1,152 matches
-
Siriteanu, Alexandru Siriteanu, Rădăuțanu (?), Dumitru Popovici. Abia în anul 1937 Parohia Mitocași a fost reînființată cu denumirea de Parohia Mitoc-Adâncata, paroh fiind numit preotul Victor Fădur. este construită din bârne de stejar, cioplite cu barda și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, lipsit de turle și fără rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală și decroșată
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
sat provine de la cuvântul <nowiki>"</nowiki>tântáv<nowiki>"</nowiki>. Animale și plante de pe aproape tot cuprinsul României. În special din zonele de stepa și câmpie (Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
cu ajutorul mirosului: mirosurile recepționate din diferite direcții le pot aduce în legătură cu locurile lor de trai. Este posibil și ca sunetele neobișnuite să le fie de folos. Majoritatea păsărilor se orientează combinând aceste posibilități. Specii de păsări călătoare Se presupune că rândunica este cea mai cunoscută pasăre călătoare. De regulă, ea este privită ca vestitorul primăverii când revine din regiunile sudice ale Africii în Europa Centrală. Până la venirea toamnei, când pleacă din nou spre Sud, rândunelele cresc două generații de pui. Asemeni
Migrarea păsărilor () [Corola-website/Science/302559_a_303888]
-
călătoare. De regulă, ea este privită ca vestitorul primăverii când revine din regiunile sudice ale Africii în Europa Centrală. Până la venirea toamnei, când pleacă din nou spre Sud, rândunelele cresc două generații de pui. Asemeni rudei sale, lăstunul de casă, rândunica este capabilă să zboare pe distanțe mari datorită corpului aerodinamic, suplu, și datorită aripilor înguste și arcuite. Păsările mai grele, cum ar fi berzele, trebuie să depună un efort mai mare pentru acest zbor. Tocmai din acest motiv, se străduiesc
Migrarea păsărilor () [Corola-website/Science/302559_a_303888]
-
în rândul amatorilor de muzică, fiind transcrise pentru vioară și pian. În rest, majoritatea pieselor lui Ochialbi au fost notate și aranjate pentru pian. Din rândul acestora rămân sub formă de copii-manuscrise câteva hore, remarcabile prin bogăția inspirației melodice ("Hora Rândunica", "Hora Popișteancă" și "Hora lui Ochialbi" - nr.1, nr.2, nr.3 și altele). În scrisoarea către Vasile Alecsandri din 9 mai 1889, Ion Ghica, descriind o nuntă care s-a celebrat în casa boerului Românit la 1827, între altele
Dumitrache Ochialbi () [Corola-website/Science/324372_a_325701]
-
înlocuit, indubitabil, biserica de lemn menționată în Conscripția din 1733 a episcopului blăjean Inochentie Micu Klein. Edificată după obiceiul pământului, în cimitirul satului, pe o fundație de piatră, biserica este construită pe bârne solide din stejar, îmbinate ân coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, având la bază un plan dreptunghiular unitar, cu pronaosul de 2,80m /4,65m, iar naosul de 4,55m/4,65m, pereții laterali prelungindu-se dincolo de iconostas, cu încă 80 cm, astfel încât altarul are, pe lângă latura de
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
Iar mulțimea) Are dreptate țiganul, Țiganul are dreptate. Vrei să treci mai departe? Intervine președintele. Și am început în proză să descriu acțiunea. Dar demonul din mine nu s-a lăsat și am continuat. Dor de țară... dor de țară. Rândunicile când pleacă se gândesc la primăvară Pentru ca să se întoarcă, mai voioase în cuibul lor Și numai omul sărmanul, să nu simtă-al țării dor? Dor de țară... dor de țară... Măi Răzeșule... Vulpoi.. Ce vrei? Fie pace între noi. Destul
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
RÂNDUNICA Soarele strălucește din nou ca un diamant în înaltul cerului. A sosit mult așteptata primăvară, însoțită de un alai de păsări călătoare. Într-un copac bătrân și scorburos și-a construit cuibul o rândunică. Cu bucurie și-a regăsit o
Alabala by Jicman Alina () [Corola-journal/Imaginative/573_a_707]
-
