938 matches
-
și curative specifice pentru fiecare boală în parte. Alegerea terenului. La înființarea plantațiilor de viță de vie, se va ține cont de faptul că solurile grale, argiloase și cu exces de umiditate, favorizează atacul de cancer bacterian, mana, antracnoză și putregai cenuțiu. Terenurile defrișate, care sunt infestate cu nematozi se vor cultiva 4-5 ani cu plante leguminoase, după care se va reveni cu viță de vie. Utilizarea materialului liber de viroze. La producerea materialului de plantat, se va urmări ca altoaiele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
un tratament pentru protejarea rănilor. Lucrările în verde (legatul, cârnitul, ciupitul) contribuie la reducerea condițiilor favorabile producerii atacului unor agenți patogeni (Plasmopara, Uncinula, Botrytis). În toamnele ploioase se recomandă desfrunzitul butucilor la nivelul ciorchinilor, pentru a preîntâmpina extinderea atacului de putregai cenușiu. Cultivarea de soiuri rezistente are un rol important în reducerea numărului de tratamente și implicit a cheltuielilor cu protecția fitosanitară a viței de vie. Rezistența soiurilor și hibrizilor cultivați în România este diferită la atacul principalilor patogeni, însă se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
vie nu poate fi concepută fără tratamente chimice împotriva unor boli, care au un caracter distructiv și care nu pot fi limitate numai prin măsurile agro-fitotehnice. Tratamentele la vița de vie se aplică la avertizare împotriva manei, făinării și a putregaiului, în funcție de biologia agentului patogen, de condițiile climatice și de fenofaza plantelor. Produsele utilizate se aleg în funcție de spectrul de acțiune, gravitatea atacului și fenofaza în care se aplică. Aplicarea produselor trebuie făcută cu discernământ, în ceea ce privește, doza și concentrația și se va
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
unui adult era cu capul spre NNE, întins pe spate și cu fața orientată în sus, craniul fiind ușor înclinat spre umărul drept iar mâinile așezate pe lângă corp și picioarele întinse drept. Sub schelet a fost observat un strat de putregai de culoare galbenă, a cărui proveniență era de la acoperământul fundului gropii. Mormântul nr. 1 cuprinde obiecte de inventar funerar specifice sarmaților: o brățară inelară din bronz (găsită lângă oasele radiusului de spadă) realizată dint-o bară de metal cu capete libere
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
din scheletul defunctului câteva oase fragmentare de la picioare, găsite în partea centrală și sudică a gropii, cât și osul cefei craniului găsit în partea nordică a acesteia. Pe fundul gropii mormântului au fost semnalate urme ale unui strat de putregai, provenind de la acoperământul fundului gropii și bucăți de cărbune de lemn. Inventarul mormântului nr. 2 din tumulul nr. 7 de la Bădragii Vechi cuprinde vestigii cu specific sarmatic: o aplică din aur (cu diametrul de 1,4 cm) în formă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
descoperite pe fundul gropii și în umplutura acesteia. Potrivit poziției oaselor fragmentare ale craniului, descoperite în partea nordică a gropii se poate stabili că defunctul avea capul orientat spre NNV. Pe fundul gropii au fost găsite urmele unui strat de putregai de culoare maronie-închisă. Inventarul descoperit în mormântul nr. 1 din tumulul nr. 20 de la Bădragii Vechi cuprinde obiecte funerare cu specific sarmatic: o mărgea din sticlă (descoperită în partea nordică a gropii); o oglindă din bronz - metal alb - având dimensiunile
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
provenea de la scândurile care acopereau groapa. Scheletul defunctului era întins pe spate, având capul spre NE, mâinile așezate pe lângă corp și picioarele întinse drept, poziția oaselor din partea superioară fiind deranjată. Pe fundul gropii au fost identificate urmele unui strat de putregai provenind de la acoperământul fundului gropii. Inventarul descoperit în mormântul nr. 1 din tumulul nr. 4 de la Brăviceni cuprinde obiecte funerare cu specific sarmatic: un fragment dintr-o brățară din bronz descoperit în dreapta bazinului, realizată dintr-o bucată de sârmă de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
oasele de la încheietură și cele ale palmei, restul oaselor fiind distruse de buldozer. Partea superioară a corpului a fost deranjată, craniul fiind răsturnat iar oasele cutiei toracice mișcate de la locul lor. Sub schelet au fost identificate urmele unui strat de putregai vegetal provenind de la acoperământul fundului gropii. Inventarul descoperit în mormântul nr. 1 din tumulul nr. 4 de la Brăviceni cuprinde obiecte funerare cu specific sarmatic: mărgea din chihlimbar de formă oval-alungită, descoperită în umplutura de după craniu; 25 de mărgele descoperite pe
