1,102 matches
-
tratatului, dar condițiile îi fuseseră comunicate nu de Carl Gustaf König, ci de reprezentantul Rusiei, Vasilij Stepanovich Tamara (cf., loc. cît.) 151 Cf., raportul lui von Knobelsdorff către rege, din 24 decembrie 1799, în G.St.APK, I.HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 86, f. 26, 30v. Evoluția evenimentelor militare nu a mai îngăduit, însă, angajarea tratativelor de pace cu Franța, în formula preconizată de Poartă. După cum se știe, nemulțumit de modalitatea în care se
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
apăcă nu-i trebe ei o astfel da pacoste la viața ei, ci la nu știu ce frate Fodor, sau Ferenc, de care o apuca fără veste un dor vinovat), încît se ocupă Matilda de purcel, care era viu și amuzant. Ridica râtul în sus și făcea: groh, groh, ce crezi că vreau de la tine? Crezi că vreo relație de simpatie? Mi-e foame, dă-mi să mănînc! Îl ținurăm așteptînd-o pe Ana, care nu veni decât după o săptămână, când era prea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
său parcă bubos, deși nu avea nici o bubă pe față. Îndrăsneț, șobolanul îl înfruntă, făcu un salt și țâșni în sus și puțin lipsi să nu-l apuce pe Bacaloglu de nas. Revenind pe mozaic, se aținti din nou, cu râtul lui mic ridicat în sus, și avui, timp de câteva secunde, impresia că un dialog, o înțelegere urma să aibă loc între cei doi, căci Bacaloglu îi spuse cu o detașare ironică: "Ei, dom' Nae, ai vrut, domne, să mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
câteva zile. Nu găseam nimic. În cele din urmă, dădurăm de un culoar și săparăm cu grijă urmând direcția lui, care ne duse într-adevăr spre colonie. Bacaloglu aruncă târnăcopul și puse mâna pe-o lopată. Primul șobolan care scoase râtul se retrase ca o vedenie, spre dezamăgirea lui Bacaloglu, care se pregătea să-l ardă la mir cu lopata. Se duce să dea alarma, spuse famenul care le studiase obiceiurile și comportamentul. Dacă au culoar de salvare, n-o să mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
natură noastr] așa cum a fost descris] - din nou, simbolic - în Facere. Simplitatea ins]și este întotdeauna bine-venit] într-o lume confuz], așa c] popularitatea acestor dou] variante nu este surprinz]toare. Dar simple relat]ri nu pot explica cu adev]rât fapte complexe și a devenit clar deja c] nici unul din aceste dou] clișee generale nu poate r]spunde întreb]rilor noastre. Varianta creștin] deplaseaz] problemă în loc s]-i ofere o rezolvare, din moment ce inc] nu am aflat de ce trebuie s]-l
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mare în zilele noastre. Întrebând despre originile eticii, oamenii moderni ar putea folosi, probabil, în mod inconștient limbajul s]u. Ei își vor formulă întrebarea în form] hobbesian]: „Cum este posibil ca o societate primar] de egoiști s] fie împov]rât] de reguli care impun considerație fâț] de semeni?”. Dificult]țile ap]s]toare ce decurg din aceast] abordare vor deveni mai clare pe parcurs. iii. Argumente morale și argumente faptice Ni s-ar putea cere s] accept]m individualismul extrem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în interdependent] atât unele cu altele, cât și cu animalele a c]ror hran] o constituie, iar acele animale sunt în interdependent] unele fâț] de altele și de pr]d]torii lor. Dac] în natur] ar fi existat cu adev]rât un „r]zboi al tuturor împotriva tuturor”, biosferă nu s-ar fi putut dezvolta niciodat]. Așadar, nu este surprinz]tor c] viața conștient], ce izvor]ște dintr-un astfel de mediu, acționeaz], de fapt, mai mult în sens cooperativ decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
însemnând, cu aproximație, „care perpetueaz] genele; capabil s] m]reasc] șansele de supraviețuire și r]spândire a genelor unui organism”. Ei afirm] c] tr]s]turile transmise efectiv în procesul evoluției sunt acelea care au aceast] sarcin], ceea ce este adev]rât. Totuși, folosind limbajul „egoismului”, ei leag] inevitabil aceast] idee de mitul pseudodarwinist, inc] viu, al egoismului, din moment ce cuvântul egoist este integral o descriere de motive - nu doar de consecințe -, iar înțelesul s]u de bâz] e unul negativ, si anume
