531 matches
-
mâinii stângi cât și o parte din cele ale cutiei toracice nu sa-u păstrat). Mâna dreaptă era așezată pe lângă corp iar picioarele erau întinse drept apropiindu-se doar la călcâie. Pe fundul gropii au fost identificate un strat de lemn putrezit provenind de la scândurile sicriului. Inventarul mormântului nr. 6 descoperit în satul Bursuceni cuprindea obiecte sarmatice: cinci mărgele din sticlă de culoare albă cu șase muchii, descoperite la încheietura mâinii stângi; 3 mărgele din sticlă de culoare albă cu șase muchii
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
I și începutul sec. II d.Hr. Groapa mormântului de formă ovală alungită, era orientată pe direcția NNE-SSV, dimensiunile fiind de 2,20 m - lungimea și 0,60-0,80 m lățimea. În umplutura gropii au fost descoperite fragmente din lemn putrezit care proveneau de la scândurile ce acopereau groapa. Scheletul defunctului păstrat parțial era întins pe spate cu capul spre NNE, mâinile întinse pe lângă corp și picioarele drepte. Mormântul nr. 39 de la Seliște cuprinde obiecte de inventar funerar specifice sarmaților: mărgele
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
muncitori și de țărani, în spiritul entuziasmului revoluționar, la recenzarea și la controlul asupra celor bogați, asupra escrocilor, a paraziților și a vagabonzilor, poate veni de hac acestor rămășițe ale blestematei societăți capitaliste, acestor gunoaie ale omenirii, acestor mădulare iremediabil putrezite și cangrenate, acestei infecții, acestei ciume, acestei plăgi pe care capitalismul a lăsat-o moștenire socialismului, acestor dușmani ai muncitorimii. Război pe viață și pe moarte bogătașilor și slugilor lor, intelectualii burghezi; război pungașilor, trândavilor și vagabonzilor [...]. Să scăpăm pământul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mici puncte negre organele de rezistențăale ciupercii. În vetrele de atac de formă circulară sau eliptică, plantele sunt culcate la pământ în diverse direcții, căderea fiind produsă de curenții de aer puternici ai zilei când baza plantei a fost total putrezită. Plantele din vatra de atac se smulg ușor (pentru că au rădăcinile distruse), iar pe resturile de rădăcini se mențin particule de sol reținute de miceliul ciupercii (fig. 3). Transmitere-răspândire. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca rezistă sub formă de organe de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în America și Europa centrală. În România boala a fost semnalată abia în 1965 de C. Raicu în Dobrogea, Transilvania, Maramureș și Moldova. Simptome. Atacul agentului ciupercii poate fi observat în toamnă când, tinerele plante bolnave au baza tulpinii brunificată, putrezită și pot pieri formând vetre de atac cu plante uscate. În primăvară, pe primul internod se observă pete brune eliptice paralele cu axul tulpinii. Frunzele plantelor bolnave capătă o culoare brun-roșcată și se usucă, iar pe pai apar pete mari
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
superioară, tari și la lovire au un sunet metalic datorită acumulărilor de amidon din țesuturi (fig. 47). Aceste simptome apar datorită faptului că baza tulpinilor este atacată și amidonul din frunze nu coboară la tuberculi. Baza tulpinii are țesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauză boala se mai numește și “boala piciorului negru”. La secționarea tulpinii, se observă brunificarea vaselor. Tuberculii atacați manifestă inițial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformată într-un mucilagiu urât mirositor datorită suprainfectării acesteia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înflorire a plantelor se constată o veștejire bruscă a întregului frunziș, însoțită de răsucirea și uscarea frunzelor. Tulpinile rămân mai mult timp verzi, însă prezintă la bază crăpături de a lungul tulpinii prin care se observă o colorație cenușie-violacee. Tulpinile putrezite se usucă rapid, se smulg ușor și pe ele se observă numeroși scleroți mici negri (fig. 53). Rădăcinile sunt de asemenea, putrezite și acoperite cu mici scleroți. Tuberculii recoltați de la plantele bolnave sunt mici, moi și zbârciți. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
verzi, însă prezintă la bază crăpături de a lungul tulpinii prin care se observă o colorație cenușie-violacee. Tulpinile putrezite se usucă rapid, se smulg ușor și pe ele se observă numeroși scleroți mici negri (fig. 53). Rădăcinile sunt de asemenea, putrezite și acoperite cu mici scleroți. Tuberculii recoltați de la plantele bolnave sunt mici, moi și zbârciți. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în pământ pe resturi de plante, iar în anul următor la temperaturi optime, în jur de 28șC infectează plantele prin răni sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
