1,075 matches
-
-nțelege, din pieptu-i îmi fac scut Acum din amintiri te scot că pe-un balsam. Azi nu mai știu să fiu, mi-e chipul dăltuit Zâmbesc acoperind în mine doar regretul Că n-am știut să-ți dau momentul cel râvnit Cu tine să împart orice, chiar si incertul. Din marmură ce-ngheață privirea ta senina Nici nu mai înțeleg de sunt prin ochii tăi Rămâne amintirea pe pielea mea velina Când doar cu o privire în noi zvâcneau văpăi. Cu
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
Oarecum palizi, infinit mai săraci -/ Mai știm însă că înaltul clipei/ Va depăși fluviile/ mormanul de rumeguș/ Azvârlit înainte-ne și toată suita/ Prăpăstiilor simfonice împrăștiate pe drum -/ Am trăit o oră egală cu veacul -/ De aceea rară, atâta de râvnită,/ Ca o bătaie de clopot, prelungită,/ Sfâșie turnul timpului pietros -/ Cântarea muritoare, zmeu în flăcări,/ Făuritorului de fire, se înalță/ Din două inimi, jertfă și prinos." Și totuși, în anumite ipostaze, un aer situat cumva à la recherche du temps
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
Acasa > Literatura > Proza > OCHI CEREȘTI Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Alde Vlaicu aveau numai un fiu. Pe Culiță. Era șofer la Fabrica de Cherestea din Râvnita, așezare gorjenească de pe malul Oltețului, sub munte. Abia se liberase. Și, deși școlit, nu se lăsase dus de-acasă ca alții după terminarea serviciului militar... Nu și nu! Ai lui l-ar fi vrut căpătuit pe la oraș, lucrând pe bani
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
cu vorbe inima, luându-i cu mâna suferința! Mulțumit era și tată-său pentru asemenea vindecător. Ascultându-l și el uneori, se bucura de câștigul tihnei după roboteala de peste zi... * Era într-o duminică de Sfântul Ilie, când cine din Râvnita putea umbla mersese la târg, la Horezu. Culiță plecase cu pâine și colivă trimise de la biserică în satul cu bordeie, aflat sub munte, unde mai trăiau câteva zeci de rudari, bătrâni ajunși la nevoință, uitați de fiii plecați la muncă
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
ne-a binecuvântat Bunul Dumnezeu, ca zestre pregătitoare a spiritualității și religiozității culturii noastre creștin-ortodoxe în vederea mântuirii Neamului. Toată această Grijă divină de a ne așeza geografic într-un Paradis terestru cu Zestrea cea mai de preț și cea mai râvnită: cel mai variat relief cu munți, Marea Cetate naturală, inexpugnabilă a Carpaților, peșterile-străvechi folosite ca altare de cult ori cazemate militare, păduri, dealuri, câmpii mănoase, pășuni, pomi, livezi, viță de vie, lunci fertile, cea mai bogată faună și cea mai
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
ca să vezi, să se mai spună că asta aduce noroc!... Dacă tanti Livia plecase dintre cei vii, lăsase în urma ei stăpână a casei o nepoată, o fată cu adevărat frumoasă, cu picioarele lungi și părul vaporos, una dintre cele mai râvnite dintre vampele urbei. Tocmai își făcea apariția, venind puțin ostenită de la treburile ei, călcând totuși țeapănă, cu umerii împinși îndărăt, în pantofii cu tocuri înalte. Purta o jachețică de piele, lăsându-i jumătate din pântece gol, și o fustiță de
A OPTA TREAPTĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370940_a_372269]
-
soare/ Și ignorând că-i doare entorsă, plex, menisc!// Chiar viața noastră însăși e-un câmp minat, pe care/ Îl tot parcurgem zilnic, sfidându-i orice risc,/ Până-ntr-o zi o cruce,-un menhir sau obelisc/ Marchează-un pisc, râvnitul, sau ditamai eroare.// De ești, în lumea asta confuz-crepusculară,/ Astronaut notoriu, năier sau alpinist,/ Pe drumul ce te-nalță și care te coboară// Tu nu uita o clipă să fii și bun genist./ Un câmp minat e viața în drum
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
din Europa, pentru o revistă literară, cf. Le Figaro). Revista aniversează astăzi, joi, 60 de ani de la fondare. La mulți ani, Literatura și Arta! Și cât mai curând cuvântul tău cel viu, turnat în plumbul tipografic, să izbândească întru mult râvnita mare împlinire: UNIREA! Referință Bibliografică: AȘTEPT O JOIE VIITOARE (ACROSTIH ANIVERSAR) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1371, Anul IV, 02 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
AŞTEPT O JOIE VIITOARE (ACROSTIH ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369475_a_370804]
-
