1,135 matches
-
micșorat de la 1000 la 251). Am discutat atunci și faptul dacă asemenea partide se puteau organiza și în altă parte decât în Capitală (aveam temerea că ar putea să apară partide în orice localitate și, în fapt, au apărut o puzderie de partide, mai ales că li se ofereau o serie de avantaje de la care era greu să se abțină). Problema cea mai dificilă, care ne-a luat ceva timp, era cum să evităm înființarea de partide politice pe criterii etnice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
vor să-mi dea și călătoria, să aleg, mă dau mie, mă dau călătoriei? norocel plutitor așezat prin vis, de unde gestul frenetic să-l iau și să-l pun în sîn, ce cauți, suflete, să înduri pe pămînt idealul România? puzderie de lumini mîine ca drum de coastă către spital, Pașcani intră în holul gării, formele feminine derizorii în pantaloni, bărbații cu umeri, panoul "Informații", vagoane la Pașcani-Triaj, totul trecere pe lîngă ele, închină-te la chipul cioplit al poveștii, iese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Domnul, adevărat, adevărat zic vouă, cine-și iubește sufletul său îl va pierde! dar eu nu, că să cîrtesc asupra morții, care mă rabdă, ca pe oricare! Bîrnova lumina în vîrful stîlpului sigur materială, Iași intrarea dinspre sud, ridicături luminile puzderie, paloare de lumină halele cu pereți translucizi la Combinatul de Utilaj Greu, durează pînă să depășești cîte una, două roți portocalii metalele topite la o extremitate, argumentum baculinum: lucrează cu metale într-o vîrstă de fier, paranteză istorică. IX. IUBIREA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Sunt foarte curioasă să o citesc. Cu cel mai cald respect și rugămintea de iertare pentru o prea lungă tăcere, Gabriela Omăt 728 11 București, 26 martie 2002 Stimate domnule Eugen Dimitriu, E tare ispititoare la voroavă epistola dvs., cu puzderia de informații, piste de investigare și amploarea șantierului descris. Cum sunt acum ca somnambulul care umblă halucinat pe acoperiș, În pericol să cadă la cea mai mică „perturbare”, nici nu Îndrăznesc să adâncesc gândul În direcțiile pe care le deschideți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sper să nu mi se „suie la cap”. Deocamdată, sunt cu bătălia pentru ultimul volum În toi. Nu mă pot lăuda cu calmul dvs. Înțelept; sunt În mare tensiune și panică, timpul mi se pare teribil de scurt, problemele sunt puzderie, de toate felurile, de la grafie la obținerea informațiilor, de la starea publicațiilor la dificultatea de a comenta anumite fapte obscure sau delicate biografic și nu În ultimul rând 732 chiar politicește. Sunt zile când mi se pare că nu avansez nici un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de lupte, / Ana, Luca și Gheorghiu-Dej / și cu ei mii și mii, / milioane, / din uzine, din câmpii, / s-au ridicat, unul ca unul mai neînfricat”) sau glorifică „Armata Sovietică, / pe Marele Stalin, / Poporul Sovietic”, în versuri așezate în fruntea unei puzderii de plachete apărute aproape concomitent: 16 milioane, Scrisori de pe front, Torente, Clocot. Plânsete de clopot. Răsărit de soare, Balade, Doftana, Balada celor patru mineri (1949). Frapează totuși, ca notă dominantă, nu festivismul, ci vehemența mesajului vindicativ. Din vechiul fond resentimentar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
ar putea să iasă un lucru interesant dacă aș persevera, deși eu nu sunt un White din Selborne. În clipa de față, de la fereastra mea care dă spre mare, văd trei specii diferite de pescăruși, rândunele, un cormoran și o puzderie de fluturi dând târcoale florilor care cresc, în chip miraculos, pe rocile mele galbene... În orice caz, trebuie să mă feresc de a încerca „să scriu frumos“, ar însemna să ratez acțiunea în care m-am lansat. Pe lângă faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
la urma urmelor, de la cine aș dori să primesc vești, cu excepția lui Lizzie, care, probabil, e plecată în vreun turneu? Am continuat să explorez stâncile în direcția turnului meu. Da, sunt proprietarul nu numai al unei case și al unei puzderii de stânci, ci și al unui părăginit turn de pază. De fapt, nu-i decât o cochilie. Dar mi-ar plăcea să-l restaurez, să-i clădesc o scară spiralată și o cămăruță de lucru în vârf, numai că, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a lungul canalului, un drum pe care-l făceam adeseori. Bicicletele noastre zăceau îmbrățișate, ca de obicei, în iarba înaltă de pe marginea cărării. Noi doi ne plimbam, cuprinzând din ochi priveliștea familiară, priveliștea dragă care devenise a noastră. Era toamnă. Puzderie de fluturi. Până și azi fluturii îmi amintesc de acele clipe înfiorătoare. Hartley a început să plângă: — Nu mai putem continua, nu mai putem continua! Nu pot să mă mărit cu tine. Am fi amândoi nefericiți. Tu n-ai putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
