751 matches
-
foarte credincioasă stăpânului. Odată a fost chiar până la Iași, drum de peste 70 de kilometri prin Dumbrăveni, ea mergând în urma căruței. La întoarcere s-a rătăcit din pricina unor câini care au fugărit-o până a pierdut urma căruței. A ajuns la Pungești peste vreo zece zile, vai de capul ei, abia mai mergea, având blana plină de scaieți și a căzut moartă de oboseală. Lențâca s-a ocupat de ea de s-a înzdrăvenit, toți ai casei iubind-o pentru credința ei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
îndeplineau treburi, chiar mai presus de puterile lor. Capitolul XXI Viața își urmează cursul Desfășurarea evenimentelor a decurs în concordanță cu situația generală din țară și chiar din țările vecine: cum se zvonea că va fi război, și în comuna Pungești autoritățile au pregătit zona și pe locuitori în această direcție. Drumurile pe traseul Vaslui-Valea Racovei, precum și cele spre Băcești, Roman și Iași au fost reparate, s-au completat terasamentele și au fost astupate gropile, iar pe islazul comunal, în punctul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
această femeie și dorește din tot sufletul să cumpere această junică . Vreau să vă dau o mână de ajutor. Cât vă mai trebuie? O sută de lei? Hai că vi-i împrumut eu, mi-i dați înapoi când vin pe la Pungești. Acest om de treabă și cu suflet bun s-a dovedit a fi o rudă îndepărtată, Neculai Brut era numele lui. Este de prisos să spunem că la prima venire a acestuia în târgul Pungești, soții Gheorghiu s-au achitat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dați înapoi când vin pe la Pungești. Acest om de treabă și cu suflet bun s-a dovedit a fi o rudă îndepărtată, Neculai Brut era numele lui. Este de prisos să spunem că la prima venire a acestuia în târgul Pungești, soții Gheorghiu s-au achitat de datorie. Capitolul XXII Cine-i vinovat? Sărbătoarea sfinților arhangheli Mihail și Gavril anului 1941 i-a găsit pe soții Gheorghiu într-o situație mai bună atât ca bună stare cât și sufletește. Era mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au sfătuit cu bărbatul ei, Neculai Păun, și sau hotărât să plece la Chilia Nouă, în data de 8 decembrie 1941. Emilia și-a adus aminte de o familie de basarabeni, Lungu, din Chilia Veche, care s-a refugiat la Pungești în 1940 , când rușii au ocupat Basarabia. Chiar Costache împreună cu Gheorghiță iau adus, din Vaslui cu căruța pe cei doi membri ai familiei Lungu și au fost foarte apropiați cât timp au locuit ca refugiați, în Pungești. După eliberarea Basarabiei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a refugiat la Pungești în 1940 , când rușii au ocupat Basarabia. Chiar Costache împreună cu Gheorghiță iau adus, din Vaslui cu căruța pe cei doi membri ai familiei Lungu și au fost foarte apropiați cât timp au locuit ca refugiați, în Pungești. După eliberarea Basarabiei s-au întors acasă la ei, în Chilia Nouă. Sosiți în localitate l-au găsit pe Ion Lungu, care era diriginte la poștă, și i-au povestit necazul lor. Acesta fu surprins și își aminti , că prin
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
găsi pe dragul lor Gheorghiță și jeliră până ce au simțit că le vine rău. Ion Lungu se căia că nu a aflat mai demult de situația acelui tânăr, pe care și-l amintea din perioada cât a fost refugiat la Pungești, ca pe un flăcău muncitor și ca un talentat viorist. I-au căutat mormântul în cimitir, l-au găsit, au vorbit cu preotul și acesta i-a făcut la mormânt toate rânduielile creștinești . După ce au terminat și-au luat rămas
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
părintească. I-au făcut toate pomenirile tradiționale, panaghia la patruzeci de zile rugându-se celui de Sus să-i ierte toate păcatele ce le-a săvârșit în scurta lui viață. Actul de deces al fiului lor a sosit la primăria Pungești, cu întârziere de un an, adică la 18 septembrie 1942. Veștile transmise la radio și aflate din gazetele timpului nu erau liniștitoare pentru români, războiul nu se terminase în șase luni cum se prevestise, cu trufie, la începutul acestuia din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din 1942. în țară s-au format echipe din funcționari, învățători, preoți care mergeau din casă în casă să colecteze obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, ciorapi groși, căciuli, mănuși, flanele, pentru ostașii care degerau în Rusia. Profesorul Costin sosit la Pungești într-o scurtă permisie a povestit învățătorilor și fruntașilor satului despre realitățile de pe front și starea de spirit a ostașilor români. Le-a spus de propunerile unor ofițeri de rang mare care propuseseră mareșalului Antonescu ca armata română să nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe șosele se vedeau tot mai des oameni ce munceau din greu, în condiții deosebit de vitrege, pentru refacerea, sau pe unele locuri chiar facerea directă, a legăturilor terestre între principalele localități ale Moldovei, una dintre ele trecând și prin târgul Pungești spre Roman sau Iași și chiar prin apropiere, spre Bacău. școlile din zona Pungeștiului se străduiau totuși să facă față misiunii lor, deși dascălii lor nu aveau și nici nu puteau să aibă continuitate atât timp cât se aflau mai mult mobilizați
