8,125 matches
-
pentru o anumită formă, transformă forma în obsesie și tipar creator. La vîrsta de 18 ani Pillat își dezvăluia fondul poetic adînc într-un grupaj de sonete (În toamnă); începutul lungului drum al poeziei pillatiene arăta astfel: „Pustie e grădina, pustie casa toată În care o iubire crescuse an de an. Ce mari sunt azi copacii! Sub ramuri de castan, Pridvorul alb în frunză de iederă înoată. Fîntîna părăsită rămase fără roată, Se pierde șerpuirea potecii într-un lan, Și sub
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
a marcat Timișoara Odată cu Eminescu, versul înaripat românesc a atins înălțimile marii poezii universale. Geniul său a cuprins întreg spațiul românesc și, nefiindu-i de ajuns, a țâșnit înspre lume, ducându-l între luceferii fără de care cerul ne-ar fi pustiu, iar cuvântul - târâtor precum șarpele după ispitirea omului și căderea lui în păcat. La vremea sa, Eminescu - „Emilescu” în documentele care l-au adus în Banat - nu frapa. Venise, spre pildă, la Lugoj și Timișoara într-o calitate modestă, căci
Agenda2003-3-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280600_a_281929]
-
lei); D. T. Pavelescu, I. Darnay - Ghid al spectatorului de operă, operetă și balet (Ed. Mirton, 550 000 lei); Andrei Cornea - Turnirul khazar (Ed. Polirom, 109 000 lei); Jack Goody - Familia europeană (Ed. Polirom, 139 000 lei); Rosamunde Pilcher: Casa pustie (Ed. Vivaldi - 130 000 lei); Thomas Kuntze: Nicolae Ceaușescu. O biografie (Ed. Vremea - 150 000 lei); Brigitte Hamann: Viena lui Hitler. Anii de ucenicie ai unui dictator (Ed. Vivaldi - 130 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă
Agenda2003-7-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280700_a_282029]
-
Asocierea celor două nume, de fost și actual mare preot, apare și în alte locuri în Scripturi; din Evanghelia după Luca aflăm că „În zilele arhiereilor Anna și Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie” (3, 2), iar în Faptele Apostolilor, din Sinedriul care îi judecă pe Petru și Ioan fac parte „Și Anna arhiereul și Caiafa și Ioan și Alexandru și câți erau din neamul arhieresc” (4, 6). Funcția de Mare Preot (care însemna
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
Otoman". După expunerea ex cathedra, eul creator începe procesul cunoașterii. Ca odinioară Balzac sau Rebreanu spațiul înconjurător îl reprezintă strada în cele două ipostaze: populată până la sufocare, doar ne aflăm într-un oraș important Montpellier!, și degajată până la a fi pustie. Secvența a doua face posibilă apariția actanților în vizorul protagonistului. Erau două tinere frumoase Olesya și Yanina. Observatorul de serviciu le trasează numaidecât particularitățile vii, inclusiv cazuistica identități lor în istorie și-n politică. De aici în acolo, fulgurațiile politice
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
dacă la începutul poeziei sau la mijloc, spuneți versul și să vedeți consecința. Președintele a schimbat o privire cu membri și ne întâlnind nicio obiecție, a luat cartea și a deschis spunând: Biserica n ruină... Iar eu Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână Și prin ferestre sparte, prin uși țiuie vântul. Se pare că vrăjește, și că-i auzi cuvântul Lună tu stăpâna lumii desface cartea un alt profesor Ce pe-a lumii boltă luneci Și gândirilor dând viață suferințele întuneci
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
de spirit mi se schimbă. Am povestea, acum am în cap povestea! Să n-o uit, să n-o uit! Mă simt bogat și special, de parcă aș fi înghițit un ban de aur. Îmi vine să zburd, înaintez prin orașul pustiu, înghețat și-mi răsare-n minte această imagine: sunt exact în situația unui homeless care până mai ieri nu avea nici după ce să bea apă, iar acum ține strâns în mână, în buzunarul de la pantalonii ferfenițiți, lozul cel mare, care
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
o trâmbiță?” Întrebarea se propagă, asemenea undelor unui lac contaminat de o piatră, înlăuntrul subiectului (al poetului, adică) stârnind un labirint de posibile răspunsuri. Odată ce cuvintele izvorăsc din conștient, dar și din subconștient, pot ele anima cu vârtejul lor locul pustiu unde răsună trâmbița îngerului la unison cu cea bătrânului nebun de la ospiciu, mărșăluind triumfător pe aleile parcului din preajmă, vestind apropierea judecății de Apoi? Sunetele ei le percep cei ce și-au cusut pe creștet urechi de tablă, nu două
