăuși care intervenea cu furci și bâte, ca pungașii din Gangs of New York. Robanii veneau și ei cu jandarmii, se urca dealul în forță, călare, și, pe întuneric sau la lumina torțelor, începea bătaia. Oamenii se loveau puternic, cu plăcere, chiuind de nervi și bucurie. Din jumătate în jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nămeți, pe vârful Păduchiosu; parcă bușiseră pe cineva, pe drum. De vaccinuri sau bandiți, ca-n poveștile bune: nici urmă. A treia oară, hoții au lovit de Sfântu Ion. Deja apăruseră vorbe în stânga și-n dreapta, tot județul pomenea de pungașii care vorbeau ca din cărți și se făceau nevăzuți prin pădure. Fiecare știa câte ceva. Învățătorul susținea că borfașii au terminat facultatea și-au un cenaclu al lor, în care își citesc seara prozele și poeziile (aflase și-adresa: în București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
activ, care evada tot timpul săpând tunele pe sub pușcării. Firește, toate poveștile sunau grozav, dar fiecare avea câte-o hibă. Pe strada Câmpineanu se-afla cu adevărat un cenaclu, dar nimeni nu știe să-l fi frecventat vreodată hoți sau pungași (poate doar dacă personale simandicoase care se adunau acolo aveau viață dublă, ca toți scriitorii). Terente spărgea doar casele bogătanilor și-n plus, la 1920, era încă un puști, fără experiență și reputație. Cât despre Tily Raicovici, pe care presa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
povarna lor, prin care Robanii le goleau țuica din butii și cazane; doctorul Mișu Leordeanu (tot el) fusese zărit furând o basculă de zăpadă de la Gâlma (nimeni nu întreba la ce îi putea folosi. Mai ieșise și vorba ca banda pungașilor eleganți nu fusese de fapt prinsă și că bandiții aparțineau când familiei Robe, când Leordeanu (în funcție de cine povestea). Adevărul trebuia să iasă la suprafață. Plictisiți să tot aștepte, sătenii s-au gândit să-i dea o mână de ajutor: au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de patru la sută, atunci, firește, când casele de amanet au dispărut și toți au rămas la discreția propriei lor inițiative, cele mai multe dintre milioanele respective trebuiau să se topească negreșit în vânzoleala febrilă a societăților pe acțiuni și în mâinile pungașilor, iar toate acestea le reclamau chiar onestitatea și cumințenia. Chiar cumințenia; dacă sfiala cuminte și lipsa onestă de originalitate au reprezentat la noi, după cum era încredințată toată lumea, calitatea inalienabilă a oricărui om priceput și cumsecade, atunci ar fi fost cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
intrarea la Curte. Cine simțea în sine instictul irezistibil de-a fura, dar vrea să practice acest instinct în mod cuviincios, n-avea decât să meargă la percepție, să-și ia patent de hoț și să se înscrie în breasla pungașilor. Aceștia aveau un staroste, la care se depuneau toate lucrurile furate în Egipetul întreg și cine voia să reintre în posesiunea lucrurilor sale mergea la staroste, care-i restituia lucrurile după ce plătea o provizie pentru hoț. Ba regele Rampsinit însuși
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
i dă înțelesul ce voiește d-sa. O sumă de persoane onorabile și-au retras prin declarații publice iscălitura de pe acea suplică colportată de niște înșelători, încît trebuie în adevăr cineva să aibă lipsa de pudoare a șefului uliței și pungașilor Bucureștilor ca să citeze un asemenea act într-un document oficial. Un act de rebeliune numește d. Rosetti opunerea consiliului comunal de-a înscrie în liste pe noii săi cetățeni. Dar oare consiliul comunal e de vină dacă deputații guvernamentali iau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
est. Avem de-o parte rasa română, cu trecutul ei, identică în toate țările pe cari le locuiește, popor cinstit, inimios, capabil de adevăr și de patriotism. Avem apoi deasupra acestui popor o pătură superpusă, un fel de sediment de pungași și de cocote, răsărită din amestecul scursăturilor orientale și occidentale, incapabilă de adevăr și de patriotism, rasa Caradalelor, pe care moldovenii din eroare o numesc munteni. Această teorie am espus-o în mai multe rânduri, dar "Romînul s-a ferit de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să fii înrudit cu ei, să ți se termine numele în -oglu -opulos sau în -idis și să fi terminat patru clase, sau, în caz de