zâmbetul lui prostesc? M-am ridicat, îndreptându-mă spre pat, și mi-am adus aminte că-mi pregătisem culcușul pe stânci. Am hotărât să dorm afară. Era o noapte caldă și se întunecase doar atât cât să fi izbucnit o puzderie de stele risipite, și arcul estompat, neclar, al Căii Lactee. Oricum, cerul era scăldat într-o lumină difuză, și mi-am adus aminte că trebuie să fie, cu o diferență de o zi sau două, miezul verii. Mi-am croit fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ca bradul. Acela de Crăciun, de la naștere și de la moarte. Acela iubește negentropia, puritatea. Urmându-i exemplul, prefer rezolvarea problemelor românești pe calea negentropică, adică În cadrul unui stat unitar, chiar cu granițe spiritualizate, decât pe calea entropică, degradată, În cadrul unei puzderii de regiuni. „Radiosfera“, 7 martie 1997, ora 11,25 9. Poate trestie, dar sigur femeie Femeia inspiră - binele, poate și răul. De asta cultura și istoria umanității Îi este datoare aproape În totalitate; măcar pentru că toate cele nouă muze sunt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o mai putem răbda, ultravioletă, gamma, X, bașca imensele fulgere ce-l brăzdau, au format substanțele prebiotice, inclusiv primordiile „benzii de magnetofon“ care e ADN-ul. Apa doar le a dizolvat și a Îngăduit structurarea lor, Încetul cu Încetul, În puzderia de organisme de tot felul. Amoniacul Își Îndeplinise rolul și putea, ajutat de viața căreia Îi dăduse naștere, să se oxideze, devenind balastul atmosferei, adică azot. Metanul era de acum componentă de bază a viețuitoarelor, nițeluș schimbat, și doar puțin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dinte“: unul sau altul Îl Înșeală pe celălalt. Dar tot bionică e și asta, Natura inventând gestul cu mult Înaintea noastră. Și dau un exemplu, Însă nu pentru a fi urmat: cireșul. Păi ăsta nu odrăslește, am În vedere o puzderie de progenituri, decât polenizat cu polen străin florii, pomului, soiului, ba chiar speciei: „Înșeală“ cu vișinul de pildă. Dreptu-i, astfel de „odrasle“ sunt asemenea catârului - altă Încrucișare interspecifică -, adică incapabile a lăsa, la rândul lor, urmași. Dar noi, plantând vișini
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
polenizat cu polen străin florii, pomului, soiului, ba chiar speciei: „Înșeală“ cu vișinul de pildă. Dreptu-i, astfel de „odrasle“ sunt asemenea catârului - altă Încrucișare interspecifică -, adică incapabile a lăsa, la rândul lor, urmași. Dar noi, plantând vișini printre cireși urmărim puzderia de cireșe, nu de semințe... Cât despre harem, altceva ce ne repugnă, cel puțin În vorbe, e tot bionică: leul ori „morsunul“, de pildă, trăiesc ca niște sultani... Dar, fără a epuiza subiectul, familia vegetală, dar constatându-i complexitatea - bine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fructe, la care priveam cu îngăduință de învingător. După ce mi-am terminat treaba, așa plin de zgârieturi și de plase de păianjen cum eram, am chemat-o pe mama să-mi admire isprava. Mama s-a uitat în tăcere la puzderia de coșuri și borcane pline cu fructele acelea pricăjite și, fără să-mi spună nimic, și-a făcut cruce. „Mămico - am zis -, facem magiun și rachiu și o să avem din ce trăi“, dar mama a dat din mână a lehamite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
acoperite, dar n-au fost mișcate din loc. Unul, mai arătos, a rezistat mult, dar până la urmă a fost acoperit și dat uitării. Parcă și lumina s-a metamorfozat. Treptat gândurile mi-au oferit o paralelă cu societatea umană. În puzderia de oameni ce se perindă în această lume, asemenea firelor de nisip, unele chipuri strălucesc prin inteligența lor asemenea unor grăunțe nobile de nisip, altele generează o paletă de lumini asemenea curcubeului și, puține, poate prea puține au străluciri diamantine
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
