453 matches
-
suficient. Apoi sunt preocupat de ce se Întâmplă cu noi, ca țară și popor. Gândul este sigur prea uriaș pentru importanța mea, da, ca om, nu mă lasă liniștit. O să Încropesc ceva tablete sub cupola: „Se aprind luminițe În catedrala pustiită”. Pustiită aș vrea să Însemneze: neglijată, lăsată de izbeliște, Înruginită și noi trăim și ne spunem „ei, și, asta este!”. Păi, nu asta este ci intrarea solidă pe drumul vieții. D-lui Costică laudele mele pentru ținerea trează a grijei „pomilor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mai bine urmele unor timpuri nu prea îndepărtate când în România își mai găseau încă locul, pe lângă academicieni și doctori în științe de tot felul, și vreo 15 milioane de țărani. Într-o țară cu agricultură ruinată și cu sate pustiite, într-o țară în care țăranii nu au dreptul să cumpere pâinea pe care o muncesc cu brațele lor, nu e de mirare că un muzeu al statului a ajuns aproape ceva subversiv, un fel de sfidare aruncată anilor lumină
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
femeie dedată plăcerii simțurilor atingând cote de cinism. Îl seduce pe Mihai Lavin, îndrăgit de Sanda încă din copilărie, și nu pare zguduită atunci când nefericitul, răvășit de capriciile și de intenția ei de a-l părăsi, se sinucide. Cu inima pustiită, fata se rupe definitiv de casa care i-a provocat atâtea frustrări, hotărâtă să se statornicească la mănăstirea de maici unde își trăise anii de copilărie și adolescență, nădăjduind că-și va găsi acolo împăcarea, dacă nu și fericirea. Convertirea
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
liniștită, piere într-o căsnicie mediocră. Unul singur dintre fii, Amfion, scrie poeme și acesta ar putea fi un simbol al scriptorului care înregistrează tragedia. Nu se salvează însă nici el pentru că poemele sale sunt pure jocuri ale unui spirit pustiit. Niobe își pierde, rând pe rând, copiii și ultima ei reflecție în fața tragediei care o lovește de douăsprezece ori arată resemnare și scepticism. Suntem deja departe de spiritul tragediei antice și mai aproape de scepticismul omului modern: „Nu știu cine mi i-a
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
asigurându-se de liniște, se întoarse cu străjerii care cântau din goarnă de credeai că vine vreo poteră! Musafirii îl primiră cu bucurie și continuară petrecerea în luncă până noaptea târziu». Cât de dragă i-a fost această luncă - astăzi pustiită și uitată ne-a spus-o doară poetul în pastelul său „Lunca din Mircești" pe care îl încheie cu aceste strofe: Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al țării mele, Mândră ’n soare, dulce ’n umbră, tainică la foc de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au defilat păstrându-și exact locurile din formația în care plecaseră. Au pornit de la gară spre centrul orașului. Un ofițer purtând un drapel, zece rânduri goale - în amintirea morților! - apoi un olog decorat, câțiva soldați, alt ofițer și alte șiruri pustiite... Atâtea lacrimi și flori n-am văzut niciodată... Voi mai aveți vreme de plâns? Uneori. (La câte un film cu viteji americani - mormăi, să n-o supăr, gândind că eroii noștri nu îngrașă glia, ci s-au mutat din câmpul
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
mult pe simplă lui prezenta. Tot vestind același lucru grav cocosul apocaliptic poate deveni plictisitor. De multe ori versuri excelente își pierd vitalitatea în mișcări desuete: "genunchii tăi / într-un crepuscul sângeriu / se mișcă însingurați (...) îmi caut sens / pe plajă pustiita". Ce căuta "sensul" și prea erodata "plajă pustiita" lângă o imagine atât de reușită, nu întrebați. Cand accentul e pus pe sugestie, pe imagine, pe laconism, astfel de primejdii apar la tot pasul: "coarnele Lunii în piept s-au oprit
Poeme despre moarte by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17642_a_18967]
-