recoltă. Simptome. Ciuperca atacă rădăcinile, tulpinile dar și tuberculii, cu simptome variate în funcție de faza de vegetațe a plantei. Atacul timpuriu la tuberculii abia plantați este deosebit de grav, deoarece aceștia nu mai formează lăstari, ori aceștia sunt slab dezvoltați, bruni, ușor putreziți și abia ies la suprafața bilonului. Atacul la tulpini se manifestă prin pete verzi-gălbui, apoi violet, care se vor transforma în pete brune și va produce uscarea tulpinilor de la vârf spre bază. Tulpinile atacate se smulg ușor din pământ, deoarece
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
adevărate. Pe sămânța abia germinată, rădăcini sau tânăra plantă se observă zone brunificate. Pe țesuturile afectate pot apărea fructificațiile agenților, sau se pot instala ciuperci sau bacterii de sol care vor continua distrugerea zonelor brunificate (fig. 60). În cazul zonelor putrezite umed, se pot constata în analizele microscopice spori de la Pythium sp., iar dacă țesuturile brunificate putrezesc uscat, se vor observa fructificații cu spori de tip Phoma. Uneori baza tulpinii se înnegrește, se subțiază și chiar primele frunzulițe sunt negre, acest
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și semințele, fiind favorizată de cantitatea mare de precipitații din toamnă, deși pot fi atacate și plantele abia răsărite. Primele simptome se observă pe tulpina tânără, unde apar pete galben-brune ce pot înconjura tulpina și în acest caz tânăra plantulă putrezită cade și piere (fig. 67).. O a doua fază de atac se observă când plantele au 90-100 cm înălțime și încep să formeze pălării. Pe aceste plante, la bază, apare o zonă sau un inel de mucegai de înălțime variabilă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele ofilite își revin însă treptat toate frunzele prezintă o ofilire ireversibilă. Secțiunile efectuate transversal în tulpini, scot în evidență brunificarea intensă a vaselor conducătoare, simptom clar de astupare a vaselor cu miceliul ciupercii. Rădăcinile plantelor ofilite sunt brunificate și putrezite, lemnul lor având o culoare cenușie-închis. Plantele atacate fructifică slab sau chiar nu produc fructe. Transmitere-răspândire. Ciuperca trăiește saprofit în sol putând supraviețui mulți ani, fiind răspândită de apa de irigație sau instrumentarul agricol. Pătrunderea în plantă se face prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
usucă (fig. 120). Uneori, din cauza zonelor afectate, frunza în urma creșterii diferențiate, devine asimetrică. Evoluția bolii, pe timp secetos, are loc prin putrezirea uscată a zonelor afectate și uscarea măduvei coceanului. Dacă vremea este ploioasă, boala evoluează rapid și pe țesuturile putrezite umed, se fixează și alte ciuperci. La hibrizii rezistenți, în urma infecțiilor, se observă numai mici pete decolorate și răni brunificate. Varza, chiar cu frunze infectate parțial, învelește și în interiorul căpățânii apar frunze brune, putrezite umed, cu miros neplăcut, iar în timpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
boala evoluează rapid și pe țesuturile putrezite umed, se fixează și alte ciuperci. La hibrizii rezistenți, în urma infecțiilor, se observă numai mici pete decolorate și răni brunificate. Varza, chiar cu frunze infectate parțial, învelește și în interiorul căpățânii apar frunze brune, putrezite umed, cu miros neplăcut, iar în timpul păstrării acestea se strică. Dacă se secționează coceanul, se observă brunificarea, înnegrirea vaselor conducătoare din care se scurge un lichid (gomă bacteriană). Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
neregulată, apare un puf cenușiu, apoi petele se întind, se unesc și dacă vremea este umedă, sunt distruse suprafețe mari din frunzele, ce putrezesc sau se usucă (fig. 123). Când atacul are loc mai târziu, se pot semnala chiar căpățâni putrezite. Semincerii atacați au frunzele de culoare cenușie sau cu pete brunii; fructele sunt și ele pătate și conțin semințe depreciate.Atacul acestei ciuperci pe conopidă, împiedică formarea inflorescenței iar la gulii, ridichi și napi porcești, se poate vedea o infecție