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
pernă și începem să sforăim, deci nu suntem din cei geniali. - Insomniacii nu-s toți geniali, dar genialii suferă toți de insomnie, conchise Wang-Ficat. Insomniile mătușii tale sunt renumite în tot ținutul. În toiul nopții, când domnește liniștea, în satul pustiu răsună dintr-odată un cântec, glasul mătușii fiind cel care se aude. Și pe când bântuie ea așa ca o somnambulă, Hao-Mâini mari își modelează figurinele. Insomnia lor e periodică, după cum se schimbă luna. Atinge culmea când e luna plină și
Mo Yan - Broaște by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2564_a_3889]
-
cu toată inima și tot cugetul meu. Nu mai am nevoie de nimic lumesc pentru a mă simți pe culmea omului. Păstrează taina ce ți-o dăruiesc în numele Domnului Iisus - idealul sufletului meu“: poetul n-a făcut, însă, pasul spre pustia monahului, ci a rămas „în Christ, cu toate puterile“, între vămile pustiei poetului, dincoace de zidurile mănăstirii. Știm numele și opera, consemnate, comentate în istorii și dicționare literare. Nu știm, însă, decît în rare cazuri (N. Steinhardt și Daniel Turcea
Literatura română și monahismul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2572_a_3897]
-
nimic lumesc pentru a mă simți pe culmea omului. Păstrează taina ce ți-o dăruiesc în numele Domnului Iisus - idealul sufletului meu“: poetul n-a făcut, însă, pasul spre pustia monahului, ci a rămas „în Christ, cu toate puterile“, între vămile pustiei poetului, dincoace de zidurile mănăstirii. Știm numele și opera, consemnate, comentate în istorii și dicționare literare. Nu știm, însă, decît în rare cazuri (N. Steinhardt și Daniel Turcea sînt excepțiile), felul cum vor fi trecut scriitorii în haina monahală sau
Literatura română și monahismul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2572_a_3897]
-
găsim urme și în restul povestirilor) e relativ simplă: un tată infidel și iresponsabil, care și-a abandonat familia, decide să-l ia pe fiul său de 13 ani, Roy, să locuiască vreme de un an împreună pe o insulă pustie din sud-estul Alaskăi. Ce urmează e construirea, pas cu pas, a supraviețuirii celor doi, cu detaliile literaturii de gen, dar cu un gust pentru apocaliptic pe care, de pildă, romanul lui Defoe nu-l are, invers proporțională cu deconstruirea, la fel de
În numele tatălui (și al fiului) by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2588_a_3913]
-
a vorbit despre atâtea bazaconii, încât nimic nu ne mai scoate din indolența care se lăfăie în mințile și sufletele noastre. Trecem impasibili pe lângă drame, tragedii și catastrofe, ca niște roboți fără senzori, ca niște mutanți rătăciți pe o planetă pustie. Din acest motiv, sunt complet defazat în privința informațiilor deținute de cetățeanul obișnuit. Nu știu aproape niciodată ce se petrece în țară, cine pe cine a trădat, cât de reale sunt primejdiile ce par să amenințe dinspre Răsărit, cine e cinstit
Republica Bicicletelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2593_a_3918]
-
cîte un ecou absolutoriu (“vine de altundeva, de altcîndva/ sau din ceea ce ai uitat că ai fost sau ai fi putut să fii,/ el este iubitul serilor și al neclarității, nu e dezacordul,/ e fiul neconcesiv al său, în dimineți pustii, în/ vremea iubirilor pe moarte” - ibidem), acesta nu face decît să certifice Purgatoriul fără capăt, pentru a ne rosti complezent, de fapt una cu Infernul în care autorul crede de cuviință a-și cufunda eul. Singurele relative detente pe care
Sensul demoniac by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2770_a_4095]
-
Andrei Moisoiu (Google) Mircea Badea l-a atacat pe Facebook pe Mircea Marian. Mircea Marian a scris pe Facebook că și-ar dori să găsească în Grecia o plajă pustie. După ce te dezbraci orice plajă va deveni pustie”, a scris Mircea Badea după ce a văzut postarea lui Mircea Marian.
Mircea Badea: Dupa ce te dezbraci orice plajă va deveni pustie by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/22563_a_23888]
-
Andrei Moisoiu (Google) Mircea Badea l-a atacat pe Facebook pe Mircea Marian. Mircea Marian a scris pe Facebook că și-ar dori să găsească în Grecia o plajă pustie. După ce te dezbraci orice plajă va deveni pustie”, a scris Mircea Badea după ce a văzut postarea lui Mircea Marian.
