1,318 matches
-
și vișinii aveau viermi Încă din floare, iar legumele se mănau de la ploile acide. Peste tot vedeai numai paragină, numai ruină. Ușile caselor atârnau Într-o rână, balamalele scârțâiau, porțile le bătea alandala vântul. Câinii erau jigăriți și vitele aveau râie. Pe casele acoperite cu țiglă de șindrilă creștea mușchi gros de câteva degete, iar hornurile fuseseră invadate de bălării. Din când În când, câte un firicel subțire de fum se Înălța către un cer gălbui, ce purta Înscris pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pe două rânduri: unii cărau coșuri, alții sortau. Pentru ei, eu eram „brațul secular”. Cu mine mergeau acolo, eu le făceam prezența, eu le normam coșurile. Îi puneam la muncă forțată știind foarte clar că vor urma episoade de hepatită, râie și păduchi și că, în lunile noiembrie-decembrie, toată școala o să pută a dezinfectante. Tot ce putem umaniza era atmosfera. Îi făceam să discute teatru, romane, filosofie, muzică. Mi-era teamă că se vor încartofări. La prânz ne scoteam pungile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
oricînd, în scris, pe cale diplomatică, celeilalte părți contractante, hotărîrea să de a denunța acest acord. Această notificare va fi comunicată simultan la Organizația Aviației Civile Internaționale. În acest caz, acordul va expira la 12 (douăsprezece) luni de la data primirii notific��rîi de către cealaltă parte contractanta, în afară de cazul în care notificarea de denunțare este retrasă înainte de expirarea acestei perioade, prin înțelegere. În absență confirmării de primire de către cealaltă parte contractanta, notificarea va fi considerată ca fiind primită la 14 (patrusprezece) zile de la
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
boi. Nu am avut curaj să-i spun că aș fi vrut să mă Înscrie la un cămin, că aș fi fost fericit să - cum zicea el - miros bășinile și picioarele murdare ale tuturor nespălaților și să mă umplu de râie ori chiar de păduchi. Nu mi-ar fi fost deloc greu să mă adaptez: fusesem În destule tabere școlare și știam prea bine după ce reguli se desfășura traiul În comun. Dar n-am Îndrăznit să-i spun așa ceva: l-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
genunchii, nu pot coborî la joacă. Le-am cules la scăldat, zice mama. Așa o fi. Din pricina gionatelor bolnave stau În calidor, Învelit În pături pân-la brâu. Și trăznesc a pucioasă, de parc-aș fi râios. Dar nu-s. Nu râie am adunat de la vale, la scăldat - altceva. Cu bube. Mi-a descântat Mătușa Domnica de-râie, e cel mai curat, nu-i cu balegă, nu-i cu cap di șărpe de-o săptămână - numai cu untură de porc, curată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Din pricina gionatelor bolnave stau În calidor, Învelit În pături pân-la brâu. Și trăznesc a pucioasă, de parc-aș fi râios. Dar nu-s. Nu râie am adunat de la vale, la scăldat - altceva. Cu bube. Mi-a descântat Mătușa Domnica de-râie, e cel mai curat, nu-i cu balegă, nu-i cu cap di șărpe de-o săptămână - numai cu untură de porc, curată și cu acul de cusut - ce-i mai curat, pe lumea asta, ca un ac? Dar mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ea e descântătoare-În-mahală (adică: de-duminică) rostește descântecul destul de clar - și cum Îl zice de nouă ori... Stau În calidor, aștept parașutele de azi, o aștept pe mama, cu doc torul, de la Vatici, Îmi descânt singur, după Mătușa Domnica, de-râie: „S-o-nsânicat, S-o mânicat, Pi cale, pi cărare - Paulică S-o dus la vânat Ș-o prins o vacă neagră, Ș-o tăiet-o Ș-o făcut bucate din è, S’ facă bal! Ș-o chemat la bal Pi toati bubili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
vânat Ș-o prins o vacă neagră, Ș-o tăiet-o Ș-o făcut bucate din è, S’ facă bal! Ș-o chemat la bal Pi toati bubili, Pi toate buboaili, Pi toate răzbubili, ȘÎ pi toati străbuboaili Da pi giupâneasa Râia n-o chemat-o. Ș-atuncea è s-o mâniet, ȘÎ s-o-mbârzoiet ȘÎ s-o răsuflèt. Pi la vârf s-o uscat Ș’ din rădăcin-o săcat!” La urmă de tot n-am mai Înțeles ce anume a zis baba lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