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
spate într-o covată din lemn adâncită în groapă cu 0,22 m, fiind orientată cu capul spre N și având mâinile dispuse de-a lungul corpului și picioarele întinse drept. Sub schelet au fost identificate urmele unui strat de putregai vegetal în formă de pernă. Inventarul descoperit în mormântul nr. 1 din tumulul nr. 22 de la Brăviceni cuprinde obiecte funerare cu specific sarmatic: cercel din argint găsit sub oglindă, confecționat dintrun fir de sârmă rotundă în secțiune, cu diametrul de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
superioară a scheletul defunctului era distrus în totalitate, fiind prezervate doar oasele picioarelor. Potrivit analizei dispunerii în mormânt a fragmentelor osteologice, defunctul era întins pe spate, având capul spre N. Pe fundul gropii au fost identificate urmele unui strat de putregai provenind de la acoperământul fundului gropii. Obiectele de inventar din mormântul nr. 5 descoperit în satul Bursucenia prezintă caracteristici sarmatice: opt mărgele descoperite lângă groapa mormântului, dintre care 8 sunt din agat de formă cilindrică și una din chihlimbar de formă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
scheletul defunctului au fost găsite fragmente provenind de la patru scânduri din lemn aparținând fie unui sicriu, fie unui planșeu (scândurile având lungimea de 1,9 m și lățimea de 0,15 m. Sub craniul defunctului se afla un start de putregai vegetal de culoare maronie-închisă, având grosimea de 4 cm. Fundul gropii camerei funerare era acoperit cu un strat de putregai de culoare neagră-maronie cu pigmenți din cretă. Inventarul mormântului principal sarmatic de tip catacombă descoperit în satul Cazaclia (R. Moldova
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
având lungimea de 1,9 m și lățimea de 0,15 m. Sub craniul defunctului se afla un start de putregai vegetal de culoare maronie-închisă, având grosimea de 4 cm. Fundul gropii camerei funerare era acoperit cu un strat de putregai de culoare neagră-maronie cu pigmenți din cretă. Inventarul mormântului principal sarmatic de tip catacombă descoperit în satul Cazaclia (R. Moldova) prezintă obiecte specifice înmormântărilor sarmatice: zece mărgele mărunte din sticlă de culoare albă, găsite în zona picioarelor; o verigă din
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
stabili. Scheletul defunctului aparținând unei femei era întins pe spate cu capul spre ENE, mâinile ușor îndoite la coate, îndepărtate puțin de corp, picioarele flexate din genunchi și îndreptate în direcții diferite. Sub schelet a fost identificat un strat de putregai vegetal de culoare maronie închisă, îngroșat în zona craniului cu 0,5 cm. Mormântul nr.1 descoperit în tumulul de lângă satul Codrul Nou cuprinde obiecte de inventar cu specific sarmatic: oglindă din bronz cu discul rotund și lat, având o
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
avea lungimea de 2,15 m, lățimea de 15 cm iar grosimea de 4 cm. Groapa mormântului probabil că a avut lungimea de 1,9 m și lățimea de 0,9 m. Fundul gropii era acoperit cu un strat de putregai vegetal de culoare cafenie. Scheletul defunctului aparținând unei femei era întins pe spate cu capul spre N, mâinile așezate pe lângă corp și picioarele întinse drept. Nu s-au păstrat palma mâinii stângi și partea inferioară a piciorului stâng, iar craniul
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
fost delimitată. Scheletul defunctului, aparținând unui copil de 4-6 ani, era întins pe spate cu capul spre S și picioarele erau întinse drept. Oasele mâinilor și a cavității toracice nu s-au păstrat. Sub schelet s-au păstrat urme de putregai vegetal de culoare maronie-închisă. Mormântul nr. 7 din tumulul nr.1 de la Nicolscoe cuprinde obiecte de inventar funerar sarmatic: o fibulă din bronz de schemă Latène mijlociu, găsită în regiunea gâtului, lucrată dintr-o singură bucată de sârmă circulară în
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
ani, era întins pe spate cu capul spre SSV și avea mâna dreaptă întinsă pe lângă corp, iar stânga îndoită din cot și palma pusă pe bazin, picioarele - întinse drept. Sub schelet, deasupra și în jurul lui s-au păstrat urme de putregai vegetal de culoare maronieînchisă. Sub craniu s-a gsit un strat mai consistent de putregai de culoare cenușie-închisă ce forma o pernă pusă sub cap. Mormântul nr. 3 din tumulul nr.1 de la Novocotovck cuprinde obiecte de inventar funerar sarmatic
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