lucru grav cocosul apocaliptic poate deveni plictisitor. De multe ori versuri excelente își pierd vitalitatea în mișcări desuete: "genunchii tăi / într-un crepuscul sângeriu / se mișcă însingurați (...) îmi caut sens / pe plajă pustiita". Ce căuta "sensul" și prea erodata "plajă pustiita" lângă o imagine atât de reușită, nu întrebați. Cand accentul e pus pe sugestie, pe imagine, pe laconism, astfel de primejdii apar la tot pasul: "coarnele Lunii în piept s-au oprit / cu o grea bufnitura / viforoase în lume apar
Poeme despre moarte by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17642_a_18967]
-
Aceste poeme pot fi recitate de actori, dar și mai impresionant este să ți le imaginezi recitate. Să le auzi în minte. Un poem că Tablou cu gară, de exemplu, poate constitui foarte bine textul unui spectacol interior: În gară pustiita intra un tren pustiu./ Nimeni nu urca și nimeni nu coboară./ Din sine ruginițe cresc vrejuri de dovleci/ și, prin cârcei, se prind timid de scară.// În gară pustiita intra un tren pustiu./ Nimeni nu urca și nimeni nu coboară
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
exemplu, poate constitui foarte bine textul unui spectacol interior: În gară pustiita intra un tren pustiu./ Nimeni nu urca și nimeni nu coboară./ Din sine ruginițe cresc vrejuri de dovleci/ și, prin cârcei, se prind timid de scară.// În gară pustiita intra un tren pustiu./ Nimeni nu urca și nimeni nu coboară./ Lumină explodează în vrejul de dovleci./ E început de toamnă. Și e seară. Specialitatea poetei o reprezintă descrierea îndrăzneață a ceea ce în general nu poate fi descris, întrucat aparține
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
care a venit în transhumanta de dincolo de Carpați (zona Brețcu de azi, jud. Covasna) de la izvoarele Oltului și nu de la coloniștii din Valahia Mică (Oltenia de azi, așa cum se credea până acum și locul acesta nu a fost pustiu ci pustiit). Odată ajunși în această zonă bogată, cu terenuri mănoase, păduri și fânețe multe, și-au amenajat fântâni pentru asigurarea apei necesare la adăpatul animalelor, dar și pentru oameni. Așa se face că în zona de astăzi cunoscută sub denumirea de
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
o fântână (fântână în limba slavona înseamnă izvor), un izvor drept adăpătoare, i-a dat numele lui, nume care s-a perpetuat și a dat numele localității de mai tarziu. Considerăm că aceste locuri nu au fost niciodată puștii, insă pustiite, da. Atunci cand hoardele de năvălitori veneau din pustele Asiei cu gând de prădare și ucidere, localnicii care erau în stare a țină o armă în mână (ghioage, coase topoare, săbii sau lănci) formau cetele de luptători, iar bătrânii, femeile și
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
la 5,8 km de DN6, la Localitatea Bulgăruș este atestată pentru prima dată de documente ungare care datează de la 1452 și 1493. Atunci avea numele de "Bogaros". În timpul ocupației otomane a Banatului se pare că ea a fost complet pustiită și a dispărut spre sfârșitul secolului XVI. Totuși, numele Bogaros apare în mai multe defteruri turcești, referitor la prediumul cu același nume. La conscripția din 1717 ea apare ca fiind nelocuită. Vechea vatră a satului a fost identificată la circa
Bulgăruș, Timiș () [Corola-website/Science/301346_a_302675]
-
de Brandeburg. Făcea parte din distrctul Mănăștur, județul Hunedoara. În 1597 aparținea lui Ștefan Török iar la 1620 este donată lui Stefan Bethlen. În perioada stăpânirii otomane și a marilor bătălii dintre turci și austrieci, a fost cel mai probabil pustiită. După cucerirea Banatului de austrieci, se face o conscripție generală în 1717, care include și localitatea Topla, cu 10 case, aparținând de districtul Făget. Austriecii au numit-o "Dobla". La începutul secolului XIX a intrat în proprietatea erariului (statului). Mai
Topla, Timiș () [Corola-website/Science/301404_a_302733]
-
numele “"Mausoleum"”. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 867 locuitori, dintre care 840 români și 17 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 830 greco-catolici, 20 ortodocși și 17 reformați. Până la 1600 a fost sat unguresc, după aceea pustiit. În secolul al XVII-lea a fost populat cu români.