limba noastră. Eu aș vrea o Bălană care să nu știe românește, s-o-nvăț eu, bine-bine - după aceea mai vedem noi ce facem și nu spunem la nimeni. Ieri, tot așa, stăteam În calidor, Mătușa Domnica Îmi descântase de-râie, mama zicea că su-per-sti-ții! - dar n-o oprea pe babă să mă descânte: de ce? De-aceea! Ieri a fost cu asta - cu descântecul și cu Rusoaica cea mare; parașutista - cu devușka, bre! C-așa-i zice la fetișoară, zice Moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
punctul meu de vedere, egoist, Mătușa Domnica n-a prea existat. De la ea n-am Învățat nimic, niciodată; măcar numele unei flori, măcar obiceiurile unei insecte. Toată știința ei mie Împărtășită În fapt: furată de mine - a fost descântecul de râie (când eu nu râie aveam!) - iar pe cel de dragoste l-am, deasemeni, furat, deci nu-mi fusese dat... Că gătea mâncare - și Încă foarte bună? Dar asta era menirea, datoria ei de femeie și de babă a lui Moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
egoist, Mătușa Domnica n-a prea existat. De la ea n-am Învățat nimic, niciodată; măcar numele unei flori, măcar obiceiurile unei insecte. Toată știința ei mie Împărtășită În fapt: furată de mine - a fost descântecul de râie (când eu nu râie aveam!) - iar pe cel de dragoste l-am, deasemeni, furat, deci nu-mi fusese dat... Că gătea mâncare - și Încă foarte bună? Dar asta era menirea, datoria ei de femeie și de babă a lui Moș Iacob: să gătească bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ea însăși. Îi spusese, vezi, ce avea pe suflet. Rău făcuse. Tot ce ar fi fost de spus era că nu mai vroia să-l vadă, da’ ce te faci cu prostu’, că nu mai scăpa de el ca de râie. Într-un târziu, se înmuie văzându-l cu lacrimi în ochi la ușa ei. Chiar plângea, cretinu’, de-ai fi zis că murise, Mirelo, păi, de bună seamă că pentru el chiar murise... Adică, vezi cât de greu îi pica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pas și chirăindu-se pe scări, în sus, grăbiți să nu se scape. Cărați-vă, cărați-vă, japițelor și rupeți-vă gâturile, mâinile și picioarele! Dar-ar boalele venerice-n voi, să dea! Mânca-v-ar frigurile, holera și crampele! Râia să vă mănânce, sconcșilor...! Abia atunci își luă și Dănuț lăboiul cu care îl apăsase permanent, pe greabăn, pentru a-l opri pe Boss să răbufnească prematur, dintr-un motiv concret și teribil de întemeiat: La beție, Nae Contrabandă, zis
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
amiază cum vine, ditamai namila, în salopeta aia albastră a lui, și se mai și scărpina pe mâini, făcuse-o urticărie de la chimicalele-alea, dar-ar dracu-n ele : și lapte-a băut, și ce n-a făcut, da de râia aia n-a scăpat ani de zile. Când îl vedeam cum apare în capu-străzii și cum vine așa, lipa-lipa, ca ursu, mă apuca, dracu știe ce mă apuca. Dracu știe ce mă apuca, așa, din senin, că-mi venea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
spinarea arcuită a motanului care, cum mă văzuse, îmi ieșea, păcătosul, în întâmpinare. Vezi, i-am spus, ce blană strălucitoare are acum ? Ei bine, să știi că motanului Pițurcă este pacientul madamei Ana. Habar nu am de unde venise plin de râie, și madam Ana, care nu știe multe, l-a înșfăcat și l-a muiat în gaz. Și când a scăpat bietul din mâinile ei, era teribil să-l vezi ! Aaa, să nu crezi că exagerez cumva, am fost gata să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și, sub amenințarea cu arma, o brută de soldat i-a silit să se așeze pe jos, chiar în băligarul de cai, oameni de bună condiție amestecați cu lume proastă, un aer irespirabil, o beznă perfectă, teamă de păduchi, de râie, de ce ai fi putut să iei atingându-te de toți nespălații. Apoi, o noapte întreagă în gara din Ploiești, neavând nici măcar o bancă pe care să te așezi. La venirea trenului o disperare atât de mare, încât erau gata a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
el cum a putut în fabrică, l-a muncă, s-a sculat cu noaptea-n cap, la patru jumate se scula și pleca, c-altfel n-aveam amândoi nimic, acu, la bătrânețe... Și ce se mai scărpina pe mâini de râia aia d-o făcuse la fabrică, dar ar dracu-n otrăvile alea cu care umbla, c ajunsese pe mâini tot o rană. Da la chenzină, uite-așa venea, cu toți banii ! Na, ia-i ! zicea. Și mi-i punea toți
