953 matches
-
sfrâșitul adolescentei se retrage in sihastrie, colindând miticii munți Ceahlău, Bucegi, Făgăraș și Parâng. Aici, în acești munți, își va desăvârși practica în artele magiei, punând în armonie învățăturile magice, ale dezvoltării sinelui său etern. Încă din primii ani ca pustnic, și-a găsit prieteni pe Elementali- păzitorii aerului, focului, pământului și apei, cu care se ajută ori de câte ori este nevoie, fiind totodată în armonie deplină și cu celelalte fortele ale naturii. Își dezvoltă capacitățile mentale, folosindu-se de peșterile adânci ale
PELASG FIUL CERULUI ȘI AL PĂMÂNTULUI- MAGUL DIN CARPAȚI (I) de ARON SANDRU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369153_a_370482]
-
să vadă pe îngeri”, așa cum ne descoperă Sf. Isaac Sirul. De fapt, însăși tensiunea lăuntrică pe drumul ieșirii din dependență nu se poate menține în afara acestei cunoașteri. Ieșirea din dependența patimilor presupune: „Să ieșim din lume [...], ne îndeamnă Cuviosul Isaia Pustnicul, ca să cunoaștem cele în care suntem”. În primul rând, trebuie să precizăm faptul că principiile și legile după care funcționează lumea duhovnicească, spirituală sunt complet diferite și uneori contrare celor după care este guvernată lumea laică. De pildă, astăzi, oamenii
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
numele mistic din toate cărțile sfinte; sunetul din eter, forța virilă a bărbatului; mirosul reavăn al pămîntului și arșița focului; sînt viața în tot ce viețuiește, înțelegerea în cei cu înțelegere, germenul etern al vieții în Mine este [298], credința pustnicilor și izbînda eroilor, puterea celor tari, impasibilă, austeră; iubirea dreaptă din cei vii [299], oh nobile Bhărata [300]. Din mine senasc ființele toate [301]... Cu adevărat ziua și noaptea le cunoaște acel ce știe că o mie de yuga durează
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
se creștineze, la fel cum procedase deja în secret și mama lui, Sofia (La mia letizia infondere...Come poteva un angelo). Tabloul 2. Între timp Pirro sosește în vecinătatea orașului și îl vizitează pe Păgâno care trăia în penitenta, ca pustnic într-o peșteră, pentru a-și ispăși păcatele (Mă quando un suon terrible). Păgâno își declară disponibilitatea de a conduce cruciații în orașul necredincioșilor. Cand realizează că aceștia sunt lombarzi, Păgâno se înarmează pentru a participa la luptă. Tabloul 3
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un Dumnezeu nedrept a permis acest război. Arvino ajunge la timp pentru a-i auzi vorbele și o amenință că o va ucide pentru că hulește un război sfânt ( Se vano è îl pregare...No giusta causa non è d'Iddio). Pustnicul cucernic - Păgâno, nerecunoscut de nimeni din asistență o salvează pretextând că fata nu este în toate mințile. Actul III Convertirea Tablou 1. Oronte nu este mort. Rănit și deghizat în cruciat, el o găsește pe Giselda în Valea Giosafat. Cei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
-i despărți. Tabloul 2. Arvino a aflat deasemenea că Păgâno este prin apropiere și este hotărât să-l prindă și să-l pedepsească odată pentru totdeauna pentru toate păcatele lui. Tabloul 3. Oronte și Giselda își găsesc refugiu în peștera pustnicului. Acolo rânitul este botezat și moare în brațele iubitei sale (Qui posa îl fianco... Giselda ! io manco). Actul IV Sfanțul Mormânt Tabloul 1. Arvino sosește cu pustnicul în peștera și își regăsește fiica. Pustnicul îi cere lui Arvino s-o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
toate păcatele lui. Tabloul 3. Oronte și Giselda își găsesc refugiu în peștera pustnicului. Acolo rânitul este botezat și moare în brațele iubitei sale (Qui posa îl fianco... Giselda ! io manco). Actul IV Sfanțul Mormânt Tabloul 1. Arvino sosește cu pustnicul în peștera și își regăsește fiica. Pustnicul îi cere lui Arvino s-o ierte. Giselda, doborâta de sete, are o viziune: Oronte apare și îi spune despre existența unei surse de apă în deșert (În cielo benedetto).Tabloul 2. Cruciații
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Giselda își găsesc refugiu în peștera pustnicului. Acolo rânitul este botezat și moare în brațele iubitei sale (Qui posa îl fianco... Giselda ! io manco). Actul IV Sfanțul Mormânt Tabloul 1. Arvino sosește cu pustnicul în peștera și își regăsește fiica. Pustnicul îi cere lui Arvino s-o ierte. Giselda, doborâta de sete, are o viziune: Oronte apare și îi spune despre existența unei surse de apă în deșert (În cielo benedetto).Tabloul 2. Cruciații sunt în apropierea Sfanțului Mormânt și își