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
apropia marea sărbătoare de înălțare la Ceruri a Domnului nostru Iisus Cristos în care se comemorează și eroii neamului. Această zi trebuia întâmpinată și sărbătorită cum se cuvine și în acest sens s-au început pregătirile și pe teritoriul plasei Pungești. Inspectorul de învățământ al județului Vaslui a convocat pe toți învățătorii din plasa Pungești, pentru a discuta situația la învățătură a elevilor din cadrul școlilor unde funcționau. Au răspuns la această chemare, de la Trohan, învățătorul Păcuraru, de la Gârceni învățătorul Gavril, de la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se comemorează și eroii neamului. Această zi trebuia întâmpinată și sărbătorită cum se cuvine și în acest sens s-au început pregătirile și pe teritoriul plasei Pungești. Inspectorul de învățământ al județului Vaslui a convocat pe toți învățătorii din plasa Pungești, pentru a discuta situația la învățătură a elevilor din cadrul școlilor unde funcționau. Au răspuns la această chemare, de la Trohan, învățătorul Păcuraru, de la Gârceni învățătorul Gavril, de la Dumbrăveni învățătorul Iordache, de la Cursești-Deal și CurseștiVale învățătorii Gemene Gheorghe și Nica Alexandru, de la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
învățătorul Gavril, de la Dumbrăveni învățătorul Iordache, de la Cursești-Deal și CurseștiVale învățătorii Gemene Gheorghe și Nica Alexandru, de la Toporăști învățătorul Chirilă Ioan, de la Armășoaia învățătorul Grosu Constantin, de la Porcăreț și Doagele învățătorii Măcianu Vasile și Donose Gheorghe, iar de la centrul din Pungești, profesorii și învățătorii: Castravete Vasile, Isailă Ion, Averescu Elena și Sasu Mioara. Pregătirile în vederea sărbătoririi acelei zile se făceau cu multă dăruire și pe mai multe planuri: mai întîi biserica prin reprezentanții săi, preotul paroh Mironescu Alexandru și dascălii Concu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Dar cea mai mare pregătire avea loc în rândul elevilor, la școli, unde profesorii și învățătorii, sub îndrumarea și a inspectorului școlar județean, au organizat programe speciale dedicate acestui eveniment. O contribuție de mare importanță a avut-o pretorul plasei Pungești, Ioan Sasu împreună cu soția sa, profesoara Mioara Sasu, foarte pricepută în organizarea și pregătirea elevilor în dansurile populare, atât moldovenești cât și ardelenești, precum și a corurilor, dânsa fiind foarte iubită de elevi. Sosind ziua cea mare, a sărbătorii înălțării Domnului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mare, a sărbătorii înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, semnalul de dimineață l-a dat clopotul bisericii cu hramul «Sfântul Alexandru », biserică ce tronează în capătul dealului numit de localnici « Dealul Morilor », fiind vizibilă cu mult înainte de intrarea în târgul Pungești, iar clopotul bine auzit și din satele vecine Pungeștiului. Astfel începu prima parte a unei zile ce va rămâne, cel puțin pentru mine, o amintire de neuitat. Atât spațiul destinat bărbaților cât și cel destinat femeilor, iar în mijloc grupurile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu autoritatea ce-o deținea a anunțat programul acelei zile, făcând cunoscut mulțimii că « de la orele 14 începe serbarea câmpenească în lunca lui Jac Marcopol, și va dura cu aproximație până la orele 19. Vor participa formații artistice din întreaga plasă Pungești, iar de la orele nouă seara va începe balul ce va avea loc în curtea și spațiul școlii. Sunt condiții de participare și a însurățeilor. » Terminându-se prima parte, oamenii pleacă fiecare la casele lor, ospătându-se cum se cuvine, după