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
registrele limbii române -, întâlnindu-se, conștient sau nu, cu marele poet ale cărui opere sunt amintite mai sus, care, la rându-i, mărturisea, legat de limbajul artistic pe care l-a creat: Am căutat cuvinte virginale, cuvinte puturoase, cuvinte cu râie: le-am excitat aroma, le-am avivat rănile cu sticlă pisată și le-am infectat pe unele complet; și, cum de la azur e o distanță directă, o corespondență, am făcut pe cale artificială și cuvinte oglinditoare sau străvezii și am ținut
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
RUȘI Zi de târg animalier la marginea pieții de brânzoase. Doamna Eulampia, reputată cultivatoare de pisici și ciuperci de bălegar, bagă sub nasul cârn al cump ă ră torului cușca în care se zbate eroic un motan ușor atins de râie. E o după-amiază al naibii de frumoasă. Personaje: EULAMPIA CLIENTU Episodicu Mâța Așa, păsărică mică, mumușică...Ciripi te-ar hingherii. Domnu!...Ți-a pus ăl de Sus mâna-n cap. Jur pe sănătatea Bancorexului că animalu ăsta e tocma perușu ondulat pe
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Domnul Albăstrel avea de ales fie coparticiparea la expierea javrei particulare, fie trecerea prin sita măruntă ca și ploaia care abia începuse a hypocratismului canin. Iată-l ca atare în antecamera cabinetului particular al doctorului Euthanasie Polidor, reputat specialist în râie și timbre obliterate. Demnă dar amabilă, domnișoara asistentă îl întâmpină cu un platou tradițional cu pâine și sare din care sare un iepuraș. Sărut mâna, am venit. Aveți programare ? Programare nu, dar am un câine cu probleme. Aha. E un
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
împărățiile pămîntului. 26. Trupul tău mort va fi hrana tuturor păsărilor cerului și fiarelor pămîntului, și nu va fi nimeni care să le sperie. 27. Domnul te va bate cu buba rea a Egiptului, cu bube rele la șezut, cu rîie și cu pecingine, de care nu vei putea să te vindeci. 28. Domnul te va lovi cu nebunie, cu orbire, cu rătăcire a minții, 29. și vei bîjbîi pe întuneric ziua în amiaza mare, ca orbul pe întuneric; nu vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
năclăiește și se înnegrește ca noaptea morții. Și oasele lui devin tari și înnodate; se topesc înăuntru și se rup în bucăți ca o piatră care cade de pe o stâncă. Și carnea sa devine grasă și apoasă, putrezește, acoperită cu râie și bube care sunt dezgustătoare, și măruntaiele lui se umplu cu murdărie, cu scursori în descompunere, și atunci o mulțime de viermi locuiesc acolo. Și ochii lui devin cețoși până când la sfîrșit noaptea întunecată îi învelește, și urechile lui devin
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Cînd un bărbat sau o femeie va avea o rană pe cap sau la barbă, 30. preotul să cerceteze rana. Dacă pare mai adîncă decît pielea și are păr gălbui și subțire, preotul să declare pe omul acela necurat: este rîie de cap, este lepră de cap sau de barbă. 31. Dacă preotul vede că rana rîiei nu pare mai adîncă decît pielea, și n-are păr negru, să închidă șapte zile pe cel cu rana de rîie la cap. 32
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
preotul să cerceteze rana. Dacă pare mai adîncă decît pielea și are păr gălbui și subțire, preotul să declare pe omul acela necurat: este rîie de cap, este lepră de cap sau de barbă. 31. Dacă preotul vede că rana rîiei nu pare mai adîncă decît pielea, și n-are păr negru, să închidă șapte zile pe cel cu rana de rîie la cap. 32. Preotul să cerceteze rana a șaptea zi. Dacă rîia nu s-a întins, dacă n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
acela necurat: este rîie de cap, este lepră de cap sau de barbă. 31. Dacă preotul vede că rana rîiei nu pare mai adîncă decît pielea, și n-are păr negru, să închidă șapte zile pe cel cu rana de rîie la cap. 32. Preotul să cerceteze rana a șaptea zi. Dacă rîia nu s-a întins, dacă n-are păr gălbui, și dacă nu pare mai adîncă decît pielea, 33. cel cu rîia la cap să se radă, dar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]