fi surprins privirea, ar fi avut revelația de a privi o femeie îndrăgostită, o femeie care tocmai și-a trăit de curând cea mai fierbinte scenă de iubire. Dușul devenise pentru Laura nu doar necesitatea igienei și relaxarea atât de râvnită, cât mai ales, locul unde nimeni nu-i putea tulbura intimitatea. Lipită de perete, îi plăcea să lase apa să-i susure la urechi precum un descântec numai de ea știut. Cu ochii închiși, urmărea, ca și când ar fi fost aievea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
-un liman, Cu ziduri ocru și obloane verzi, Pitită lâng-un vechi templu roman, E-o casă mică, ce din ochi o pierzi. E villa veche-a Donnei Marguerita Ce-așteaptă musafiri, ori din vecine Ce vin cu drag, așteptând mult râvnita Dulceață parfumată de smochine. Ne va primi cu zâmbetul ei tandru, Pe chipul blând și cu priviri senine Și-n umbra roz a florilor de leandru Vom degusta dulceața-i de smochine. Și ne va spune Donna Marguerita Cum din
TOSCANA, MIO AMORE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368220_a_369549]
-
grijă de se ocupă atât de asiduu de cariera ta? Ca să fiu sincer cu tine și tu știi că eu nu mint, toți colegii se întreabă cum de a ajuns o profesoară debutantă din provincie, să predea la cel mai râvnit liceu din capitală? Acum când vor afla și despre aceste “întâmplări”, chiar că se vor teme de tine. - De ce? - Pentru că nu știu pe cine ai în spate de te împinge așa de sus. - Pe nimeni. - Crezi ce spui? - Desigur! - Până
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
ar trebui să existe. În acest caz, Iadul ar putea fi considerat tot ceea ce se regăsește în afara Raiului. Consider că de cele mai multe ori, omul este nevoit să parcurgă etape desprinse parcă din Iad pentru a ajunge, în final, în mult râvnitul Rai. Apoi, nu aș miza pe existența unui Dumnezeu răzbunător, căutător de dreptate absolută, sub forma unui judecător care abia așteaptă să trimită spiritul ne-evoluat al omului în cele mai întunecate locuri, pentru suferințe cumplite, în eternitate. Mai degrabă
RAIUL, IADUL ŞI REÎNCARNAREA de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370220_a_371549]
-
visa la croaziere pe mările lumii sau să frecventeze cluburile de dans. Apoi avem o a doua categorie de oameni, aceia care sunt complet nemulțumiti de vârsta lor. Copiii doresc mereu să se maturizeze rapid, să înceapă în grabă mult râvnita viață de adult, să scape mai repede de școală și dădăceala parinților, să poată face orice doresc cu viața lor. Apoi sunt adolescenții, cei care sunt mereu nemulțumiti de anii “interminabili” de școală, de faptul că sunt mereu dependenți financiar
VÂRSTA IDEALĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370231_a_371560]
-
Acasa > Versuri > Istorie > STRĂMOȘII EROI Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eroii noștrii s-au jerfit, Dorind glorie seculară Daciei pământ râvnit, De gloata vremii, prea avară... Eroii noștrii azi țărână, Se zbat în chinuri nesfârșite Si ar ieși...cu arma-n mână Să ia hotarele-ntrgite... Eroii noștrii, în asfințit Cu drag ne veghează ogorul, Că hoții prea s-au înmulțit Si
STRĂMOŞII EROI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370271_a_371600]
-
familie mare, cu patru copii, a oferit mezinului, Prâslea pentru tata, Bob pentru ceilalți, răsfățul fără margini. Până și Ludmila, cu patru ani mai mare, răsfățata tatii - mă enerva cum se tot cățăra în brațele lui - mi-a cedat locul râvnit, transformându-mă într-un fel de păpușă. Rezultatul nu putea fi altul. Din cuminte și timid, am devenit cam încăpățânat. Cuminte, necuminte, am reușit, totuși, să ajung și pe malul Dunării, pe plaja de sub râpa mănăstirii, și cum-necum, să învăț
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
Geo Bogza, Basarabia țară de pământ, publicată în 1939, dar bazată pe observațiile făcute în 1934, bine rumegate. Caracterul denigrator, ieftin aș spune, m-a făcut să reacționez, dând o replică, târzie, tristă, pe care am întitulat-o ,,Basarabie, țară râvnită, țară sfârtecată”. Mi-am amintit deunăzi de acea revoltă a mea și fără să vreau m-am oprit la zilele noastre, la Carmen Avram. Prin ,,documentarele” televizate se străduie să prezinte doar ,,răul cel mai rău” de la noi de acasă
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
bujori în obraji. Crezuse mult timp că ar putea să ia puțin din roșul acesteia, dacă s-ar fi privit în oglindă imediat după ce ar fi făcut-o mama. Nu știa cum se făcea că ajungea prea târziu acolo... culorile râvnite dispărând. Poate pentru a fi ca mamă-sa odată se boise consumând un ruj întreg?! Să tot fi avut vreo patru-cinci ani. Scăpase de tubușeala pe care o impunea brașoava grație doctorului Mayer, care venise la vizita lunară și care
