708 matches
-
Urmări nedumerit păsărica, cum făcea roate prin cameră cu o iuțeală, că abia o prindea ochiul, gândindu- se... - Dacă-i un semn, de la Dumnezeu!” si un gând superstițios puse stăpânire pe sufletul lui; si, tot el îsi răspunse: Da, dar rândunelele aduc noroc în casa omului!”, asa auzise el din bătrâni. - Dar mie, mie... ce noroc să-mi mai aducă! Murmură el cu tristețe în glas. După câteva rotiri prin cameră, păsărică se repezi ca o săgeată afară pe fereastră, și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în casa omului!”, asa auzise el din bătrâni. - Dar mie, mie... ce noroc să-mi mai aducă! Murmură el cu tristețe în glas. După câteva rotiri prin cameră, păsărică se repezi ca o săgeată afară pe fereastră, și cu alte rândunele... ”tivit-tivit” se făcură nevăzute printre blocuri. ”- Tot așa, trebuie să fie și sufletul omului!... reflectă el cu răsuflarea grea. Se zbate în strâmtoarea trupului nostru, până ce scapă, -ca și rândunica-, pe urmă, ca să rătăcească slobod în adâncul văzduhului nemărginit...!”. Vântoasa
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de muncă la negru. De unde am să știu că am ajuns la Piața de muncă la negru, are vreo firmă? Nu. Are altceva. Ce? O să găsești, pe bara care Împrejmuiește un bloc de locuințe, niște oameni, Înșirați, frumos, ca niște rândunele pe o sârmă de telegraf, Înainte de a-și lua zborul, spre țările calde. Și, tot acolo, o să găsești, cum Îți spun, pe lângă cei unul lângă altul, În fața lor, pe cineva, care stă pe un scăunel cu trei picioare. Acela, să
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
-l și p-ăla, Foaie verde trei smicele. N-aveau ce face. Nu puteau să-l supere tocmai la masa unde cununa. Cânta armonistul, cânta țambalagiul, guristul după ei: Foaie verde trei smicele, Pe deasupra casei mele Trece-un stol de rândunele. Și nu-i stol de rândunele, Alea-s dragostile mele, Care m-am iubit cu ele, . Din tinerețele mele... Când terminară, Aglaia le dădu câte un scaun, abia scoțîndu-i din mâinile nașului. Țiganii se mai însuflețiră. Mestecară pulpanele de gâscă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trei smicele. N-aveau ce face. Nu puteau să-l supere tocmai la masa unde cununa. Cânta armonistul, cânta țambalagiul, guristul după ei: Foaie verde trei smicele, Pe deasupra casei mele Trece-un stol de rândunele. Și nu-i stol de rândunele, Alea-s dragostile mele, Care m-am iubit cu ele, . Din tinerețele mele... Când terminară, Aglaia le dădu câte un scaun, abia scoțîndu-i din mâinile nașului. Țiganii se mai însuflețiră. Mestecară pulpanele de gâscă și băură bine. Rudele dogarului strigau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ros și el o cojită! Alături, bărbații se dădeau mai la soare. Ieșiseră în haine, să sperie iarna. Se uitau în sus, bine era, da mugurul. Și cerul se spălase tot ca un geam. Unuia i se păru că vede rândunelele. Da de unde! Erau tot brabetii dolofani ai Cuțaridei - când se lăsau pe maidan, ziceai că aruncă cineva cu bolovani. A dat Dumnezeu de s-a ivit Mielu. Copiii -lau întîmpinat ca de obicei cu strigăte: - Vine căruța cu pîine! Vine
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Mă duceam și mă culcam” și, după evaziunea provocată de Amor, se Întoarce la peisajul său intim: cîmpurile smălțuite, iarba pe care strălucesc bășicuțele de rouă, turmele de oi care zbiară plăcut, taurii care mugesc apăsat, călușaua care nechează, albinele, rîndunelele, ciobănițele care cîntă etc. Nu se poate zice că Iancu Văcărescu are o percepție mai profundă a lumii fizice pe care, se vede bine, vrea s-o sacralizeze. Natura ajunge la el prin intermediul literaturii. „Priza” dintre sensibilitate și lucruri nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu te întâlnești cu el toată vara. Buna Vestire sau Blagoveștenia (25 martie) este ziua în care Fecioara Maria a fost vestită de îngerul Gavril că va naște pe Mântuitor. Se mănâncă pește, nu se lucrează, din această zi sosesc rândunelele, considerate păsări aducătoare de noroc, se „dezleagă” limba tuturor păsărilor călătoare, mai ales a cucului, care trebuie auzit când ai bani în buzunar ca să ai noroc tot anul, se afumă pomii cu tămâie, iar dacă soarele se arată dimineața, porumbul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
