14,215 matches
-
fie obsedați de această chestiune; să fie preocupați de ea, sigur, e important, însă, după părerea mea, nu numai actualul guvern, dar și cel precedent, erau obsedate de această chestiune, și atunci când ai o obsesie riști să te faci de râs. Foarte mulți străini și mulți dintre colegii mei din alte țări care se ocupă de studii românești sunt de părere că această obsesie riscă să facă țara de râs. Se organizează la diverse ambasade ale României de pe glob întâlniri în
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
chestiune, și atunci când ai o obsesie riști să te faci de râs. Foarte mulți străini și mulți dintre colegii mei din alte țări care se ocupă de studii românești sunt de părere că această obsesie riscă să facă țara de râs. Se organizează la diverse ambasade ale României de pe glob întâlniri în care se discută despre imaginea României, se aduc consultanți de la firme din țările respective să dezbată imaginea României, dar cea mai bună reclamă pentru orice țară sunt oamenii ei
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
și răzbunare și a fost invitat la T.V. de N. Manolescu. Am renunțat să mai scriu cărți cu teme istorice, politice, sociale... Am renunțat să mai public articole în presă... Există un timp pentru... «plîns și un alt timp pentru rîs». Sau: Nu plînge, nu rîde, înțelege», cum era de părere Spinoza. Am încercat să înțeleg, atîta tot... Consider că mi-am sacrificat o bună parte din viață acestor probleme și că nu pot să rămîn țintuit ca un fluture dintr-
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
cuvântarea de acum, s-ar îndeletnici deopotrivă și cu faptele, așa cum au limba mlădioasă și în starea să pronunțe cuvinte prea alese și prea căutate! Ar fi astfel, poate, mai puțin sofiști și saltimbanci de cuvinte, ca să spun ceva de râs, despre un lucru vrednic de râs” (ed. rom., 27; PG 36, col. 12); Or. 2, 46 (ed. rom., 256; PG 35, col. 456); Or. 43, 11: „Eu cred că toți oamenii cu mintea întreagă ar recunoaște că printre bunurile pământești
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
deopotrivă și cu faptele, așa cum au limba mlădioasă și în starea să pronunțe cuvinte prea alese și prea căutate! Ar fi astfel, poate, mai puțin sofiști și saltimbanci de cuvinte, ca să spun ceva de râs, despre un lucru vrednic de râs” (ed. rom., 27; PG 36, col. 12); Or. 2, 46 (ed. rom., 256; PG 35, col. 456); Or. 43, 11: „Eu cred că toți oamenii cu mintea întreagă ar recunoaște că printre bunurile pământești locul întâi îl ocupă educația (pai
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mintea lor (corect era „scoliast”), așa cum o demonstrează și traducerea defectuoasă a propoziției „My reading of Gibbon and of Cavafy’s seven matchless poems on Julian” de la p. IV din original; tălmăcirea celor două provoacă nu doar consternare, ci și râs: „Lecturarea celor șapte inegalabile poeme despre Iulian, (sic!) ale lui Gibbon (!!!) și Cavafy” (p. 13). Aflăm, astfel, ceea ce nimeni pe acest pământ nu știa până acum: marele istoric englez din secolul al XVIII-lea e autorul unor poeme scrise împreună cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nu știa ce fel, căci dintr-o dată mintea lui se desprinse de gândirea simbolică, psihologică, simplă. Prin minte îi galopau acum emoții trunchiate, incomplete. De exemplu mânie care se preschimbă imediat în disperare copilărească. Apoi dintr-odată îl cuprinse un râs interior, liniștit. Demonic. Profesorul Andrews era maestru în observarea propriilor emoții, studiase îndelung asta. În cazul de față însă, această abilitate se dovedea absolut inutilă. Își dădu seama că de două zile n-a spus nici o propoziție cu sens. În
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
la Centrul Cultural German, fragmente din Raftul cu ultimele suflări. Umorul pe care l-a scos actrița româncă din textul acela îmbibat de moarte m-a făcut pentru o clipă să cred că totul în viață poate fi transformat în rîs. Poate că ne-am născut totuși pentru bucurie. M-a apucat brusc o mîndrie nelalocul ei. Mă confirmase o artistă adevărată. Foaierul și balconul Operei din Timișoara sînt înțesate de lume. Candelabre aprinse, flori. Doamna Doina-Ioana Popa, președinta Fundației Culturale
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
o plăteasc..fără persoană Însoțitoare este de... Cu o pesoană... este de... La a treia persoană se face o reducere la costul biletelor de 10%! Vedeți cât de umaniști suntem noi, americanii!? Lăcrimioara zâmbește său și-a păstrat mască de râs. Are doar 24% din suma pentru a transporta sicriul. Si niste promisiuni. Oare ce fete cu flori cu nume de fete mai avem răspândite prin lume? Margareta, Narcisa, Primula,Viorica. Sulfinica. Begonia, Calancioe!? Primăvărel, adică Ciubotărica de cuc?