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că lupta pentru eliberarea locurilor sfinte de sub ocupația necredincioșilor. Ei intonează celebrul cor “O Signore, dal tetto natio”. Cruciații suferă crunt de sete. Deodată în mod miraculos din fântână de la Siloe începe să țâșnească apă. Tabloul 3. Bătălia reîncepe și pustnicul este rănit în lupta. Tabloul 4. Adus în cortul lui Arvino el își dezvăluie adevărată identitate (Un breve instanțe). Comandantul cruciaților îl iartă și-l aduce în fața cortului, de unde Păgâno poate vedea fluturând steagul Creștinătății peste ruinele Ierusalimului. Principalele arii
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
creștin. În cabaletta Come poteva un angelo Oronte își exprimă convingerea că dacă Giselda crede în acest Dumnezeu, trebuie să fie unul adevărat. Pe Giselda el o percepe că pe un înger al purității și virtuții. Rezumat : Păgâno a devenit pustnic după greșala de a-si fi ucis tatăl. În această arie el se referă la grația divină și la iertarea Domnului pentru mântuirea lui. Rezumat : Giselda se află în captivitate și s-a îndrăgostit de Oronte, un bărbat care nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
zadar nevinovăția. Vicontele va fi acuzat pe nedrept de crimă de către Legatul Papal și va fi condamnat la exil. Act ÎI. Tabloul 1. Palestina. Patru ani mai tarziu, într-o grota din Palestina, Roger, cuprins de remușcări, a devenit un pustnic sfânt (Ô jour fatal! Ô crime!). El îi oferă apă unui pelerin, apoi se oferă să-i ajute pe Cruciați. Două femei, Hélène și Isaure, au ajuns în Țară Sfântă pentru a-l caută pe Gaston. Ele recunosc în pelerin
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Cruciații stabilesc că execuția să aibă loc a doua zi. Gaston, disperat, cere să-i fie curmata viață pe loc. Act IV. Tabloul 1. Cortul lui Roger. În Valea Josafat, Hélène ajunge în cortul unde era deținut Gaston. Adhémar cere pustnicului să-l asiste pe condamnat. Pustnicul, care în realitate este Roger, singurul în cunoștință de cauză în ce priveste nevinovăția lui Gaston, îl eliberează și îi oferă armamentul necesar că acesta să ia parte la bătălia finală. Hélène așteaptă deznodământul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
loc a doua zi. Gaston, disperat, cere să-i fie curmata viață pe loc. Act IV. Tabloul 1. Cortul lui Roger. În Valea Josafat, Hélène ajunge în cortul unde era deținut Gaston. Adhémar cere pustnicului să-l asiste pe condamnat. Pustnicul, care în realitate este Roger, singurul în cunoștință de cauză în ce priveste nevinovăția lui Gaston, îl eliberează și îi oferă armamentul necesar că acesta să ia parte la bătălia finală. Hélène așteaptă deznodământul bătăliei. Tabloul 2. Valea Josafat. Contele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ce i-o provoacă o astfel de faptă. Rezumat : Roger crede că, în încercarea de a-l ucide pe Gaston, el sia omorât propriul său frate. Ros de remușcări, el părăsește Franța și pleacă în Țară Sfântă unde trăiește că pustnic. El mărturisește că nu reușește să scape de stafia fratelui său care pare să-l urmărească pretutindeni. Rezumat : Gaston a fost întemnițat de Emirul de Ramla. În timp ce așteaptă să-i vorbească Emirului, gândurile sale zboară la iubita lui, Hélène, pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Regele hunilor (baș); Odabella, fiica Ducelui de Aquileia (soprana); Foresto, cavaler de Aquileia (tenor); Ezio, general român (bariton); Uldino, sclavul lui Atilla (tenor); Leone, un bătrân român (baș); cavaleri, soldați, bărbați și femei din Aquileia, barbari, soldați și ofițeri români, pustnici, sclavi, copii. Prolog. Tabloul 1. Piața din Aquileia. Orașul a fost distrus de hoardele hune comandate de fiorosul Atilla: noaptea este luminată de torțe și de focurile care încă mai ard în oraș. Un mare număr de huni și ostrogoți