mari exigențe administrative și financiare, și un curs de... violoncel. Un adevărat sediment de pungași și de cocote, precum am mai zis-o. S-ar părea, la prima vedere, că e indiferent ce elemente determină soarta unui popor, fie autohtone, fie venite din afară. Dar pentru un observator mai adânc nu e indiferent. Toată soarta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de toate categoriile ar fi cu mult mai practică; căci ceea ce trebuie schimbat e regimul de trai al țăranului, care nu se poate îmbunătăți decât cu starea lui materială, care îmbunătățire iar nu poate avea loc decât înlăturîndu-se pătura de pungași și de cocote care îl guvernează. Daca Mihăleștii și Chirițopolii și-ar găsi locurile cuvenite în "spitalul iubirei de oameni" de la Văcărești, atunci spitalele pentru boale fizice în sate n-ar fi necesare. Daca bugetul statului n-ar fi el
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o slujbă, fie o parohie care să-i adăpostească. Aceste vise se dovedeau a fi doar iluzii, deoarece în Franța situația economică dezastruoasă era generalizată, nemaiexistând orașe bogate sau orașe sărace. Cuprinși de disperare, bărbații preferau să devină hoți și pungași, în timp ce femeile luau calea prostituției. Speranța de viață pentru femei era de treizeci de ani, iar pentru bărbați de douăzeci și cinci, douăzeci și opt de ani. Cei care erau suficienți de puternici și de bine alimentați și atingeau vârsta de cincizeci de ani
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
îndemnă și Seamus Finnigan, trebuie să capeți puteri. [...] Ron și Hermione se alăturaseră lui Neville, Seamus și Dean, pe cel mai de sus rând. Harry fu uimit să constate că făcuseră un afiș mare, din unul dintre cearșafurile distruse de Pungașul. Pe el scria: „Harry Potter, președinte!” iar Dean, care era foarte bun la desen, făcuse dedesubt emblema Cercetașilor, leul uriaș. Hermione contribuise și ea cu o mică vrajă, pentru ca inscripția să apară în mai multe culori, vii și strălucitoare. (J.K.
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
nu pot sa priceapă că trebuie sa stea sub ocupație britanică ("Ziua", internet, 2007), Kamikazii șoselelor (Știri, Regional, internet, 2008), Las' că vezi tu! vine dumnezeu cu kamikazii lui și te face varză! (forum.computergames.ro, 2008). ● Pentru substantivul mascalzone ("pungaș, hoț, om de nimic") apar numeroase înregistrări ale formei de singular fără articol hotărât: nici nu a vrut să audă de acest mascalzone dâmbovițean (www.9am./arhiva.php, 2005), Așa, nea Gigi, ți-am spus eu că mascalzone ăsta îți
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
gunoaie ale omenirii, acestor mădulare iremediabil putrezite și cangrenate, acestei infecții, acestei ciume, acestei plăgi pe care capitalismul a lăsat-o moștenire socialismului, acestor dușmani ai muncitorimii. Război pe viață și pe moarte bogătașilor și slugilor lor, intelectualii burghezi; război pungașilor, trândavilor și vagabonzilor [...]. Să scăpăm pământul rusesc de toate insectele dăunătoare, de purici (vagabonzii), de ploșnițe (bogătanii) și așa mai departe. Ici vom băga în pușcărie vreo zece bogătani, vreo doisprezece vagabonzi, colo o jumătate de duzină de muncitori care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mic pe niște suflete, chiar dacă de „recensământ“, dar din care a rămas „doar un sunet imperceptibil“. Pentru Cicikov, „opt grivne de suflet ar fi prețul cel mai rezonabil“. Dar Sobakevici este de altă părere. „Zău că nu-s scumpe. Alt pungaș v-ar înșela, v-ar vinde niște porcării în loc de suflete. Ale mele-s toate unul și unul, pe alese: ba meșteri, ba țărani zdraveni“. Și mi se apucă Sobakevici să descrie fiecare suflețel mort, de rămâi cu gura căscată. Îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
