1,102 matches
-
mai multor procese. Mă gândesc poate înainte de toate la urmărirea modului în care Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca vor adopta în „Strategia de Dezvoltare a Clujului 2014-2020” propunerile privind „Planul integrat pentru incluziunea socio-teritorială a comunităților marginalizate din zona Pată Rât”, precum și propunerile privind „Mecanismele și instrumentele instituționale incluzive și participative”, în formularea cărora am avut un rol de coordonare în toamna și iarna lui 2013[11]. Dacă acea strategie va fi acceptată de autorități, urmează să vedem cum se implementează
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
mă interesează, desigur, să observ și rezultatele și impactul proiectelor publice și private derulate în Cluj-Napoca în ceea ce privește desegregarea socio-teritorială. Mă voi implica în continuare în acțiuni activiste pentru drepturi locative și împotriva evacuărilor forțate, fiind conștientă de faptul că Pată Rât că zona ghetoizată va continua să se reproducă de pe urma altor evacuări din Cluj că o zonă a refugiaților fără adăpost în altă parte, chiar dacă, sperăm, se va începe foarte curând acțiunea de relocare a celor care în momentul acesta locuiesc
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
3] http://www.youtube.com/watch?v=2kWwVhJdZSs&feature=youtu.be [4] http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/performance ziua-mediului-cluj-5-iun-2013.mpeg [5] http://gloc2011.files.wordpress.com/2011/10/whd5.jpg [6] Chiar dacă stradă Cantonului este efectiv în zona Pată Rât, colonia de pe această stradă a fost nominalizată în declarațiile respective, în cazul lor mutarea însemnând eventuală relocare în casele modulare construite de primărie la 800 metri de rampă de gunoi și circa 300 de metri de depozitul de deșeuri chimicale
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
Clujul incluziv 13 febr2014 FINAL.pdf [12] http://www.criticatac.ro/25057/lansarea-frontului-comun-pentru-dreptul-la-locuire-fcdlro/ [:en]Interview with Enikő Vincze În Decemver 2010, 76 families from Coastei Street în Cluj-Napoca (most of them Romă) were relocated în the vicinity of the city garbage dump at Pată Rât, alongside other ghettoized communities: the one from Dallas and the one from Cantonului Street. Shortly thereafter, the houses from Coastei Street were demolished șo that no trace of them would be left. În lațe May 2011, next to where the
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
critique of the system which represses the very people it impoverishes. The way I managed this was by protesting the forced evictions în Cluj. We militated for housing rights and desegregation. My involvement în this process was facilitated by Cristina Rât and Adi Dohotaru. The first protest - I am Romă and I want to live a dignified life[1] - took place în January 2011, after the forced evictions of December 2010, and raised awareness about what hâd happened by emphasizing the
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
also part of the city!<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20English.docx# ftn3"><b>[3]</b></a> - </b>undertook a 10-minute symbolic takeover of the administration which was meant to benefit the people of Pată Rât. Linda Greta, from the Coastei Street community, who received the award for civic activism from the “Români Women’s Gală”, was an important part of organizing the protest. When we marked three years since the eviction, we withdrew into the
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
from the “Români Women’s Gală”, was an important part of organizing the protest. When we marked three years since the eviction, we withdrew into the confines of the container-houses and sent the message “SOS! Get uș ouț of Pată Rât!”, which became a landmark of the city’s imagery due to an aerial shot taken by a surveillance drone. În between the protests, we took part în articulating and facilitating several “cultural protests” during internațional events such aș Earth Day
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
such aș Earth Day (when we protested environmental racism<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20English.docx# ftn4">[4]</a>) or Housing Day, when we brought up the inhuman living conditions of the Romă în Pată Rât and framed them în terms of universal housing rights<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20English.docx# ftn5">[5]</a>. I was also involved în other types of street manifestations such aș <b>I, too, am
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