RÂNDUNICA Soarele strălucește din nou ca un diamant în înaltul cerului. A sosit mult așteptata primăvară, însoțită de un alai de păsări călătoare. Într-un copac bătrân și scorburos și-a construit cuibul o rândunică. Cu bucurie și-a regăsit o veche și dragă prietenă: vrăbiuța cea gureșă. S-au bucurat de revedere și toată ziua se joacă împreună în înaltul cerului. Dar timpul trecu și sosi toamna. Așa că rândunica trebuia să plece. Cu lacrimi
Alabala by Jicman Alina () [Corola-journal/Imaginative/573_a_707]
-
și-a construit cuibul o rândunică. Cu bucurie și-a regăsit o veche și dragă prietenă: vrăbiuța cea gureșă. S-au bucurat de revedere și toată ziua se joacă împreună în înaltul cerului. Dar timpul trecu și sosi toamna. Așa că rândunica trebuia să plece. Cu lacrimi în ochi și-a luat rămas bun de la prietena sa: Îmi pare rău, dar trebuie să te părăsesc! Eu nu pot înfrunta frigul aspru al iernii, ca tine. Știu, dar sper să nu mă uiți
Alabala by Jicman Alina () [Corola-journal/Imaginative/573_a_707]
-
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, din satul Nadăș, comuna Izvoru Crișului, înconjurată de toate părțile de crucile cimitirului sătesc, a fost edificata din bârne de stejar, în tehnică Blockbau, unde grinzile sunt îmbinate în cheotoare dreapta și în coadă de rândunica, pe o temelie de piatră peste care tălpile construcției se remarcă prin dimensiunile lor mai mari. Sub aspect planimetric distingem pronaosul, de 5,80/5 și naosul 9,30/5m, înscrise într-o formă rectangulara, ce se continuă prin absida
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
Rândunicile de mare () sunt o familie de păsări care aparțin de ordinul pescărușilor (Charadriiformes). Deoarece sunt asemănătoare cu rândunicile au mai fost numite rândunici de mare, de unii au fost încadrați în familia Laridae, fiind însă mai mici și mai supli
Sternidae () [Corola-website/Science/316571_a_317900]
-
Rândunicile de mare () sunt o familie de păsări care aparțin de ordinul pescărușilor (Charadriiformes). Deoarece sunt asemănătoare cu rândunicile au mai fost numite rândunici de mare, de unii au fost încadrați în familia Laridae, fiind însă mai mici și mai supli ca pescărușii. Păsările sunt păsări migratoare tipice, care trăiesc răspândite în regiunile de coastă de la tropice până în regiunile
Sternidae () [Corola-website/Science/316571_a_317900]
-
Rândunicile de mare () sunt o familie de păsări care aparțin de ordinul pescărușilor (Charadriiformes). Deoarece sunt asemănătoare cu rândunicile au mai fost numite rândunici de mare, de unii au fost încadrați în familia Laridae, fiind însă mai mici și mai supli ca pescărușii. Păsările sunt păsări migratoare tipice, care trăiesc răspândite în regiunile de coastă de la tropice până în regiunile arctice. Familia cuprinde 8 genuri
Sternidae () [Corola-website/Science/316571_a_317900]
-
litoral și în Delta Dunării, iernează în Africa Centrală pe țărmul Oceanului Indian. le sunt mai mici ca pescărușii, ele având mărimea corporală între 24 - 40 cm. Sunt păsări suple și spre deosebire de pescăruși au aripile mai înguste și coadă bifurcată ca rândunicile. Penajul păsărilor este în general alb cu negru, mai multe specii au o pată neagră pe cap. Cele mai multe specii trăiesc pe litoralul mărilor, unele specii trăind însă și pe malul apelor în interiorul continentelor. Păsările în timpul migrației parcug până la locul de
Sternidae () [Corola-website/Science/316571_a_317900]
-
au cuibul frecvent în colonii mari pe sol sau pe stânci. Cuiburile sunt așezate unul lângă altul ele fiind de regulă numai o gaură în pământ. Sternidaele de pe malurile apelor continentale construiesc cuiburi mici așezate des pe vegetații acvatice plutitoare. Rândunicile de mare înoată rar, hrana care constă din peștișori o procură prin plonjare în apă. Majoritatea sunt bune zburătoare. Unele specii migrează iarna de pe litoralurile din Europa Centrală peste 40.000 km până în emisfera sudică în Antarctica, ca vara să
Sternidae () [Corola-website/Science/316571_a_317900]
-