Mircea Badea: Dupa ce te dezbraci orice plajă va deveni pustie by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/22563_a_23888]
-
sa au ieșit din amestecul de sunete, dar Dan a rămas. Promisiuni de sus Dan locuiește în centrul vechi din 2005. Este scund și abia își cară două sacoșe cu de-ale gurii. „Când m-am mutat eu aici, era pustiu”, spune bărbatul, îndreptându-și privirea spre cafenelele de vizavi, unde parcă vedea trecutul. „Zgomotul este de nesuportat. Nu se poate sta aici”, adaugă Dan, confirmând opinia olandezului. Locatarii din centrul vechi au făcut numeroase petiții la Primărie. Vor să le
Lipscani: Unde Anca simte muzică bună, Dan aude bubuitură by Delcea Arina () [Corola-journal/Journalistic/22616_a_23941]
-
din caier, / O doină de suspine, sfâșiate, / Urzește toată jalea lor prin aer. // Din vârfurile munților de piatră / Amar adună moții, în ciubară / Și, cu amar, se-ntoarnă iar la vatră, / Purtându-l, în desaga, de la țară. // Iar în puterea nopților pustii / Își sună Iancu fluiera nebună, / Gem codrii, zguduiți din temelii, / Și stropi de sânge picură din lună. // Coboară, și tu, iarăși printre noi, / Potop de lacrimi să vărsăm pe lume, / Să-nece viața asta de noroi, / Să nu-i mai
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
muzicală. Știați c-ați avut un succes nebun cu piesa asta în Ucraina? Nu, nu știam. Colaborarea cu Paraziții a fost foarte faină. Pe albumul acustic veți avea vreun featuring? Da. Alexandrina apare pe melodia „Varză”, Răzvan Suma pe „Lăsat Pustiu”, iar Florin Ochescu și Eugen Caminschi pe „Ce contează”. De obicei cum faceți piesele, pornind de la text sau de la linia melodică? De la formulele de chitară. Așa pleacă totul. Piesele voastre au și mesaj, și substanță, dar sunteți una din formațiile
Interviu cu Adrian Despot [Corola-blog/BlogPost/98343_a_99635]
-
o altă ființă umană, pe o scală care oscilează de la păcat la sacralitate. În A Short History of Madness, Isabelle Hayeur coregrafiază, în șase tablouri tulburătoare, procedee psihiatrice practicate în Quebec de-a lungul ultimului secol și jumătate. De la ospiciul pustiu, de tip victorian, la depozitul sordid de la periferie și la dormitorul unui adolescent care incearca (și eșuează) să recreeze un mediu familial, regizoarea ne poartă într-o explorare a modalităților în care societatea tratează înfricoșătoarea - dar fascinantă - stare de nebunie
Prima ficțiune filmată în Marele Accelerator de particule de la CERN, în premieră la BIEFF [Corola-blog/BlogPost/98518_a_99810]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > MI-E DOR ȘI JALE, MI-E PUSTIU Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1998 din 20 iunie 2016 Toate Articolele Autorului MI-E DOR ȘI JALE, MI-E PUSTIU Măicuța mea cu suflet de poveste Te tot visez, deși trecut-au anii, Că erai mândră-n
MI-E DOR ȘI JALE, MI-E PUSTIU de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381645_a_382974]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > MI-E DOR ȘI JALE, MI-E PUSTIU Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1998 din 20 iunie 2016 Toate Articolele Autorului MI-E DOR ȘI JALE, MI-E PUSTIU Măicuța mea cu suflet de poveste Te tot visez, deși trecut-au anii, Că erai mândră-n sat, între neveste, Și te plăceau și domnii și țăranii. Măicuța mea, în noapte când Iisus A înviat din morți, spre bucurie, Tu
MI-E DOR ȘI JALE, MI-E PUSTIU de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381645_a_382974]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > DURERE Autor: Ileana Vičič Stâncă Publicat în: Ediția nr. 1903 din 17 martie 2016 Toate Articolele Autorului Durere Lasă-mi căldură dorului viu, vreau ca în suflet ,iubire s-aprinzi! Dă-mi libertate,de lanțul pustiu, desprinde-l de suflet,vreau să m-aprind! Mă doare prezentul,trecutul, și tot,ce din visele noastre , să uit,nu mai pot! Mă doare prezenta anilor vii, mă doare chemarea,ce-mi strigă,rămâi! Mă doare arsura din umărul
DURERE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381637_a_382966]
-
și plâng dar să și scriu, Nu credeam că am să pot Să scriu tot ce mă socot, Nu credeam că am să plâng, Vorba-n versuri să mi-o frâng. Vorba-n plânset mi-o înec Și în vers pustiu și sec, Plânsu-n vers mi-l înfășor Să pot trece mai ușor Și prin nori și prin furtună Și prin dragoste nebună. Versul cu plânsul e frate Iar izvoarele sărate Care cad peste cuvânt Sunt lăcate pe mormânt Ce-n
UN STRĂJER ÎN AVANPOST de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381653_a_382982]
-
m-a strâns,Va fi cer, va fi iar dimineață,Pe iarbă va fi rouă și plâns.... XXVIII. LOTCA, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016. Vâslind în noapte-o lotcă trece Pe cerul meu pustiu și rece. O văd venind, dar cine-o mână Pe cerul meu cât o fărâmă? N-are vâslaș, e-o lotcă goală Pe cerul negru ca de smoală. Și e târziu, și ceru-i rece, Pe apa lui, o lotcă
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]