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
pe-un stei singuratic și trist; Condeiul ar vrea să-ți mai scrie de dor Iar eu printre vulturi aș vrea să rezist. Mă mistuie gânduri și dorul pribeag, Sub tâmple se zbate dorința nătângă De a-ți invada mult râvnitul meleag Și sclav să te-nlănțui în partea mea stângă. Referință Bibliografică: Salcâmul iubirii / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 522, Anul II, 05 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SALCÂMUL IUBIRII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 522 din 05 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353475_a_354804]
-
ce spuseși! Dacă mândrul vostru frățior așteaptă cu-atâta dor, ca să-i dau de soțioară mândra noastră Primăvară, ei bine, uite că sunt de acord și vă dau mâna fetei. Dar să aveți grijă de ea, că de mulți este râvnită și s-ar putea s-o pierdeți. - Mulțumim, Măria Ta! ziseră și ceilalți oratori, ridicându-se de jos. O vom păzi ca lumina ochilor și o vom duce fratelui nostru Mărțișor să-i fie mireasă. Vorniceii o luară de mână
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Acasa > Poezie > Imagini > UN FLUTURE MI-A DAT BINEȚE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1620 din 08 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Un fluture mi-a dat binețe Cu mult râvnita-i frumusețe. Mi-a spus: - Ți-aduc ceva din lume, Povestea despre o minune : M-a găzduit mai ieri o floare, Plângând că sufletul o doare. A tot sperat că o să vină, Să o aleagă din grădină, Un cavaler, s-
UN FLUTURE MI-A DAT BINEŢE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352772_a_354101]
-
care a „furat” începuturile scrisului și al aritmeticii. Acum avea 8 clase cu diplomă de absolvire și chiar câteva coronițe primite cândva. Coronițele culegeau praful din mica ei bibliotecă foarte des vizitată Frumușică, cu zestre corespunzătoare, era floarea cea mai râvnită de toți flăcăi. Dar nu ajungea oricare la nasul ei. Nu că ar fi mândră cu ifose. Din contră, vânjoasă putând doborî ursul și deosebit de băiețoasă nicidecum nu o puteai considera sfioasa fată de măritat. Era unul din motoarele active
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
ogoarele și în ogrăzile sătenilor. A făcut cerere la ministrul Apărării, iar în 2009, în preajma înălțării Domnului - împărăteasca sărbătoare, când, prin tradiție, înălțăm gânduri de recunoștință și Eroilor Neamului - primarul comunei, dl. Ionuț Gospodaru, a adus și amplasat, adițional Troiței, râvnitele simboluri metalice de la o unitate militară din Sibiu. Inițiatorul și înfăptuitorul acestui gest de înaltă atitudine civică și creștinească, părintele R. Siminciuc, și-a impus și un proiect de reamenajare a Cimitirului în care odihnesc, întru glorie eternă, acei tineri
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
care a „furat” începuturile scrisului și al aritmeticii. Acum avea 8 clase cu diplomă de absolvire și chiar câteva coronițe primite cândva. Coronițele culegeau praful din mica ei bibliotecă foarte des vizitată Frumușică, cu zestre corespunzătoare, era floarea cea mai râvnită de toți flăcăi. Dar nu ajungea oricare la nasul ei. Nu că ar fi mândră cu ifose. Din contră, vânjoasă putând doborî ursul și deosebit de băiețoasă nicidecum nu o puteai considera sfioasa fată de măritat. Era unul din motoarele active
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
echivoce (Răpirea sabinelor, Muzele), sau cu un oarecare fior al tainelor și spaimelor nocturne (Ursitoarele nopții). Toate acestea nu sunt altceva decât tulburi reminiscențe, și palide (ca să nu zicem jalnice) substitute ale nemuncii edenice, nemuncă irosită pe veci și zadarnic râvnită. Fiindcă porunca s-a dat și nu există remediu: “În sudoarea feței tale îți vei mînca pîinea ta, pînă te vei întoarce în pămîntul din care ești luat; căci pămînt ești și în pămînt te vei întoarce” (Facerea 3, 19
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
mă gândesc uneori și încerc să mă văd peste câțiva ani cu oarecare nepoți pe genunchi. Vor fi și ei, sunt sigur, frumoși și talentați”. De la școala primară și liceu, în Botoșani, la I.A.T.C. și în continuare spre râvnitele lumini ale rampei, drumul actorului răzbate prin Teatrul Național, televiziuni, radiouri, scene și platouri de film, la „Masca”, în 1990. Câțiva ani a fost profesor la I.A.T.C. unde și-a cuprins colegii de mirare: „cum să le explic
MIHAI MĂLAIMARE. TEORIA GESTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353706_a_355035]