useful services for the inhabitants of Cluj. All these protests - and the way în which they constructed the messages - aimed (and succeeded, I believe) to turn an issue neglected by local authorities - the status of the marginalized communities of Pată Rât and the municipality’s direct contribution to this unjust situation - into an issue which can no longer be excluded from the public agenda. [...] [caption id="attachment 1449" align="aligncenter" width="600"] I am Romă and I want to live a dignified
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
de Adi Dohotaru Rezumat: Eseul despre locuirea și munca din Pată Rât, în apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, propune o tehnică de abordare a drepturilor omului, în speță a discriminării rasiale prin segregare ghetoizată, la intersecția dintre cercetarea prin acțiune participativa (Participatory Action Research), activismul cetățenesc și arta performativă. Tehnică
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
impactului scăzut al civismului militant) și arta spectaculara cu mesaj socio-politic (ca modalitate de dezinhibare și încurajare a participării cetățenești într-un mediu politic relativ pasiv în comparație cu alte state ale UE). Deși se bazează în principal pe mărturii din Pată Rât, eseul are la bază câteva zeci de interviuri și întâlniri informale cu rezidenți în așezări informale, activiti pentru drepturile omului, funcționari și politicieni locali din Cluj, Ploiești, Călărași, Miercurea Ciuc și Târgu Mureș în intervalul 2011-2013, majoritatea interacțiunilor fiind realizate în cadrul
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
vreuna dintre aceste discipline, punere în scenă care se bazează, desigur, pe o documentare antropologica prealabilă. Ghetoizarea din Cluj La marginea gropii de gunoi a Clujului, s-au format după 1989 patru comunități relativ distincte (Dallas, Cantonului, Noul Pată Rât, Rampă), cu aproximativ 1.500 de persoane, marea majoritate fiind romi. Există deja o așezare informală de mici dimensiuni în perioada comunistă, dar procesul formării ghetoului respectiv este condiționat de procesul formării unei economii de tip neoliberal ce s-a
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
a instaurat după Revoluție, care a condus la de-proletarizarea unei părți masive din societatea românească și la excluderea și rasializarea accentuată a romilor[2], foști proletari industriali și agricoli cu o calificare scăzută, care au fost mutați la Pată Rât din centrul sau de la periferiile oraului unde locuiau adesea fără acte de proprietate. [caption id="attachment 790" align="aligncenter" width="400"] Pată Rât, rampă. Foto: Cătălin Berescu[/caption] Peste 40% dintre rezidenții Pată Rât au fost angrenați în acest proces
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
romilor[2], foști proletari industriali și agricoli cu o calificare scăzută, care au fost mutați la Pată Rât din centrul sau de la periferiile oraului unde locuiau adesea fără acte de proprietate. [caption id="attachment 790" align="aligncenter" width="400"] Pată Rât, rampă. Foto: Cătălin Berescu[/caption] Peste 40% dintre rezidenții Pată Rât au fost angrenați în acest proces de segregare ca urmare a gentrificării urbane. Alții au ajuns din proprie inițiativă sau chemați de familii ca să lucreze în rampă în condiii
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
care au fost mutați la Pată Rât din centrul sau de la periferiile oraului unde locuiau adesea fără acte de proprietate. [caption id="attachment 790" align="aligncenter" width="400"] Pată Rât, rampă. Foto: Cătălin Berescu[/caption] Peste 40% dintre rezidenții Pată Rât au fost angrenați în acest proces de segregare ca urmare a gentrificării urbane. Alții au ajuns din proprie inițiativă sau chemați de familii ca să lucreze în rampă în condiii toxice și nelegale, peste 50% dintre locuitorii fiind antrenați într-un
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
ca urmare a exploziei unei economii de consum ce s-a format la sfâritul anilor 1990. Se poate constata astfel un fenomen de agregare specific unui sistem neoliberal periferic, ale cărui caracteristici principale sunt mai accentuate în ghetouri că Pată Rât, cu o rampp administrată privat și cu locuințe informale. Precarizarea muncii, lipsa unor contracte stabile, de-reglementarea, non-intervenția statului, absența unor asigurări sociale, medicale ori a unui sistem de pensii pentru sutele de muncitori informali care colectează selectiv deșeurile din
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
colectează selectiv deșeurile din rampă, sunt trăsături ale unui sistem economic bazat major pe echilibrul dintre cerere și oferta, costurile sociale sau de mediu fiind marginalizate, după cum vom vedea și în cazul expus aici. Potrivit tipologiei lui Loïc Wacquant, Pată Rât este un spațiu ghetoizat, sintagma care se aplică cu grabă jurnalistică ori polemică în situații inadecvate, legate de infracționalitate ridicată, dezordini urbane, sărăcie ori segregare. În acest sens, ghetoul nu trebuie categorisit în analogie cu enclavele imigranților ori cu mahalalele