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
Moartea peste tot), moartea că „program zilnic” Își dezvăluie puternicia, lucrînd - zice poetul - pentru gloria ei. Dincolo de imprecizii și substituiri, refugiat În fabuloasă cetate a Baaadului, așteptînd să coboare noaptea În păcătosu-i trup, Cezar Ivănescu a invocă pe cea cu „rîs frumos”, „Moartea Bună” sau „Mama mea Moartea” că Întîlnire norocoasă. Dar e vorba de un Eros thanatic, Îmblînzind seductiv chinul, răul, teroarea etc. Într-o interminabila căinare și descoperind „transparență desăvîrșită a morții” și, negreșit, precaritatea omenescului, ruină trupului. Bătăios
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
este un lucru normal că un om cu o cât de cât cultură generală să știe aceste lucruri Păcat că n-ai fost cu mine domnule profesor, să-ți crească inima de bucurie că”Mârlanul”nu te a făcut de râs. De fapt la acea dată nici nu puteai să fii În Franța, fiind plecat la un consiliul profesoral cu Șefu, cu Papadopol și cu atâția alții În grădinile Edenului. Parcă Îl aud când Începea prelegerile de educație”a la Crețu
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
e tronul de ereditate V-am văzut alaiul medieval pe Sena Dumnezeu și Mecena îndestulaseră a voastră ființă Sire iluminarea vi se trage de la lingușire. Floare de măr Goală ca Suzana în baie floarea de măr pășește prin cenușa imperiului Râsul tău se varsă ca apa într-o scară de pahare Acum ar fi să fie o plimbare cu barca pe-acest căprui al ochilor tăi... Cuvinte cuvinte Draga mea hai să ne întâlnim Dragul meu dar deja suntem întâlniți Draga
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
stau în ninsoare și îți vorbesc despre dragostea mea care poate aprinde zăpezile zăpada mi-a ajuns până la gură și nu vreau să îți vorbesc cu zăpadă în locul cuvintelor Iată zăpada mă acoperă definitiv și tu continui să râzi și râsul tău viscolește zăpezile n Trandafiri Noapte de noapte vorbesc cu fratele meu mort acum o mie de ani nu de mult stătea într-o grădină cotropită de trandafiri și mă tot ruga și eu să mă duc nu m-am
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
acum se referă doar la (patru) dramaturgi, trebuie spus că nu contestă nimeni că teatrul este și o "școală": În el năravuri îndreptați,/ Dați ascuțiri la minte...", - vorba tizului pe jumătate (sau pe-o treime?) a lui Caragiale. Una "a râsului" (ca să fac uz de un truism), în cazul celor patru amintiți. Numai că râsul ăsta, la autorii comici, nu-i identic. Al lui Goldoni, după Călinescu, ar fi "cordial" prin excelență. Al lui Moličre, de regulă, amar și, in extremis
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
teatrul este și o "școală": În el năravuri îndreptați,/ Dați ascuțiri la minte...", - vorba tizului pe jumătate (sau pe-o treime?) a lui Caragiale. Una "a râsului" (ca să fac uz de un truism), în cazul celor patru amintiți. Numai că râsul ăsta, la autorii comici, nu-i identic. Al lui Goldoni, după Călinescu, ar fi "cordial" prin excelență. Al lui Moličre, de regulă, amar și, in extremis, mizantrop (ca al însuși ipochimenului său). Al lui Gogol, propriu-zis satiric. Al lui Caragiale
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
sunt) șarjate, fără să fie marionete; fac schime, dar schematice nu sunt. Ele se poartă foarte natural, fără teamă că, din stal sau de la lojă, se râde în exces de ele. În interiorul lumii lor, acestea nu prea au nimic rizibil. Râsul este de natură exogenă, după cum însăși ironia are, așa-zicând, statut ierarhic și se exercită de sus în jos. Critici literari, ca și regizori de cea mai bună reputație, se străduie să dezumanizeze această lume a lui Caragiale. Rezultatul e
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
conține poate intuiția unei defensive psihologice față de nefericirile ce ni le-a hărăzit istoria. Nu cumva am ripostat nu doar prin resemnare mioritică, retractilitate de complexați, boicot elegiac, ci și prin "vorba de duh", când - Breton dixit - "se ridică bariera râsului contra unui sentiment de oroare"?Să fi surprins subtilitatea suprarealistului un zaț negru al hiperrealismului indigen? - Sintagma bacoviană, la care faci aluzie, e "plină de humor": "Mai bine singuratic și uitat/ Pierdut să te retragi nepăsător,/ În țara asta plină
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