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din apropiere de Kent pentru primele 3 acte, malurile lacului Loch Loomond din Scoția pentru actul 4; timpul acțiunii: în jurul anului 1200. Personaje: Aroldo, cavaler saxon (tenor); Mină, soția lui (soprana); Egberto, un bătrân cavaler, tatăl Minei (bariton); Briano, un pustnic (baș); Godvino, un aventurier și oaspetele lui Egberto (tenor); Enrico (tenor) și Elenă (mezzosoprana) verii Minei; servitoare, cruciați, doamne și gentlemeni din Kent, scutieri, paji, heralzi, vânători, saxoni, țărani scoțieni. Actul I Tabloul 1. O sală din castelul lui Egberto
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
soț și soție. Un intreg nou act IV a fost astfel compus de Verdi în care acțiunea se desfasoara câțiva ani mai tarziu pe malurile lacului Loch Lomond din Scoția unde Aroldo (Stiffelio) și Briano (Jorg) își duc viața că pustnici. Printr-o stranie coincidență - considerând că primele 3 acte se petrec în Kent, în Sud Estul Angliei - Mină (Lină) și Egberto (Stankar) navighează pe lac. O furtună izbucnește și barcă eșuează. Ei sunt salvați de localnici și ajung la căsuța
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Printr-o stranie coincidență - considerând că primele 3 acte se petrec în Kent, în Sud Estul Angliei - Mină (Lină) și Egberto (Stankar) navighează pe lac. O furtună izbucnește și barcă eșuează. Ei sunt salvați de localnici și ajung la căsuța pustnicilor pentru a cere ajutor. Aroldo este gata să o gonească pe Mină, dar la sfatul lui Briano care îi reamintește de cuvintele Domnului că numai cel fără de păcat este îndreptățit să arunce primul piatră, isi iartă soția. Altfel s-ar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Îngurgităm formule cum să câștigăm bine, cum să iubim, cum să trăim. Iar În ceea ce privește Învățatul, stăm cu mâinile În sân, vorbim foarte mult și punem totul pe seama altora. Noi nu trebuie să ne mai batem capul... Experiența paideică a vechilor pustnici ne poate Învăța ceva: a trăi Înseamnă mereu să Înveți, a Învăța presupune să știi să asculți, a asculta Înseamnă să Înaintezi răbdător spre Înțelesuri, iar a Înțelege presupune să te miști În orizontul valorii. 10.7. Psihopedagogie avant la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
altitudini mari în munți, acolo unde radiațiile de ionizare de la soare și stele sunt cele mai puternice și se combină cu efectele de ionizare ale vântului care bate nestăvilit și ale râurilor repezi. Acesta este unul dintre motivele pentru care pustnicii și yoghinii din Asia au preferat în mod tradițional să trăiască și să își desfășoare practicile pe munți înalți, acolo unde qi-ul e întodeauna puternic, stabil și pur. Energia ionică negativă a qi-ului atmosferic explică și efectele revitalizante experimentate pe
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Viața vi-i o luncă frumoasă, cu flori vie, Iar bătrînețea-mi tristă e-o palidă pustie. Cu ce durere însă citește-un om din lume O carte veche, pie, fără an, fără nume, Scrisă pe a ei margini de-a pustnicului mână C-o minte mai senină, c-o slovă mai bătrână. Cu evlavia-aceea voi trebui negreșit Să ascultați învățu-mi de anii-mi limpezit. Și eu-s o carte veche ce Dumnezeu a scris, De Ștefan tâlcuită cum el m-a înțeles
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pescar... să trăiesc ca viermele-n hrean? Mai bine la mânăstire. Ș-apo-mi place rasa și cartea... Am să mă uit în carte și-am să gândesc la lume... nu la fete. 2276 ACTUL ÎNTÎ I RAREȘA MITROPOLITUL ANTHIM îmbrăcat în pustnic PETRE MAJĂ UN BOIER MOLDOVEAN cu portretele Scena reprezintă lacul Brateș. Mitropolitul are mai multe portrete de femei pe cări le arată. Fata despotului Serbiei îi place mai cu seamă... Mitropolitul, care l-a-nvățat carte, îi spune ca o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prin ei înșiși. Iar când se află în comuniune cu semenii, diavolul îi ispitește prin ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâțându-l spre pofte, altul săgetează auzul spre a asculta cu plăcere cele ce nu trebuie
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 60, în Filocalia, vol. I, p. 27,28 footnote>a, în Filocalia, vol. XII, Edit. Harisma, 1991, p. 275. footnote>. După cum observăm, dracii ne atacă atât în
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca, atunci când ne vine ispita diavolului noaptea, să facem 49 de îngenungheri, zicând la fiecare: „Doamne, iartă-mă pentru numele Tău cel sfânt”. Iar de suntem
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]