566 matches
-
scuipă. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... nostimadă, nostimadă, nostimadă... (compozitorul îl lovește în spate. Idiotul amuțește.) IMPRESARUL: Ce răi puteți să fiți.. cu universul. PIANISTA: Universul pute și impresarul și muncitorul nostru la percuție sparge oricui prin hegemonia lui puturoasă micile lui impresii de supraviețuire. Există nepersonalități care își usucă în chip ofensiv scârboasele tumori maligne extrase ca si cum ar fi excremente. (Impresarul sare în sus cu gura plină) COMPOZITORUL (îl imită preventiv): Uhu, uhu, tu pizdă, tu... ȚĂRANCA: Ciudați mai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
plină aprinsă, a chiflei cu cârnat, înfulecată la repezeală, berea rasă, toate-s gătate, gata, gata. Acolo stă nenorocul închis, închis, închis și Plictiseala îl atacă ca o femeie ordinară... ia spuneți-mi... Suptul, gaura de serviciu pentru.... Eh... iubirea puturoasă, de fapt totul (arată spre Mariedl) Una ca ea, ca aia de colo... Mariedl e și o gaură strâmtă și ascunsă pentru nenorocitul de noroc puturos. Strigătul îți rămâne înghețat în gâtlej... și gâtlejul e Mariedl. Ho-ho, hi-ha-ha, moartea e
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca o femeie ordinară... ia spuneți-mi... Suptul, gaura de serviciu pentru.... Eh... iubirea puturoasă, de fapt totul (arată spre Mariedl) Una ca ea, ca aia de colo... Mariedl e și o gaură strâmtă și ascunsă pentru nenorocitul de noroc puturos. Strigătul îți rămâne înghețat în gâtlej... și gâtlejul e Mariedl. Ho-ho, hi-ha-ha, moartea e aici... Mariedl își suflecă rochia și îi pune lui taică-său cuțitul la beregată. Nu te uita din nou așa, Mariedl. N-o să mă înjunghii tu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pisat. Ceaiuri din coajă de salcie, cu petale de trandafir, cu traista ciobanului, de arin, arnică, de flori galbene, buruiană de friguri, coada iepei, coada racului, coada șoricelului, corn, dumbăț, floarea doamnei, volbură, lostoparniță, mutătoare, odolean, oleandru, ostrățel, pelin, potroacă, puturoasă, rostopască, troscot, țintaură, untul pământului, trifoiște, spini verzi, holeră, sânzâiene. Rachiu plămădit cu antonească, limba vacii, pelin, stroh de fân, vin roșu fiert cu sare, cu rădăcină de pelin sau curpen de pelin galben. Rachiul se amestecă uneori cu lapte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Eschil care, în fragmentele rămase din Colecționarul de oase, practică o formă de parodie-travesti a evenimentelor și eroilor participanți la războiul troian, încheind episodul disputei lui Ulise cu Ahile și Diomede prin lovirea celui dintâi cu "o oală de noapte puturoasă". Figura lui Ulise devine o emblemă a acestui tip de literatură, trecând din drama satirică în farsa dorică antică și în comediile ce preced apariția lui Aristofan, epopei comice de mică întindere, caracteristice îndeosebi Italiei de Sud și Siciliei, unde
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
serviciile secrete americane, la balamucul mediatic pe care l-a stârnit de pe 2 mai, încoace. Serviți-o vă rog cu încredere. Eventualele reclamații se primesc doar de Obama, personal, la primul birou oval, pe stânga, cum intri în cotețul acela puturos, numit de americani, Casa Albă. Mai bine domnii mei, să ne ducem puțin mai la sud de SUA, să mai vedem ce se mai întâmplă și pe acolo. Se pare că nici prin țările acelea, nu se stă chiar degeaba
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și înecate în gunoaie. Chiar și cartierele mărginașe ale marilor orașe nu făceau excepție. Aceste periferice așezări umane, presărate la tot pasul cu sumedenie de magazii, șuri de diferite dimensiuni confecționate din deșeuri de materiale aruncate de pe șantiere, cu cotețe puturoase, în care-și duceau traiul de-a valma diferite dobitoace și orătănii domestice, cu șandramale învelite cu bucăți de carton gudronat, tablă ruginită sau șindrilă putredă, înnegrită de vreme în jurul cărora roiau din zori și până noaptea târziu droaie de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
drum pentru a face o scurtă vizită și la cele două domnișoare. Văzându-i prin fereastră că se apropie de gospodăria lor, cele două surori, îmbrăcate sumar, tremurând din cauza frigului, speriate de moarte, au ieșit în ograda plină de noroi puturos amestecat cu zăpadă și cu alte dejecții. Intrați, fetelor, în casă că o să răciți!, le îndemnă primarul zâmbind. Vreau să văd cum vă pregătiți pentru Crăciun! Deși casa avea două odăi și mai multe acareturi, ele locuiau într-o singură
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
