454 matches
-
ruralitatea ta de neam serios, vrei s-o explici în termeni generali. E ceva mult mai sfâșietor în marea neliniște, un abis vertiginos de panică, o stare de condamnare interioară de nedepășit. Nici neamțul de la Todtnauberg, nici autohtonul nostru de la Rășinari n-o cunoșteau. În carnavalul de pseudonime în care Kierkegaard și-a travestit muncile lui de miner - foarte înrudite cu cele ale lui Van Gogh - basca și schiurile lui Heidegger nu au ce căuta. Democrația de lozincă de la sfârșitul mileniului
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
foto-safari. Sunt cunoscute satele pescărești Crișan, Sf. Gheorghe, Mila 23 dar și unele sate de pe Văile Vișeului și Bistriței. 3. Satele etnofolclorice, așezări rurale care dețin un fond etnografic deosebit, reprezentat de arhitectura construcțiilor, portul tradițional și folclor; de exemplu, Rășinari (Sibiu), Vama (Suceava), Năruja (Vrancea), Săpânța (Maramureș). Serviciile de cazare și masă din gospodăriile acestor sate oferă turiștilor un decor autentic prin mobilier, covoare, așternuturi și specialități culinare variate, servite în veselă specifică. 4. Satele cu obiective de artă și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai puțin ca altădată, că îi pot dezminți așteptările. Nu prea mănânc jăratic, cum ar voi-o. Am să-l dezamăgesc oare? De câte lucruri din mine sau din afara mea atârnă acest lucru? Marți, 22 martie 1977 Ieri, trecând prin Rășinari, satul Cioranilor, Noica îmi arată, spre ieșirea din sat, biserica în preajma căreia se află mormântul cu cruce albă al preotului Cioran și altul, cu anul nașterii gravat pe cruce, al lui Relu Cioran. "Relu vine aici în fiecare duminică, din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Duminică, 2 octombrie 1977 Sânt din nou la Păltiniș, cu Noica și, de astă dată, și cu Andrei. Același tren de 945, același Relu Cioran aducîndu-i lui Noica în gară la Sibiu bunda și căciula, apoi trecerea cu autobuzul prin Rășinari către Păltiniș, cu aceleași lămuriri și ghidaje, adresate de astă dată lui Andrei - îmi amintesc că pe același drum, acum câteva luni, l-am invocat, întrebîndu-ne cum va arăta după Germania -, totul s-a repetat pentru a pregăti din timp
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
născut"? Și este chiar un neajuns când depinde numai de tine să porți în tine un zeu?" 7 mai - 11 mai 1981 Joi, 7 mai 1981 Am sosit, împreună cu Sorel, aseară la 10, în Păltiniș. A plouat tot drumul. După Rășinari, când începuserăm urcușul, am găsit șoseaua blocată de stânci și de bolovani desprinși de atâta ploaie. Erau urâți, în întunericul nopții, ca o colecție de semne ale imprevizibilului, și ne-am strecurat printre ei cu inima strânsă. Astăzi de dimineață
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este de neînțeles cum o comunitate atât de prosperă, deschisă către restul Europei, nu a obținut, vreme de opt secole, nici o formă de cultură mare." Închidem bucla excursiei noastre, ieșind din Cisnădioara pe șoseaua care taie pădurea și dă spre Rășinari; un drum de vreo 5 km, pe care, înainte de război, îl făceau și sibienii pe timp de vară, întorcîndu-se acasă cu caleștile, după o zi petrecută la faimosul ștrand din Cisnădioara. Intrăm pe șoseaua spre Rășinari, și drumul acesta îmi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pădurea și dă spre Rășinari; un drum de vreo 5 km, pe care, înainte de război, îl făceau și sibienii pe timp de vară, întorcîndu-se acasă cu caleștile, după o zi petrecută la faimosul ștrand din Cisnădioara. Intrăm pe șoseaua spre Rășinari, și drumul acesta îmi pare, de fiecare dată când îl străbat, calea de acces către o realitate altfel așezată, o realitate din care se întîmplă uneori să fac parte, dar pe care cel mai adesea simt că o dețin magic