de 5%. Uneori, două sau trei sute de voturi pot fi esențiale. Este deputatul singurul responsabil pentru această situație? Nu este și administrația publică răspunzătoare? În mai multe ocazii, neîncrederea în Parlament a atins o mare parte din populație și "curățarea pungașilor" pare să subsumeze corect această atitudine. În ciuda a ceea ce am putea crede, relația dintre alegător și deputat este în general prietenoasă în ciuda neîncrederii în Parlament ca instituție. Dacă funcția legislativă a fost, de asemenea, discreditată în ochii unei părți a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cazul evreilor, nu se poate vorbi de o generalizare. La 25 septembrie 1942, printr-un Ordin Circular, I.G.J. a anunțat că „nu au fost și nu se vor evacua decât foștii condamnați pentru crime și orice fel de delicte, recidiviști, pungașii de buzunare și din trenuri, bâlciuri, borfașii, precum și toți acei pentru care există indicii serioase că trăiesc numai din furt și aceasta numai în cazul când sunt nemobilizați. De asemenea, se vor mai putea evacua țiganii nomazi ce s-ar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care mai atractive, o adevărată polifonie olfactivă. În Bazar o hărmălaie de nedescris, comerț cu toate obiectele pământului, În toți banii pământului, cu cele mai nerușinate prețuri, reduse pe loc la dimensiuni modeste, cu fabricanți În minuscule fabrici și negustori pungași, gata să vândă tigri, maimuțe, porumbei, șerpi boa, locomotive sau Primăria orașului!!! Centre manufacturiere reprezintă locații mai sigure pentru achiziționarea unor mărfuri de calitate și rafinament. Bucătăria malay este un amestec complex de arome și ingrediente locale, de culori și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
potrivit avocatului său, „a avut o mișcare de somnambul” și de aceea i-a luat ceasul și medalionul și inelele etc. și dus a fost. Își recuperează În instanță lucrurile, după ce, de rușine (adică rușinându-se de propria faptă!), amicul pungaș le amanetase la cofetărie. Glosând pe marginea relației cu femeile În perspectiva trecerii anilor, naratorul din schița O conferență radiografiază relația socială prin mărcile / formele adresării utilizate de prietine: „Când eram tânăr sufler la teatru, acu vreo patruzeci de ani
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
una, mănâncă „două bărdace de floricele calde”, ia fleici și bea sifon, la care se adaugă „un macmahon pe nerăsuflate”. Tabla de materii (subtitlul insolitului text Moșii) oferă contur unui tablou pestriț, balcanic-oriental, În care „soldați - mahalagioaice”, cerșetori, „copii - miniștri - pungași de buzunare”, „bone - doici”, „nepoate - mătuși - Țațe - neni - unchi - veri - văduve - orfani”, măcelari, bețivi, „muște - popi - cocoane - mateloți - impiegați - pensionari - suprimați - popor - senior - dame - M.M.L.L. - A.A.L.L - târgoveți - târgovețe - Țărani - Țărance - intelectuali - artiști - poeți - prozatori - critici - burgheji”... Își
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ședem, și Începe comèdia. Nu știu cum mă-ntorc cu ochii Înapoi, și pe cine gândești că văz la masa de la spate?... IPINGESCU: Pe bagabontul... JUPÂN DUMITRACHE: Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe mațe-fripte, domnule! Fir-ai al dracului de pungaș!... Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul În cap și cu basmaua iac-așa scoasă. Cum m-a văzut - că trebuie să fi fost schimbat la față, cum sunt eu când mă necăjesc (Își mângâie favoritele) - cum m-a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
timp ca să cunoști pe cineva. Argetoianu nu era animat de antisemitism. El vorbea despre industriașul Nicolae Malaxa (ortodox de origine greacă) folosind termeni mult mai duri, iar pe cei trei consilieri financiari ai lui Carol II îi numea "cei trei pungași"130. Iorga credea că Blank ajunsese să fie "interesat de cultura românească" în calitate de "un fel de Mecena"131. Dar Blank nu era deloc un Mecena. Iorga știa că evreii din Occident aveau o tradiție în sprijinirea cu generozitate a culturii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
104. - Pițigoi azuriu (Parus cyanus) 105. - Pițigoi codat (Aegithalos caudatus) 106. - Pițigoi de brădet (Parus ater) 107. - Pițigoi de livadă (Parus lugubris) 108. - Pițigoi de munte (Parus montanus) 109. - Pițigoi mare (Parus major) 110. - Pițigoi moțat (Parus cristatus) 111. - Pițigoi pungaș (Remiz pendulinus) 112. - Pițigoi de stuf (Panurus biarmicus) 113. - Pițigoi sur (Parus palustris) 114. - Presura bărboasa (Emberiza cirlus) 115. - Presura cu cap negru (Emberiza melanocephala) 116. - Presura de grădină (Emberiza hortulana) 117. - Presura de iarnă (Plectrophenax nivalis) 118. - Presura de
ORDIN nr. 154 din 15 octombrie 1979 privind stabilirea speciilor de păsări cîntătoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]