soba „trage” bine și focul arde cu mult zgomot, înseamnă că face a ger. Când se auzea trenul în gară la Răcăciuni, însemna că timpul este a moină. Când ciorile zboară în grup și sunt gălăgioase, fac a iarnă. Când rândunelele zboară la joasă înălțime, fac a ploaie. Mana și ploile cu piatră erau potolite prin mai multe măsuri luate de către localnici: trasul clopotelor de la biserică, înfigerea unui cuțit cu tăișul în bătătura casei, aprinderea lumânării de la Înviere, rugăciuni sau semnul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
popor care i-a primit în mijlocul lui, spre necaz și pierzanie. Poporul român, după părerea mea, nu va putea răsufla ușurat, decât atunci când ultimul țigan va părăsi România. în mașină sau pe năsălie, nu contează. Să dea Dumnezeu! Semne, semne Rândunelele zboară jos, semn de ploaie, umblă porcul cu paiu-n gură, semn că va ninge, vecinul se clatină la sosirea acasă, semn că iar o va lua pe cocoașă de la nevastă-sa, se scarpină Mircea Toader, de la PDL, în ureche, fiind
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
voi acasă! Nu este frumos și nici sănătos să arunci gunoaiele pe jos! Și Pământul are viață ca și tine!’’ Pomișorul Este o zi frumoasă. Pe cerul senin se plimbă alene niște norișori albi și pufoși. Se zăresc stoluri de rândunele. Mihai, Ana și Claudiu merg în livadă. Au luat cu ei un pomișor, o stropitoare și o unealtă pentru săpat. Mihai face o gaură, iar Ana așază pomișorul. După ce l-au fixat bine în pământ, Claudia îl udă cu grijă
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
gen, cărora Arghezi le dăduse întrebuințări memorabile, sunt conjurate să se ascundă. Autorul Unicornului, o capodoperă în stil folcloric, aspiră spre purități luminiscente. Poemele sale definitorii sunt niște frânturi de concerto grosso: "Încearcă să lumineze / orașul fără moarte, / să-ntoarcă rândunelele în streașina din / care picură cerul". Neoromantic în cheie patetică (împresurat de întrebări), privind în sinele tânjitor și contemplând necontenit largul, Vasile Nicolescu cultivă sistematic discreția clasicismului din totdeauna. Arhitectul s-a vrut un căutător de armonii. CĂUTÂND CUVÂNTUL MAGIC
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
miros plăcut/curat; mugure; nașpa; noi începuturi; nostalgie; nou început; noutate; parfum; pasăre; pasiune; Paște, flori; Paște; păsări; perfecțiune; la pescuit; petrecere; plin de viață; ploi calde; ploi; pom; pomi; posomorît; priveliște; proaspătă; rac; rapsodie; rar; rece; revenire la viață; rîndunele; rîndunica; roz; sărbători; scurtă; seara; seară; somn; strănut; timpurie; tinerețe; tîrziu; tristețe; țară; umed; urîtă; vacanță; vacă; vegetație; viață, renaștere; o să vină; vine; visare; vise; viu; vivacitate; Vivaldi; vînt; vreme bună; vreme; zambile; ziuă de naștere (1); 794/172/68
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îndepărtare; îndepărtat; lacrimi; libertate/cer; limonadă; magie; peste mare; măreț; mers în aer; mîndrie; nădejde; necontenit; de nedescris; nemărginire; noroc; panică; papagal; cu parașuta; parașută; păsările; pelican; pene; pericol; periculos; a plana; a pleca; plecare; pluti; porc; prorogare; puișorii; rapid; rîndunea; senzație; senzații tari; spectacol; speranță; spiderman; la stele; stewardesă; sunet; superman; pe sus; tare; trăiesc; trist; unde?; unic; urc; USA; val; visa; visător; viteaz; viteză; voință; de vultur; zbor; zbura; zburător; zmeu; un zmeu mare (1); 803/172/49/123
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în nori; în nouri; nu; opri; pare; păsări, zbor; păsările; ca pasărea; pelican; pilot; pene; pica; pilota; plăcere; a pleca; plecare; plînge; ploua; a pluti în aer; plutire; porcul; porumbei; posibilitate; prepeliță; prin; printre nori; proaspăt; pufos; rău; se ridica; rîndunele; sat; a se simți bine; soare; șopîrlă; speranță; a sta; stă; super; superputere; tîrăște; ușă; vaca; vacă; visele; zboară puiule; zbor; zburda; zburdalnic; zmeii (1); 795/192/61/131/0 zgîrcit: avar (187); rău (56); egoist (41); bani (34); lacom
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fie flămânzi și supărați, pentru a fi feriți, peste an, de boala sărăciei, de foame și de supărare. Sărbătorită în preajma echinocțiului de primăvară, Blagoviștenia este numită în calendarul popular Ziua Cucului. Tot de Buna Vestire se spune că vin și rândunelele și cocostârcii care au o semnificație aparte în descifrarea semnelor primăverii. Astfel, se crede că dacă vin mai mulți cocostârci deodată, primăvara va fi furtunoasă și ploioasă. În Transilvania, se crede că acel ce numără rândunelele care apar prima dată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