muzical, de verlaineenii preferând expresia difuză, "solubilă în aer", poetul Cuvintelor potrivite aspiră, dimpotrivă, să dea corp vagului, să materializeze inefabilul, regândind, distilând și personalizând, făcând sesizabilă rotația aștrilor interiori. Alte motivații vin în sprijin: Am căutat cuvintele virginale, cuvintele puturoase, cuvintele de râie; le-am avivat rănile cu sticlă pisată și le-am infectat pe unele complet; și cum de la ele la azur e o distanță directă, o corespondență, am făcut pe cale artificială și cuvinte oglinditoare sau străvezii și am
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
aducea Miluță Pavel, un coleg cu un an mai mare, de la prăvălia din satul Ghilia, contra unui comision exprimat într-un număr de țigări. Când era învoire generală, cei mai teribiliști dintre noi intrau și într-o crâșmă murdară și puturoasă, în care, la mese șubrede și slinoase, beam niște vin oțetit și îndoit cu apă care ne provoca dureri de cap, tratabile doar cu miraculosul purgativ al madamei Georgescu. Întotdeauna eram obsedați de teama de a nu depăși ora până la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de mîncare; moșneagul; mult; prea mult; necaz; necesită; neîncetat; nevoi; nevoiaș; nimic; nota; obișnuință; obligații; a obține; oferi; om; a ordona; orfan; organism; panică; pămînt; pleacă; plînge; poamă; pofte; poftim; politicos; de pomană; porunci; posibilitate; poveste; pretenții; prieten; primești; pune; puturos; răgaz; răspuns; rău; reducere; refuz; repede; reținere; rugă; sănătate; scrisoare; sfaturi; siguranță; slăbiciune; socoteală; a solicita; solicitare; soție; a spune; stresant; a striga; supărat; telefon; de toate; a trebui; tupeu; țigan; urca; vagabond; verde; viață; vinde; vorbește; vrei; vrere; zice
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); șură (3); tace (3); vorbăraie (3); vorbăreață (3); bîrfă (2); de canal (2); curățenie (2); deschizătură (2); discuții (2); femeie (2); frumoasă (2); guraliv (2); iubire (2); început (2); lingură (2); lumii (2); lungă (2); mănîncă (2); pupic (2); puturoasă (2); de rai (2); rău (2); roșie (2); senzual (2); stomatolog (2); strîmbă (2); șoarece (2); tata (2); vorbă multă (2); -; abis; ac; adînc; adîncă; amar; anatomie; animal; de apă; arde; atașament; auzită; bacterii; bani; băutură; bere; bine; bomboane; bortă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dacă ține mînile des chise, va fi împrăștietor. Cine doarme strîns cu mînile între picioare trage a sărăcie. Moașa, cînd înfașă întîi copilul, să-i lase mîna dreaptă afară, căci așa e bine. Omul se cunoaște de-i harnic ori puturos după cum are mîna rotundă ori mai mult lungăreață. Mînile copilului mic nu se sărută, că pe urmă îi cad urîte și nu se mai joacă cu ele. Să nu-și observe cineva mînile mai mult, căci în timpul acela oarecine îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
4 sau 5 cișmele, iar de câteva luni 10 becuri de lumină electrică, care de abia se pot lumina pe ele și care servesc de orientare gâzelor, ce fac traiectul aerian de la băligarul cazărmilor de artilerie, la bălțile înverzite și puturoase, rămase de pe urma șuvoaielor, în celelalte colțuri ale cartierului”. Dezvoltarea economică și demografică a orașului au adus Bacăului, pe 7 decembrie 1929, o importantă modificare a statutului administrativ. La această dată, prin decret regal, orașul a fost trecut în rândul celor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au reconfirmat că, pentru ele, conform arhivelor pe care le mai dețin, Varujan Vosganian este complet necunoscut. Dacă nu e o intoxicare din această parte, e clar că d-l Turcu e un mincinos, că, probabil, își face în continuare puturoasa meserie nu știu însă la ordinul cui! Dorin Popa: În multe din dosarele de corupție din ultima vreme apar ofițeri SRI. Spui că Secu' ne face agenda, dar SRI-ul? Tot în "Cotidianul", pe 2 nov. 2006, Cristian Teodorescu publică
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
barca pe uscat, de multe ori nu avea ce băga în gură, era îmbrăcat prost, care ducea un trai mizer. Îi mai plăcea și alcoolul. Fuma numai țigări răsucite cu hârtie de ziar tutun prost, negru, care scotea un fum puturos, și omul acela îl fuma cu plăcerea cu care eu aș bea un pahar de vin vechi de zece ani. Și cu tot traiul acesta sărăcăcios, omul meu a murit la 88 de ani. Veți spune că aici e chestie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de popas pentru toată lumea: cărăuși, căruțași, hamali, funcționari, scriitori etc. Aici, la han, comanda niște fleici în sânge și-i striga țiganului cu scripca:Cântă, cioară, pe aceea: “Izvoraș de apă rece” și altele, unele chiar măscărăcioase, la adresa unor femei puturoase sau a unor adversari vecini, mai buni sau mai puțin răi ca el. De multe ori Ecaterina venea singură acasă și-i striga: „Mitică, șanțurile o să te mănânce!” dar el habar n-avea. Duminica la el era duminică, o petrecea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