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
cu rezervatia[3]. Ghetoizarea devine o metodă de a segrega pierzătorii unor lupte rasiale și de clasă în economii de piață ale căror stratificare și inegalități sunt net superioare celor comuniste, perioada după care multe persoane intervievate manifestă nostalgie. Pată Rât are caracteristicile ghetoului și nu ale unei colonii răsărite la marginea unui oraș, așa cum s-au înființat câteva în preajma Clujului. Este relativ omogena etnic, are o structură organizațională autonomă și o identitate colectivă stigmatizata, care separă locuitorii rampei de majoritarii
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
morali, ai gustului și dezgustului, purității și impurității (evreii eretici posibili purtători de sifilis, portretizați că necurați și totodată senzuali și corupători prin obiceiurile lor), politica foarte asemănătoare cu delegarea unui spațiu convenabil pentru romii indezirabili și „mizeri” de la Pată Rât, așa cum apar în multe comentarii anonime în media locală). Modelul acesta se extinde către alte părți ale Europei: One can detect în this inaugural moment the four constituent elements of the ghetto, namely, (i) stigma, (îi) constraint, (iii) spațial confinement
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
nbsp; Printr-o tehnică ce se poate denumi a posteriori a antropologiei performative ce implică activism civic, cercetare prin acțiune participativa (PAR) și performance artistic stradal, am încercat să prezentăm instituțiilor abilitate și opiniei publice motivele pentru care ghetoul Pată Rât este rodul unei construcții politice și economice conștiente, desi ascunse privirii publice, si nu produsul unei creații „naturale” din partea unor persoane cu alte obiceiuri care refuză integrarea socială (cea mai concludenta afirmație în direcița schițata mai sus este a unei
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
de a-i scoate pe romi din „mediul lor natural”). Ca reacție la o evacuare forțată din 17 decembrie 2010, care a condus la mutarea a aproximativ 300 de persoane de pe strada Coastei (o zonă rezidențială a Clujului) la Pată Rât (groapă de gunoi a orașului), s-a format un ansamblu de activiști ce au colaborat într-un cadru informal, în Grupul de Lucru al Organizaiilor Civice (gLOC). Campania gLOC, din care fac parte rezidenți din Pată Rât și universitari, persoane
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
Clujului) la Pată Rât (groapă de gunoi a orașului), s-a format un ansamblu de activiști ce au colaborat într-un cadru informal, în Grupul de Lucru al Organizaiilor Civice (gLOC). Campania gLOC, din care fac parte rezidenți din Pată Rât și universitari, persoane din mediul asociativ și artiști solidari cu ei, a presupus organizarea de manifestații, realizarea de petiții și articole, propunerea unor strategii de incluziune socială și negocieri cu instituițile statului, acțiuni de advocacy, conferințe și mese rotunde etc.
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
instituițile statului, acțiuni de advocacy, conferințe și mese rotunde etc. De pildă, doar într-un interval de peste doi ani au fost inițiate o duzină de manifestații și de petiții, care au generat sute de materiale mediatice și preluarea subiectului Pată Rât pe agenda publică în altă cheie decât a depunerii neconforme a deșeurilor orașului. În linii generale, propunerile gLOC vizează, în spiritul justiției sociale, incluziunea locativa a persoanelor din Pată Rât și care au minimă posibilitate de a se integra în
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
au generat sute de materiale mediatice și preluarea subiectului Pată Rât pe agenda publică în altă cheie decât a depunerii neconforme a deșeurilor orașului. În linii generale, propunerile gLOC vizează, în spiritul justiției sociale, incluziunea locativa a persoanelor din Pată Rât și care au minimă posibilitate de a se integra în oraș, îmbunătățirea infrastructurii de la Pată Rât, condiții decente de locuire, stoparea evacuărilor forțate către Pată Rât, slujbe legale și protejate pentru romii din rampă care lucrează în condiții toxice și
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
cheie decât a depunerii neconforme a deșeurilor orașului. În linii generale, propunerile gLOC vizează, în spiritul justiției sociale, incluziunea locativa a persoanelor din Pată Rât și care au minimă posibilitate de a se integra în oraș, îmbunătățirea infrastructurii de la Pată Rât, condiții decente de locuire, stoparea evacuărilor forțate către Pată Rât, slujbe legale și protejate pentru romii din rampă care lucrează în condiții toxice și fără contracte de muncă, mai ales în condițiile închiderii spațiului poluant de depozitare ca urmare a
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]