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne gândi m]car la nevoile cruciale ale str]inilor. Ni se pare normal ca p]rinții s] cheltuie mai mulți bani pe juc]riile copiilor lor decât ar cheltui într-un an pe ajutoare pentru persoane defavorizate. Este adev]rât c] societatea uman] le asigur] facilit]ți persoanelor din afara ei, dar pornește de la aceeasi predispoziție spre familie care contureaz] societ]țile animale. Aceeași considerare se aplic] și unei alte obiecții, paralel], manifestat] adesea împotriva sociabilit]ții animale că surs] posibil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ei, dar pornește de la aceeasi predispoziție spre familie care contureaz] societ]țile animale. Aceeași considerare se aplic] și unei alte obiecții, paralel], manifestat] adesea împotriva sociabilit]ții animale că surs] posibil] a moralei, si anume predispoziția spre reciprocitate. Este adev]rât c], dac] am avea de-a face cu egoiști vigilenți, simpla întoarecere a favorurilor celor care le-au f]cut inițial nu ar fi altceva decât un târg prudent. Revin ins] cu ideea c] în orice tip de moral] uman
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asigurare pentru viitor, ci și ca recunoștinț] pentru amabilitatea ar]țâț] în trecut, decurgând firesc din afecțiunea care o însoțește. Nu exist] nici un motiv că acest lucru s] nu fie la fel de valabil și pentru alte creaturi sociale. Este foarte adev]rât c] aceste predispoziții limitative trebuie - și sunt treptat - corectate în mod sistematic prin recunoașterea unor îndatoriri mai largi pe m]sur] ce se dezvolt] morală uman] (vezi Singer, 1981). Totuși, aceast] l]rgire a perspectivei se datoreaz], desigur, contribuției inteligenței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la dezvoltarea moralei, devine tabloul conturat de Darwin unul conving]tor? El își expune cu vehement] ideea c], f]r] îndoial], morală devine necesar] prin conflict - c] acea stare de armonie ideal] nu ar face-o necesar]. Dac] este adev]rât, atunci ideea de „imoralitate” că o alternativ] de a sc]pa de moral] (Nietzsche, 1886, I, secțiunea 32) ar implica un fel de eliberare a tuturor de conflict. Pan] la realizarea acestui lucru, avem nevoie de reguli de priorit]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considere virtuțiile noastre drept vicii, iar viciile drept virtuți, cerându-ne, în mare, s] nu le facem altora decât ceea ce ne dorim cel mai puțin nou] (sugestie pe care și Nietzsche dorea uneori s] o scoat] în evident])? Este adev]rât, desigur, c] între culturi exist] diferențe majore, iar noi am devenit mult mai conștienți de aceast] variație ast]zi decât era Darwin la vremea să. Cu toate acestea, antropologii, care au f]cut un mare serviciu lumii demonstrând aceast] variabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care pot fi considerate drept comune aproape tuturor societ]ților, sunt uneori contraste puternice între exprim]rile acestora prin intermediul preceptelor, al principiilor și al evalu]rilor comportamentului. O comparație între eticile unor societ]ți diferite trebuie deci s] țin] neap]rât seama de contextul cultural și de înțelesul social particular dac] se vrea a fi mai mult decât o colecție inutil] de curiozit]ți. Antropologia are drept misiune explicarea comportamentului social și cultural al oamenilor. În primele etape ale dezvolt]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atâtea activit]ți câte îi sunt permise de circumstanțe, de capacit]țile sale și de acceptul membrilor societ]ții studiate. Muncă de teren înseamn], de fapt, a înv]ta ceea ce toți ceilalți membri știu deja (f]r] a fi neap]rât conștienți de acest lucru). E o explorare a unui „spațiu” de dimensiuni necunoscute, în care nu se știe cât este de înv]țâț. O descoperire f]cut] ast]zi poate modifica percepțiile și interpret]rile de pan] atunci. O societate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al nostru și al unui num]r mic de tradiții similare (că și conceptul de filosofie, de altfel.) Prezenta noțiunilor de bine și r]u poate fi un indiciu al existenței unui sistem moral, dar conținutul acestuia nu este neap]rât o entitate unitar]. Antropologul cu o perspectiv] relativist] din punct de vedere cultural are misiunea de a sorta ceea ce se cunoaște și se înțelege din inventarul de valori, principii și reguli ce reglementeaz] tiparele de comportament obișnuite, pentru a selecta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