la înaltă filozofie, a progresat nu puțin” cum raportează într-o scrisoare către Eforia școalelor Eufrosin Poteca. TÂRGUL LUI FOLTEA Din iarmaroacele pe care boierimea țării se străduia să le întemeieze pe propriile moșii, apar, către sfârșitul veacului optsprezece, o puzderie de târguri mai mult ori mai puțin efemere, colonizate cu o ovreime galițiană chemată să înființeze afaceri prospere. În treacăt fie spus, această ovreime va constitui elementul începător al păturii de mijloc moldovenești, cu consecințe importante în istoria țării. Lângă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Documentelor Mănăstirești, la Consistoriul Eparhiei Buzău (1864) ori la Arhivele Statului din București. Cu o carieră administrativă lipsită de strălucire, mai mereu fără bani, s-a dedicat compensatoriu scrisului. De-a lungul anilor, începând cu Poezii fugitive (1846), publică o puzderie de opuri cuprinzând versuri lirice și epice, impresii de călătorie, nuvele, romane, tragedii, melodrame, vodeviluri ș.a. E o literatură de fundal, ilustrând, și dincolo de limita cronologică, tendințe ale epocii pașoptiste. Autorul, care scria în 1845 la „Vestitorul românesc”, iar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
-l poate dispensa pe fermier de transportul gunoiului. Pentru distribuția laptelui aplică o muncă reglementată ca un ceasornic. În afară de camioane speciale și cisternele de lapte, pentru un oraș uriaș cum e New-Yorkul, sunt trăsuri speciale. Obligativitatea pasteurizării laptelui a redus puzderia de mici comercianți, care nu dispun de fondurile necesare, Înlocuindu-i cu 2-3 mari cooperative. Fermele au construcții pe cât de atractive pe atât de practice. Se construiește foarte mult din lemn. Vilele, chiar și la orașe, au pereții dubli din
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Scoatem și noi ceva cu care deschidem drumul, satisfăcându-l pe al doilea. I le așezăm la doi metri În fața sa spre a l determina să se deplaseze. Astfel vămuiți, ne continuăm drumul. Ajungem Într-un loc În care e puzderie de izvoare fierbinți, printre care turiștii trec pe punțile de lemn instalate În acest scop. Într-un alt hotel din centrul parcului, proprietarul a avut ideea de a capta apa unui geizer. Vizitatorii pot face baie caldă Într-un bazin
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
său geografic e un vârf de deal destul de Înalt. De acolo, străzi paralele sau transversale pe curbele de nivel duc spre port și spre centrul comercial. Câțiva zgârie nori dar nu de mărimea celor din New York scot trufaș capul din puzderia de clădiri, cu variații de la 12 etaje la cele numai cu parter, tip vile spaniole, ce formează majoritatea; dincolo de el, e orașul Oakland. La nord de golf e un grup de ferme și cădiri, mari elegante, În mjlocul diferitelor plantații
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la început Iahavanus (Ianus) de toți pelasgii, menținut cu numele distinctiv amintit de dacii ce s-au despărțit de latinii, care l-au păstrat în panteonul lor politeist, cu numele inițial originar, derogat însă de atributele zeului suprem, cauza fiind puzderia de zei cultivați de aceștia. Colindele străvechi românești, ca și cele de azi, păstrează același refren, ce invocă pe același Dumnezeu, slăvit din vremuri imemoriale; o dovadă este faptul că și astăzi în unele sate maramureșene Dumnezeu este numit Moșul
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
În cultura română modernă, Zalmoxis a susținut la un moment dat teoria monoteismului religiei dacice. Sub acest aspect cel puțin, dacii ar fi fost mai evoluați decât grecii și romanii, mai aproape decât ei de creștinism. Un singur zeu, față de puzderia de zei ai mitologiei greco-romane! Credința În nemurirea sufletului! Unii, mai Înfierbântați, au văzut În Zalmoxis chiar un precursor al lui Isus Cristos. Până și Mircea Eliade risca — Într-o lucrare de tinerețe — o frază ca aceasta: „Când primii misionari
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
permisive. A fost și aceasta o tactică a Puterii: de o parte Frontul Salvării Naționale, care și-a acordat singur jumătate din mandate În parlamentul provizoriu al țării (C.P.U.N. — Consiliul Provizoriu al Unității Naționale), de cealaltă parte o puzderie de partide, toate puse pe picior de egalitate, și nu puține simple anexe ale Frontului, În mijlocul cărora țărăniștii și liberalii nu puteau juca decât un rol cu totul secundar. Proprietatea merge Împreună cu puterea. De regulă, cine o deține pe una
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
această țară atît de încercată de soartă și de Istorie. Și pentru ca tot acest decor strălucitor să iasă și mai bine în evidență, pe pășunea de proporții infinite, pasc zeci de mii de turme albe ca zăpada. Oi, berbeci și puzderie de miei se ghiftuiesc fără nici o limită cu deliciul de smarald al cîmpurilor irlandeze. Ca foarte mulți alți continentali, credeam că simbolul Irlandei este trifoiul și cu mare surprindere am aflat ca este... harpa. Ei, da, simbolul național al Irlandei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]