căci meteorologic, el își îmbibă propria-i poezie, până la suprasaturație, în ploaie, lapoviță și ninsoare, - încât sintagma amintită ar putea fi și "plină de humori": "O, țară tristă, plină de humori"! Dar, lăsând gluma la o parte, e evident că râsul e (ultra)subversiv, că boicotează sau dizolvă seriozitatea imbecilă, eroarea și teroarea unei istorii fără nicio noimă, ba chiar și, vorba lui André Breton, oroarea. El poate fi, desigur, o "barieră", după cum e o ghilotină. Bombă, petardă, pocnitoare sau, baremi
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
că boicotează sau dizolvă seriozitatea imbecilă, eroarea și teroarea unei istorii fără nicio noimă, ba chiar și, vorba lui André Breton, oroarea. El poate fi, desigur, o "barieră", după cum e o ghilotină. Bombă, petardă, pocnitoare sau, baremi, un bruiaj subit, râsul (cel "urât de filistini", cu un cuvânt al lui M. Ralea, mai înainte să se facă, și el, un filistin roșietic) e, îndeobște, exploziv. Explozia, însă, este scurtă și, uneori, ratând, e doar un fâs... Deschid, aici, o nouă paranteză
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
de pe mașina de spălat. Luându-mă după "șchimbărili" lui Gorby (și ca s-o fac să râdă pe Maria), ignoram că, din nefericire, fusesem mult prea optimist. "Oracolul" era acesta: "N-o să facă poc,/ o să facă fâs;/ vom muri de râs,/ nemurind deloc!" Adevărat: noi n-am murit, - însă atâția alții, da. - Putem constata că ironia, șarja, caricatura, moduri ale respingerii și atacului, beneficiază pe plan literar de o mai mare longevitate decât sentimentele, dezarmatele sentimente. Caragiale are, indiscutabil, o prezență
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
lirice prin excelență. Ele produc, de-a binelea, lirism(ul)... Nu înțeleg ce noimă are, în ocurență, "democratizarea". L-aș combate pe Jankelevitch (la care, altfel, țin în chip deosebit) printr-o aserțiune a lui André Breton (ce re-"aristocratizează" râsul), și anume: "L'humour a non seulement quelque chose de libérateur ș...ț, mais encore quelque chose de sublime et d'élevé." (S. a.) E drept că autorul unei Anthologie de l'Humour noir, umorul căruia e, uneori, absent, are, mereu
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
anume: "L'humour a non seulement quelque chose de libérateur ș...ț, mais encore quelque chose de sublime et d'élevé." (S. a.) E drept că autorul unei Anthologie de l'Humour noir, umorul căruia e, uneori, absent, are, mereu, un râs hautain; sau, ca filosoful baudelairian, nu râde decât "en tremblant". - M-a impresionat următoarea maximă a lui La Bruyčre: "Il faut rire avant d'ętre heureux, de peur de mourir sans avoir ri". Deci o nonrelație între râs și fericire
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
mereu, un râs hautain; sau, ca filosoful baudelairian, nu râde decât "en tremblant". - M-a impresionat următoarea maximă a lui La Bruyčre: "Il faut rire avant d'ętre heureux, de peur de mourir sans avoir ri". Deci o nonrelație între râs și fericire și o condiționare a morții prin râs... Ce zici? - E ceea ce, în felul nostru, facem aici, mon cher ami. - Dar, ca răspunsu-mi să nu fie unul expeditiv și în doi peri, voi stărui ceva mai mult asupra acestei
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
râde decât "en tremblant". - M-a impresionat următoarea maximă a lui La Bruyčre: "Il faut rire avant d'ętre heureux, de peur de mourir sans avoir ri". Deci o nonrelație între râs și fericire și o condiționare a morții prin râs... Ce zici? - E ceea ce, în felul nostru, facem aici, mon cher ami. - Dar, ca răspunsu-mi să nu fie unul expeditiv și în doi peri, voi stărui ceva mai mult asupra acestei "maxime impresionante". Ei bine, cel ce are despre fericire
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
unul expeditiv și în doi peri, voi stărui ceva mai mult asupra acestei "maxime impresionante". Ei bine, cel ce are despre fericire o idee pleziristă și atât, nu va înțelege nicio iotă din zicerea lui La Bruyčre. Căci "nonrelația dintre râs și fericire", cum bine spui, implică o relație între aceasta ultimă și moarte. Râsul, frivol și hedonist, de astă dată, e contrariul gravității fericirii, a unei fericiri mortale (ca a lui Tristan și a Isoldei, - dacă "mourir" înseamnă, aici, "mourir
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]