populate. Păsări flamingo și țestoase marine cuibăresc aici din decembrie până în mai. La „Coroana Diavolului”, un con vulcanic subacvatic, se găsesc nenumărate formațiuni de corali, pe când la Punta Cormorant, există o plajă unde pot fi observați lei de mare, flamingo, rândunici, țestoase marine și crabi. În septembrie 1835, al doilea voiaj al vasului "" l-a adus pe insulă pe Charles Darwin. Echipajul a fost bine primit de către guvernatorul de atunci al Galapagosului, Nicolas Lawson, iar lui Darwin i-a fost menționat
Floreana () [Corola-website/Science/316436_a_317765]
-
canorus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciocârlan ("Galerida cristata"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
de cult anterior. Biserica este împărțită în pronaos, naos și altar dreptunghiular, decroșat. Dimensiunile monumentului sunt modeste. Pereții au fost ciopliți din bârne de stejar așezate în cununi orizontale. Capetele grinzilor sunt îmbinate după sistemul de cheotori în coadă de rândunică. Prispa ce se desfășoară pe toată lungimea laturii de miazăzi este sprijinită de șase stâlpi ornamentați cu inele și contrafișe. Intrarea scundă se deschide în peretele sudic al pronaosului. Ușciorii care o încadrează au fost împodobiți cu motivul frânghiei răsucite
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
este adaptată condițiilor de vegetație existența. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri și pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
varianta “standard”, cu 6 cilindri, a seriei Ponton. A fost construit că limuzină, între anii 1956 și 1959. Pentru a putea fi diferențiate mai tarziu, noile modele Ponton erau denumite, neoficial, 220 Să iar modelul următor, din seria coadă de rândunica, 220 Sb. Motorul M180 III, dotat cu două carburatoare, avea în prima versiune 74 KW ( 100 CP ), iar mai tarziu 78 KW ( 106 CP ) și asigură o accelerare de la 0 la 100 km/h, a limuzinei de 1325 kg, în
Mercedes-Benz W 105/W 128/W 180 () [Corola-website/Science/324664_a_325993]
-
Începând din Septembrie 1958 au fost oferite modelele coupe și cabrio, precum și limuzinele și sub denumirea 220 SE, cu motoare cu injecție directă. În August 1959 au fost prezentate trei modele cu 6 cilindri, complet noi, cu caroseria « Coadă de rândunica » , din seria W111. Producția limuzinelor Ponton 219, 220 S și 220 SE a fost oprită în aceeași lună. Modelele coupe și cabrio au fost produse în continuare, dar doar în varianta 220 SE, cu injecție directă. Ultimele variante cu carburator
Mercedes-Benz W 105/W 128/W 180 () [Corola-website/Science/324664_a_325993]
-
singura din județul Suceava care a beneficiat de restaurare în ultimii 25 de ani. Se intenționează crearea unui muzeu local în spațiul bisericii de lemn. Biserica de lemn din Forăști este construită din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică” și acoperită cu șindrilă bătută în „solzi”. Ea are un soclu de piatră înalt. Pereții din bârne ai bisericii sunt placați cu scânduri vopsite cu verde, foarte decolorate. Are și un turn clopotniță de lemn de aceeași culoare. Monumentul are
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex crex"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare cu spatele alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), muscar-mic ("Ficedula parva"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), presură sură ("Miliaria calandra"), ciuf-pitic ("Otus scops"), prigoare ("Pernis apivorus") și fluturaș de stâncă ("Ptyonoprogne rupestris"). Reptile și amfibieni: năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpe de casă
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
și o biserică nouă, de zid), cu hramul Cuvioasa Paraschiva, a fost adusă din localitatea Veța (azi dispărută), de lângă Făget, pe la jumătatea secolului al XVIII -lea. Biserica este construită din bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate în coadă de rândunică. Portalul de vest este împodobit cu cioplituri cu motive solare și dinte de lup, iar portalul de sud cu ținte metalice forjate. Ferestrele vechi sunt mici cu deschideri doar de 0,35/0,25. Ferestrele mai noi sunt mai mari
Biserica de lemn din Bătești () [Corola-website/Science/316870_a_318199]