serviciilor sau a altor tipuri de prezent]ri (de exemplu, r]spunsuri emoționale) ce constituie obiectul schimburilor. Deși reciprocitatea pare a fi o valoare universal] din care deriv] o varietate de principii, nu toate formele de reciprocitate sunt incluse neap]rât în sistemul moral și etic al unei societ]ți. Unele forme sau contexte ale schimbului au o semnificație pur economic], politic] sau legal]. Aceast] distincție este mai rar întâlnit] în societ]țile de mici dimensiuni. Schimburi pe care noi le-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și copii. Grupurile erau autonome, avându-și propria ordine social], politic] și economic] și posedau controlul asupra utiliz]rii resurselor de pe teritoriul st]pânit. Tribul G/wi nu trebuie v]zut că un exemplu viu de umanitate primitiv]. Este adev]rât c] toți str]moșii noștri au tr]it din vânat și cules pan] acum vreo zece mii de ani si c] aceste mijloace de subzistent] au fost înlocuite de cultivarea p]mântului, creșterea animalelor și de inventarea și folosirea unor instrumente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a supraviețuit. Edward Nelson, scriind cu un secol în urm] despre populația Malemut de lang] Strâmtoarea Bering, a relatat o scen] în care un membru al unui grup ce își așezase tab]ra lang] un sat Kuskokwim s-a sup]rât pentru c] un s]tean nu i-a ar]țâț respectul cuvenit și a plecat la cortul s]u dup] o arm] cu care s] îl ucid]. Doi dintre tovar]sii s]i au încercat f]r] succes s] îl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o dovad] de sl]biciune. Pentru populația Shona, aceste opoziții nu sunt contradictorii sau dileme f]r] ieșire. Virtuțile, ca și valorile pe care acestea le reprezint], sunt standarde ale binelui, si nu constructe absolute ce constituie esență binelui. Adev]râtul bine este rezultat al bucuriei aduse de adoptarea sau de respectarea valorilor. În societ]țile de mici dimensiuni, moral] nu este în primul rând o preocupare pentru idealuri abstracte, ci se refer] mai degrab] la starea de lucruri și la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Respectul pentru viața uman] poate fi considerat, de asemenea, o valoare universal], dar gradul de recunoaștere și prioritatea acordat] menținerii vieții variaz] foarte mult. În toate societ]țile exist] o fric] fâț] de haos care nu se manifest] ins] neap]rât că o c]utare insistent] a ordinii. Dac] lucrurile stau într-adev]r așa, este greu de observat schimb]rile ce au loc, de vreme ce, în ceva atat de complex cum e chiar și cea mai simpl] form] de societate, orice modificare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]truns în locuri sacre aducând ofense zeilor. Enkidu a fost condamnat la moarte, iar Ghilgameș a devenit, astfel, conștient de statutul s]u de muritor. Convins de validitatea unei etici bazate pe fort] și autoritate, el s-a hoț]rât s] înving] moartea. Pornit în misiunea să, a f]cut popas la o cârcium], unde hangita l-a avertizat cu privire la nebunia c]ut]rii sale, sugerându-i un sistem de valori diferit: O, Ghilgameș, unde r]r]cești la voia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Utnapiștim l-a trimis în c]utarea unei plante magice care creștea pe fundul m]rii și care, odat] mâncat], „ar transforma un b]trân într-un om tan]r”. Ghilgameș a obținut plantă cu puteri regeneratoare, dar a hoț]rât s] nu o m]nânce pe loc. În timp ce Ghilgameș se sc]lda, plantă a fost mâncat] de un șarpe, fapt ce explic] de ce șerpii își schimb] pielea cu una nou], în timp ce oamenii sunt sortiți s] se zbârceasc] și s] îmb
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
proprietatea; este discutabil dac] aceste c]s]torii se realizau sau nu și din punct de vedere sexual. Termenul „soție-sor]” este menționat adesea în inscripții și este posibil ca unele dintre aceste c]s]torii incestuoase s] manifeste iubire adev]rât] și afecțiune între frați. „Zeii Osiris și Set s-au c]s]torit cu surorile lor Isis, respectiv Neftis. Din uniunile lor au rezultat Horus, respectiv Anubis; ca urmare, zeii au sancționat c]s]toriile între frați și surori - dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]-l loveasc] și care, apostrofat fiind de c]tre un vârstnic, acceptă calm insultele. Unele dimensiuni ale eticii egiptene sunt legate de credință lor în viața de apoi. „Nici o alt] națiune a lumii antice nu a fost mai hoț]rât] s] înving] moartea și s] câștige viața veșnic]” (Lichtheim, 1975, I, p. 119). Se proceda la conservarea corpului și folosirea magiei în combinație cu un concept de rațiune etic]. Capitolul 125 din Cartea Morților cuprinde o confesiune negativ] în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]