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și alte forme de manifestare artistică. Pe autorul acestor rânduri l-a preocupat mai mult partea cultural-artistică a acțiunii, unde sa stabilit programul de desfășurare a serbării câmpenești, la care și-au adus contribuția în mod deosebit elevii școlilor din Pungești, Trohan, Armășoaia și Gârceni. Folosindu-mă de amintirile ce le am și acum, deosebit de vii, vă voi prezenta câteva imagini ce-mi umplu inima de foarte frumoase amintiri. Directorii școlilor și învățătorii din satele din plasa Pungești, la îndemnul pretorului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
elevii școlilor din Pungești, Trohan, Armășoaia și Gârceni. Folosindu-mă de amintirile ce le am și acum, deosebit de vii, vă voi prezenta câteva imagini ce-mi umplu inima de foarte frumoase amintiri. Directorii școlilor și învățătorii din satele din plasa Pungești, la îndemnul pretorului de plasă Sasu, au reușit să mobilizeze la această mare sărbătoare, a înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, nu numai pe cei mai talentați elevi în dansuri, cântece și poezii, dar și dansatori și interpreți de diferite
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
talentați elevi în dansuri, cântece și poezii, dar și dansatori și interpreți de diferite vârste, care au făcut din serbarea câmpenească un adevărat concurs al diverselor forme de manifestare artistică. Cinstea de-a deschide serbarea i-a revenit corului din Pungești, cu imnul « Trăiască Regele », dirijat de învățătoarea Elena Averescu, fiica învățătorului Constantin Obreja, ale căror merite erau arhicunoscute, ei au contribuit la educarea multor generații de elevi și de adulți care voiau să cunoască cât mai multă carte, dar nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
le stătea foarte bine și au interpretat roluri din piese de teatru a militarilor de pe front, având un succes deosebit la public. Seara, întregul tineret și foarte mulți vârstnici, au participat la balul organizat în curtea și clădirea școlii din Pungești. Maricica Gheorghiu avea rețineri de a participa la bal, din cauză că fratele său, Gheorghiță, decedase pe front în octombrie 1941 și încă ar fi mai purtat doliu, dar mama ei, mătușa Maria, a încurajato să participe, pentru că se scursese mai mult
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dormi, am și eu niște gânduri ce mă frământă și aș vrea să ți le spun și ție; Ce gânduri ai, măi fimee, cu noaptea în cap? − Apăi, Toadere, omule dragă, mă gândesc și eu la soră-mea Maria de la Pungești. Este tare necăjită și nu știu cum am face ca să-i dăm o mână de ajutor; Costache este bolnav, copchii lor cei mari, buni de treabă la câmp, Mihai are slujbă, Gheorghe, Dumnezeu să-l ierte, s-a prăpădit, nu mai este
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
te-ai gândit la asta, e bine că acum, în iulie, e tocmai timpul bun de coasă; − Păi atunci să-i anunțăm de ce am hotărât, spuse Ileana, bucuroasă că și Toader a avut aceleași gânduri ca și ea; − Azi la Pungești e zi de târg, tot aveam eu de gând să fac un drum, să văd ce mai este pe acolo; − știi ce, ce-ar fi să merg și eu să dau găinile acelea care nici nu se ouă, nici n-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
călduroasă, în târg era parcă mai răcoare pe la ora opt dimineața, când au ajuns ei. Soarele se înălța sprinten și vioi, ca un cavaler ce merge la însurătoare, spre dealurile îngemănate și împădurite ale boierului Jac Marcopol. în târgul din Pungești era mare forfotă. Organizat pe sectoare de produse vegetale și animale, tot târgul era străbătut de sute de cumpărători și vânzători, nu mai conta atât de mult de unde erau, din ce comune sau sate. De exemplu unii spuneau că ar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
izlaz, după via lui Jac Marcopol, acolo e de găsit. - Cea ce vrem noi să știm despre el, putem discuta și cu dumnevoastră, că-l știm băiat ascultător. Ia spuneți îl înscriți în clasa a V-a, la școala din Pungești, sau îl dați mai departe, la altă școală, mai înaltă ? întrebă învățătorul Obreja, ce-i ținea locul ficei sale Elena. - Da’ de unde bani domnilor învățători, că nu ne ajung nici pentru dările ce le avem la stat, sau altele ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ne ajung nici pentru dările ce le avem la stat, sau altele ce le avem pe cap, d-apoi să-l mai dăm și pe el în altă parte, răspunde Maria cu năduf în suflet. - Atunci îl înscriu aici, la Pungești, pentru clasa a V-a, de acord? - Da domnilor, că măcar e aici cu noi și-l vom hrăni și înbrăca după puterile noastre. - O altă întrebare: am auzit că a venit Mihai în perrmisie și am vrea ca și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]