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un miceliu pâslos alb-cenușiu care, la maturitate capătă culoarea brună și se observă greu. Atacul pe părțile subterane ale plantelor este greu de văzut și poate fi sesizat doar după simptomele exterioare de veștejire și îngălbenire a frunzișului. Pe țesuturile putrezite și apoi uscate, ciuperca formează cruste de scleroți prin care se va asigura transmiterea în anii următori. Transmitere răspândire. Ciuperca trăiește în sol pe resturile vegetale, rămânând de la un an la altul sub formă de scleroți. Din acești scleroți, în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. În primăverile umede, în lunile martie aprilie, poate apărea o îngălbenire a vârfului frunzelor, îngălbenire ce progresează spre baza acestora și produce pieirea plantelor. În vetrele de atac circulare sau alungite, în direcția rândurilor, plantele au rădăcinile și tunicile putrezite, acoperite cu un miceliu alb, pufos, în care se formează scleroți mici, negri, sferici, de 0,2-0,5 mm în diametru. Putrezirea plantelor continuă și în depozit. Părțile cărnoase ale bulbilor sunt moi, putrezite și pot fi invadate de bacterii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rândurilor, plantele au rădăcinile și tunicile putrezite, acoperite cu un miceliu alb, pufos, în care se formează scleroți mici, negri, sferici, de 0,2-0,5 mm în diametru. Putrezirea plantelor continuă și în depozit. Părțile cărnoase ale bulbilor sunt moi, putrezite și pot fi invadate de bacterii. Transmitere-răspândire. În câmp, în urma atacului se formează scleroți negri, de diferite forme din care în anii următori vor ieși micelii de infecție. Scleroții își păstrează viabilitatea 4-5 ani dar, pot produce noi infecții pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar pe suprafața lor pete brune ce se întind la suprafață și cuprind pulpa în profunzime. În scurt timp, fructul putrezește aproape în totalitate, deseori căzând de pe pom. Dacă temperatura este ridicată și atmosfera umedă, pe suprafața fructului, în dreptul zonei putrezite, apar fructificațiile ciupercii, sub forma unor pernuțe dispuse în cercuri concentrice. Această formă de atac este cunoscută sub numele de "putregai brun". Ea poate fi confundată cu atacul de Glomerella cingulata la care însă țesuturile brunificate se adâncesc. Dacă timpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
peste iarnă. Prevenire și combatere. Înainte de a aplica tratamentele de iarnă sau de primăvară, se vor strânge toate fructele uscate rămase pe pom și se vor arde; de asemenea, lăstarii atacați vor fi înlăturați și distruși prin ardere, iar fructele putrezite și căzute vor fi adunate și îngropate. În timpul perioadei de vegetație vor fi aplicate tratamentele indicate pentru combaterea rapănului precum și a insectelor, care prin atacul lor favorizează infecțiile cu monilioză. Rezultate bune dau tratamentele de iarnă cu Zeamă sulfocalcică de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
putrezire a pulpei și apariția unor pernuțe mici(sporodochiile), gălbui cenușii, dispuse neuniform, formate din micelii și spori. La prun sporodochiile (perinuțele) produc perforarea cojii fructelor, iar sucul zaharat se scurge în afară, lipind fructele între ele. Pachetele de fructe putrezite și mumifiate (zbârcite-uscate) rămân deseori atârnate de pomi și în timpul iernii (fig. 161). Dintre sourile de prun mai rezistente amintim: Vânăt românesc, Vânăt de Italia, Scoldur, Gras românesc, Anna Späth, Bărdace de Cotnari, Bosniace, Nectarina roșie, D'Agen, Tuleu dulce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și sporii constituind o puternică sursă de infecție a strugurilor spre toamnă. Atacul cel mai cunoscut de viticultori apare toamna, pe struguri, după ce se acumulează suficient zahăr în celule. Pielița este brunificată, se desprinde ușor de pulpă și întreaga boabă putrezită, se acoperă cu un puf cenușiu. Boala se răspândește cu rapiditate, cuprinzând întregul ciorchine, ce putrezește în totalitate. Dacă intervine o perioadă secetoasă, ciorchinii se usucă, iar boabele, pe care se dezvoltă și alte ciuperci saprofite, se zbârcesc și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din nou micelii de infecție. Transmitere răspândire. Ciuperca rezistă în sol sub formă de miceliu sau scleroți din care în anul următor, apar micelii cu spori ce vor infecta plantele. În timpul vegetației, ciupercile sunt răspândite prin sporii formați pe țesuturile putrezite, spori ce sunt purtați de picăturile de apă și de curenții de aer prezenți în cultură . Această boală este comună la garoafe, ciclamen, crin, crăițe, mușcată, trandafir, begonie, dalie, gerbera, saintpaulia, gura leului, liliac etc. În țară la noi au
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inacuzative informația semantică [devenire], pe care o ilustrez, prin glose, cu primele două verbe din fiecare subtip: a se cloci "a deveni clocit", a se înnora "a deveni înnorat"; a (se) mucegăi "a deveni mucegăit", a (se) putrezi "a deveni putrezit", a ațipi "a deveni cuprins de somn", a degera "a deveni degerat, amorțit de frig". Pentru unele verbe, apartenența la clasa inacuzativelor depinde de tipul de subiect, astfel încât, în destul de multe situații, un subiect inanimat sau unul animat ori uman
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]