redus de fertilitate, un grad ridicat de compactitate și regim anaerob. (Tufescu V., 1977) I.4. Rețeaua hidrografică Apele de suprafață sunt reprezentate de râul Siret și de pârâul Vorona cu afluenții acestuia: Sihăstria, Poiana, Chiscovata, Pârâul Satului și Valea Puturoasă, pâraie caracterizate printr-un regim de scurgere torențial, fapt ce face ca la un regim bogat în precipitații sau de lungă durată, văile pâraielor să poarte viituri mari, care dau naștere la eroziuni puternice, care pot afecta stabilitatea zonelor limitrofe
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
H. (Ch.), Eur. Centr. Frecv., z.step. e.bo.; L3T5C2U5R7N5; Fagetalia, Athyrio Piceetalia *Lamium maculatum L. ssp. maculaum (Urzică moartă) - H. (Ch.), Euras. Frecv., z.silvost.se.fa.; L4TXC4U6R7N8; Lamio - Chenopodietalia, Fagetalia, Alnion incanae, Arction, Me. -Lamium purpureum L. (Sugel puturos) - T., Euras. Frecv., z.step.-L7TXC3U5R7NX, Stellarietea mediae, Arction, Me. *Leonurus cardiaca L. ssp. cardiaca (Talpa gâștei) - H., Euras. Frecv., z.step.-se.go.; L8T8C6U5R8N9, Artemisietea, Stellarietea mediae, Me., Md., In. *Lycopus europaeus L. (Piciorul lupului) - H. (HH.), Euras. Frecv
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
go.-e.bo.; L8T5C2U4R8N4; Festuco - Brometea, Brometalia erecti ORD. ASTERALES FAM ASTERACEAE *Achillea millefolium L. ssp. millefolium (Coada șoricelului) - H., Euras. Comună, z.silvost.e.sa.; L8TXCXU4RXN5; Molinio - Arrhenatheretea, Arrhenatheretalia, Rumicion alpini, Trifolion medii, Md., Fr. -Anthemis cotula L. (Romaniță puturoasă) - T., Cosm. Frecv., z.step. se.fa.; L7T7C3U4RXN5; Centauretalia cyani, Malvion neglectae, Sisymbrion *Anthemis tinctoria L. ssp. tinctoria (Floare de perină) - H., Euras. Cont., Frecv., z.step.e.sa.; L8T6C5U2R6N4, Convolvulo - Agropyrion, Festucetalia valesiacae, In., De. *Arctium lappa L. (Brusture
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
de mică trei ani de zile, și că i-am vîndut-o și am băut banii? Ai fost tu, mă, la nunta ei să vezi?... N-am fost că nu m-ai chemat... Cum să te chem eu pe tine, mă, puturosule, să te îmbeți acolo ca un... și să începi să... Fac și dreg pe nunta fi-tii, nici n-aș fi venit, să mă fi chemat cu șapte lăutari... Apele, râurile, bălțile nu-mi vorbeau, nu puneam deci mare preț
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
o să pot citi și eu măcar câteva ore, înainte de a adormi, cartea însă îmi pica din mână în chiar minutul în care încercam s-o abordez.) - Ura leagă, i-am răspuns. De ce să-mi leg eu sufletul de ura băloasă, puturoasă, a unei brute? Găsesc eu o casă! Nu mi-a răspuns, s-a sculat, ca în Caragiale și a dispărut câteva minute. Avea astfel de tăceri, ca și când n-ar fi auzit răspunsul. - Și la cei care te apără nu te
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
pentru inocența și mai ales pentru efortul lui de a răspunde bine la lecții, căci învăța greu, dar se străduia și asta place profesorului, căci cine se străduiește are șansa de a reuși, spre deosebire de cei mai inteligenți, dar șmecheri și puturoși, care cine știe ce vor ajunge în viață... (Bădilă a ajuns în cele din urmă învățător, s-a căsătorit și a avut și un copil, a murit însă de tânăr, de o tuberculoză galopantă.) I-am spus lui Gheorghe că atunci imediat
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în credințele populare s-ar fi făcut o distincție netă între epidemii și epizootii... Informatorul sucevean citat descria holera ca pe o "babă foarte scârboasă, care, când trece prin sate și târguri, lasă în urmă un fel de duhoare foarte puturoasă, de care oamenii, neputîndu-se feri de asemenea putoare, se îneacă... și mor". De la alții aflăm însă că holera nu este neapărat o babă, căci poate să ia chipul unei fete negre despletite, care-i pălmuiește pe oameni și-i sugrumă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
suferință, tot ce avem nevoie. Hai, îndrăzniți. O mână de ajutor pentru vremurile astea. Vă ajutăm, bani, haine... doar să veniți la noi. Lumea a început a se alege, care au plecat pe la casele lor, care, coate goale și puturoși fiind, s-au dus la pomană și vorba dulce și plină de miere a lui Lică. - Ăla a lui țugui s-a dus, ăla din sus cu trei copii și care muncește cât ar ara o muscă. - Apoi, pentru niște
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]