spune că vin și rândunelele și cocostârcii care au o semnificație aparte în descifrarea semnelor primăverii. Astfel, se crede că dacă vin mai mulți cocostârci deodată, primăvara va fi furtunoasă și ploioasă. În Transilvania, se crede că acel ce numără rândunelele care apar prima dată se va întâlni, pe cea lume, cu toți atâția oameni câte rândunele a numărat, iar, când vede cineva prima dată rândunele e bine să stea pe loc și să sape cu piciorul drept în pământ pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Astfel, se crede că dacă vin mai mulți cocostârci deodată, primăvara va fi furtunoasă și ploioasă. În Transilvania, se crede că acel ce numără rândunelele care apar prima dată se va întâlni, pe cea lume, cu toți atâția oameni câte rândunele a numărat, iar, când vede cineva prima dată rândunele e bine să stea pe loc și să sape cu piciorul drept în pământ pentru a afla un cărbune care, băut cu apă, poate tămădui de friguri. În Bucovina, în schimb
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deodată, primăvara va fi furtunoasă și ploioasă. În Transilvania, se crede că acel ce numără rândunelele care apar prima dată se va întâlni, pe cea lume, cu toți atâția oameni câte rândunele a numărat, iar, când vede cineva prima dată rândunele e bine să stea pe loc și să sape cu piciorul drept în pământ pentru a afla un cărbune care, băut cu apă, poate tămădui de friguri. În Bucovina, în schimb, cine vede rândunelele prima dată e bine să se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iar, când vede cineva prima dată rândunele e bine să stea pe loc și să sape cu piciorul drept în pământ pentru a afla un cărbune care, băut cu apă, poate tămădui de friguri. În Bucovina, în schimb, cine vede rândunelele prima dată e bine să se spele cu apă sau cu lapte pe obraz, pentru a nu căpăta pete, bureți sau alunele pe față; dacă vede o singură rândunică se spune că toată vara omul e singur, iar dacă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prezența "rândunicii" în unele colinde românești. Simbol al veșnicei reîntoarceri și al învierii, în mitologia universală, rândunica este considerată o metamorfoză a zeului apelor, al cuvântului, dar și al vegetației: "Acolo jos pe râturele, / Florile dalbe, / Trece-un cârd de rândunele, / Maica Sfântă după ele, / Tot plângând și blăstămând / Și de ele întrebând: / Cum îți trece Dunărea? Noi Dunărea așa om trece / Că ne-om sui pe faieu / Și ne-a trece Dumnezeu / Că n-am făcut nici un rău, / Grâiele nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
emoție; dincolo de trupul împodobit de mătăsuri și zdrențe se află scheletul crucificat ca o rugăciune. Ioan Alexandru este un poet autentic. Ion Gheorghe "Pâine și sare", roman în versuri, E. S. P. L. A., 1957; "Căile pământului", Editura Tineretului 1960; "Țara rândunelelor", versuri pentru copii, Editura Tineretului, 1963; "Cariatida", Editura Tineretului, 1964; "Nopți cu lună pe oceanul Atlantic. Scrisorile esențiale", E. P. L., 1966; "Cariatida"(retrospectivă), Editura Tineretului,1967, "Zoosophia", Editura Tineretului, 1967; "Vine iarba", E. P. L., 1968; "Cavalerul trac", Editura Tineretului,1969
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
acest caz, se lipesc. Să nu cîrpești pe altul, că se lipesc blăstămele de el. Părinții să nu le toarne copiilor lor apă ca să se spele, fiindcă dacă îi vor blăstăma cîndva se lipesc blăstămele de ei. De cocostîrci și rîndunele nimeni nu se atinge, nici de cui burile lor, deoarece e credința că, ucizîndu-le, te blăstămă celelalte, neucise, și trebuie să ia foc casa celui ce le-a ucis. Omul blăstămat, și mai ales de preut, nu mai putrezește nici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scobești pămîntul sub piciorul drept, că ai să găsești trei cărbuni; să-i iei și să-i păstrezi, că sînt buni pentru leacul frigurilor. Se crede că frigurile se lecuiesc dacă cel ce le are se afumă cu cuibul unei rîndunele. Pentru friguri căpătate din frică, e bine să te afumi cu păr de urs sau cu excremente de lup, care conțin mult păr. Pentru friguri să se afume cu găinaț de barză. Primăvara, cine vede vreun brotăcel prin iarbă să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noroc la toate. Se crede că, dacă le merge bine hulubilor de la o casă, acolo fetele nu au noroc. Cînd rîndunica cîntă înainte de revărsarea zorilor în fața casei e semn de mare noroc. Se crede că la acele case care au rîndunele și multe cuiburi de lăstuni va fi mult noroc. Să nu omori șerpele de casă, că omori norocul. Cînd toamna gîștele se ridică în sus nemaiîntorcîndu-se acasă, apoi se zice că este semn că norocul de la acea casă s-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]