Gârbova de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300242_a_301571]
-
de Uzia și Hazaria, șase zile de Alania, zece zile de Mordovia, o zi de Rusia, patru zile de „Turcia” (Ungaria), o jumătate de zi distanță de Bulgaria, aproape de Cherson... În dreapta Nistrului, partea dinspre Bulgaria, la trecerea râului sunt orașe pustiite, primul oraș este numit de pecenegi "Aspron" (Cetatea Albă) din cauza albului său strălucitor, al doilea "Toungatai", al treilea "Kraknakataial", patrulea "Salmakatai", al cincilea "Sakakatai", al șaselea "Giaioukata". Printre clădirile acestor orașe pot fi găsite ruine de biserici și cruci tăiate
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
1785 în Irina au găsit un nobil, 28 iobagi liberi, 1 șerb. Denumirea de iobag liber înseamnă iobag colonizat. Deci în Irina s-a produs o colonizare însemnată, în cadrul căreia iobagi reformați maghiari s-au așezat aici din satele învecinate pustiite. Numărând 6 suflete într-o familie, în acest timp populația satului putea fi în jur de 180.conform datelor rămase numărul sufletelor în sat este de 774 în 1828, 794 în 1930, 852 în 1966, iar în 1980 este de
Irina, Satu Mare () [Corola-website/Science/301766_a_303095]
-
precizează, că Anina este același sat Pașcani, aflat sub stăpînirea contelui Stuart, care depuse jurămînt de credință Rusiei. La 1856 moșia se afla în arendă la negustorul turc Husan-bei, care avea și cîrciumă în sat. Cătunul Aneni rămîne devastat și pustiit în urma evacuării tătarilor din Basarabia. Abia în 1883, considerat anul renașterii localității, se mută aici cu traiul niște țărani din satele vecine, care se ocupau aici cu agricultura și creșterea vitelor. În 1889 mai multe familii de coloniști germani, provenind
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
și îmi este frică să nu fiu împușcat”, o teamă destul de justificată, întrucât scriitorul era perceput atunci ca un partizan al politicilor britanice. Joyce revine pentru câteva luni în Triest, dar găsește un frate dominat de animozități și un oraș pustiit, fantomatic, care nu îi mai trezește entuziasmul de odinioară. Ezra Pound îi propune să locuiască în Paris, iar Joyce, care întrevedea posibilitatea traducerii în franceză a unor opere ca "Portret al artistului în tinerețe" și "Oameni din Dublin", acceptă. Schimbarea
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
nu e România. Regizorul alege deliberat să nu polarizeze personajele în bune sau rele, dar nici nu permite dezvoltarea de caractere mai complexe. În schimb, râul este nevăzut, dar naturalizat în atmosferă, radiază din fabricile dezafectare, pește câmpiile întinse și pustiite, motivând acțiunile personajelor că reacții nefirești la condiții de viață nefirești. Filmul este, de la un capăt la altul, o dojana blândă, dar aroganță a pieței specific postcomuniste, o piață capitalizata dar care păstrează caracteristici informale, refuzând regularizarea și înfrânând progresul
Afacerea Est () [Corola-website/Science/296157_a_297486]
-
vârsta de 77 de ani. Timp de câteva luni, Muzeul, închis publicului din cauza distrugerilor, este condus de cunoscutul geolog Mircea Păucă. În același an, marea colecție de lepidoptere a boierului Aristide Caradja este evacuată de la conacul familiei Caradja din Grumăzești (pustiit) și adăpostită la Muzeu. În 1945, un profesor de zoologie de la Facultatea de Științe Naturale din București, Constantin Motaș, este numit director al Muzeului. Îi va succeda, prin legea nr. 109 privind organizarea Muzeului Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
și nu s-a îngrijit de mănăstire, lăsând-o pustie. Domnița Maria s-a întors în Moldova în august 1616, în timpul domniei vărului său, Radu Mihnea (1616-1619), și a regăsit „"mănăstirea noastră de la Hlincea pustie și toate satele răshirate și pustiite, căci de la mănăstire de la Dionisiate călugării n-au mai venit, nici au mai purtat de grije de metoh și de sate, ci-au lăsat tot de s-au pusteit"". Ea a luat măsuri de restaurare a mănăstirii (care nu au
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
lui Vasile Lupu, se menționează că Mănăstirea Hlincea ""a fost pustiită din vremuri de demult și nimic n-a fost la acea sfântă mănăstire: nici chilii, nici trapezărie, nici averi, nici împrejmuiri împrejurul mănăstirii, nici odăjdii (...), ce stătea numai biserica pustiită și a început și biserica să se strice și era un lucru pustiit și pietrele au căzut"". Potrivit celor consemnate în același document, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) s-au efectuat importante lucrări de reparații și extindere. A fost
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
de demult și nimic n-a fost la acea sfântă mănăstire: nici chilii, nici trapezărie, nici averi, nici împrejmuiri împrejurul mănăstirii, nici odăjdii (...), ce stătea numai biserica pustiită și a început și biserica să se strice și era un lucru pustiit și pietrele au căzut"". Potrivit celor consemnate în același document, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) s-au efectuat importante lucrări de reparații și extindere. A fost înălțată o turlă deasupra naosului bisericii și s-au construit chilii pentru călugări
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
această perioadă cumplită și plină de păcat din viața sa însuși Serafim Roșe avea să spună: „"Am fost în iad. Știu cum este iadul."” Uimitor, dar chiar din adâncul păcatului a răsărit și izbăvirea. Unul dintre puținii companioni ai tânărului pustiit de căutare, știind interesul arzător al acestuia pentru vechile tradiții, i-a oferit prilejul să cunoască altă tradiție străveche (chiar învechita după mulți) Ortodoxia. Serafim Roșe mărturisea "" Când am vizitat o biserică ortodoxă, a fost doar ca să văd o altă
Seraphim Rose () [Corola-website/Science/302541_a_303870]