corp, iar stânga îndoită din cot și palma pusă pe bazin, picioarele - întinse drept. Sub schelet, deasupra și în jurul lui s-au păstrat urme de putregai vegetal de culoare maronieînchisă. Sub craniu s-a gsit un strat mai consistent de putregai de culoare cenușie-închisă ce forma o pernă pusă sub cap. Mormântul nr. 3 din tumulul nr.1 de la Novocotovck cuprinde obiecte de inventar funerar sarmatic: o fibulă din fier, găsită pe cutia toracică, având lungimea de 9,6 cm și
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
pe spate cu capul spre N, fața având privirea în sus, craniul fiind ușor înclinat spre umărul stâng, mâinile îndoite din coate cu palmele puse pe umeri și picioarele întinse drept. Sub schelet au fost surprinse urmele unui strat de putregai de culoare cafeniu închis. Mormântul nr.9 din tumulul nr.2 de la Taraclia II cuprinde obiecte de inventar sarmatic: un vas de ofrandă descoperit între craniu și clavicula stângă, reprezentând o cupă modelată la roată realizată din pastă fină de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
soiuri de viță de vie cu denumiri italienești (altele decât cele întâlnite în antichitate), făcând referiri asupra vigorii de creștere a soiului și adaptării lui la condițiile de sol, asupra lăstarilor, formei și culorii boabelor, gustul miezului și rezistența la putregai, ceea ce îi conferă un caracter de originalitate operei sale. În secolul al XVI-lea, se înregistrează un salt uriaș în istoria ampelografiei, ca urmare a numărului și valorii lucrărilor ce apar în țările viticole din vestul Europei. Din cei peste
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viță de vie, propusă de J. Branas și P. Truel (1966) în lucrarea "Variétés des raisins de tablé" constă în codificarea soiurilor descrise, după caracterele morfologice ale strugurilor și boabelor, epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor, fertilitatea și rezistența la putregaiul cenușiu al strugurilor, propunându-se o noțiune abstractă numerică pentru caracterizarea soiurilor numită ”standard morfologic“. Pentru caracterele fenotipice studiate, autorii folosesc coduri exprimate prin litere (mărimea strugurilor) și prin cifre (cifre de la 1 la 3 pentru compactitatea strugurilor, cifre de la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
raport între numărul de struguri recoltați și numărul de muguri lăsați la tăiere. Când acest raport este mai mic de trei, soiul este mai puțin fertil, iar la o valoare mai mare de cinci este mai fertil. Rezistența soiurilor la putregaiul cenușiu a fost determinată la maturarea strugurilor, după proporția de boabe atacate, apreciindu-se cu note de la 0 la 5, 0 însemnând rezistență mai mare, iar 5 sensibilitate mare. În conformitate cu concluziile la care s-a ajuns, autorii au caracterizat soiurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
note de la 0 la 5, 0 însemnând rezistență mai mare, iar 5 sensibilitate mare. În conformitate cu concluziile la care s-a ajuns, autorii au caracterizat soiurile astfel: epoca de maturare, mărimea boabelor, compactitatea strugurilor, standard morfologic, mărimea strugurilor fertilitatea, rezistența la putregaiul cenușiu, epoca dezmuguritului. Pornind de la metoda ampelometrică propusă de L. Ravaz, în anul 1967, P. Galet, propune un sistem de codificare a caracterelor ampelografice, pe clase de variație, considerând că pentru caracterizarea unui soi, sunt suficiente un număr minim de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ÎNSUȘIRILE AGROBIOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru această însușire au fost stabiliți 6 descriptori fenologici. Pentru evidențierea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la făinare a strugurilor (cod OIV 456; UPOV -; IBPRG 8.2.6.). Sunt examinați strugurii de pe 4-6 butuci, înainte de pârgă și înainte de recoltare. Se stabilește gradul de atac după scara de interpretare din tabelul 2.26. 3.7. Rezistența la putregaiul cenușiu (cod OIV 457; UPOV -; IBPRG -). Se determină rezistența biologică a soiului la putregaiul cenușiu prin urmărirea atacului pe frunze, lăstari și struguri (. Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la făinare), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
strugurii de pe 4-6 butuci, înainte de pârgă și înainte de recoltare. Se stabilește gradul de atac după scara de interpretare din tabelul 2.26. 3.7. Rezistența la putregaiul cenușiu (cod OIV 457; UPOV -; IBPRG -). Se determină rezistența biologică a soiului la putregaiul cenușiu prin urmărirea atacului pe frunze, lăstari și struguri (. Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la făinare), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3.8. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a frunzelor (cod OIV 458; UPOV -; IBPRG
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]