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fac parte, dar pe care cel mai adesea simt că o dețin magic, de la distanță, prin puterea bietelor mele pagini care încearcă s-o povestească. Această lentă migrație către altceva începe din clipa în care trec prin dreptul cimitirului din Rășinari și apuc să zăresc, din goana mașinii, leii de piatră care străjuiesc cavoul mitropolitului Șaguna și, cu litere mari, încrustat pe frontonul cavoului, numele Preasfinției Sale. Mi-am dat seama într-un târziu, poate la al treilea drum făcut spre
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fără sens cartea despre Mitropolit, îmi pregăteam o treaptă esențială, pe care urma să pășesc în întîmpinarea propriului meu viitor. Toate aceste senzații, pe care încerc să le deslușesc acum, se stârnesc cu fiecare trecere a mea prin fața cimitirului din Rășinari și țin loc, în nevăzutul lor, de hotarul care trebuie oricum să despartă "tărîmul Păltiniș" de restul lumii. Când trec de locul acesta pesemne că pulsul ființei mele este altul și că totul, absolut totul rămâne în urmă, eu nemaifiind
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Emil CIORAN, AMURGUL GÎNDURILOR, Humanitas, 1994. EMIL CIORAN s-a născut în 8 aprilie 1911 la Rășinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran - preot în Rășinari - și al Elvirei (Comaniciu) Cioran. Frecventează, începînd din 1921, Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, oraș în care se va muta întreaga familie în 1924. Între 1928 și 1932
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Emil CIORAN, AMURGUL GÎNDURILOR, Humanitas, 1994. EMIL CIORAN s-a născut în 8 aprilie 1911 la Rășinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran - preot în Rășinari - și al Elvirei (Comaniciu) Cioran. Frecventează, începînd din 1921, Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, oraș în care se va muta întreaga familie în 1924. Între 1928 și 1932 urmează cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București. În ultimul an
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mare, dureros și irezistibil. Darul mâhnirii... Culegere și paginare HUMANITAS Conversie în format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Emil CIORAN, PE CULMILE DISPERĂRII, Humanitas, 1993. EMIL CIORAN s-a născut în 8 aprilie 1911 la Rășinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran - preot în Rășinari - și al Elvirei (Comaniciu) Cioran. Frecventează începînd din 1921 Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, oraș în care se va muta întreaga familie în 1924. Între 1928 și 1932
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
format Winword 2.0 IBM-PC: Ioan-Lucian MUNTEAN (muntean@physics.pub.ro). Emil CIORAN, PE CULMILE DISPERĂRII, Humanitas, 1993. EMIL CIORAN s-a născut în 8 aprilie 1911 la Rășinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran - preot în Rășinari - și al Elvirei (Comaniciu) Cioran. Frecventează începînd din 1921 Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, oraș în care se va muta întreaga familie în 1924. Între 1928 și 1932 urmează cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București. În ultimul an
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ar putea să avem ceva în comun, noi, ăștia, amărâții... Și că acel ceva poate fi subiectul unei cărți fascinante. De ce fascinante? Pentru că Stasiuk ia urma marilor scriitori „naționali“, pentru că umblă pe urma lor și pentru că rămâne, de exemplu, în Rășinari, cu amintirea bodegilor, a mirosului de oaie, cu amintirea unor rude obscure de-ale lui Cioran... pentru că face, în stil propriu, așadar absolut subiectiv, o istorie a mentalităților acestei europe... Și mă întreb dacă nu cumva asta este calea prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
știți ce e prin Haimanale? Băieți, puneți mâna pe Stasiuk și refaceți o hartă care are niște pete uriașe de sânge, alcool, bilă neagră. Europa noastră, dacă există așa ceva, se cere descoperită. Dar asta înainte ca turiștii să transforme fiecare Rășinari într-un mic „Nisip de aur“ unde doctorii americani au demonstrat că prolongarea penisului are loc în mod natural și spontan, la fiecare 15 minute de expunere la soare... P.S. 1. Cum se numește scriitorul național al Bulgariei 2. Prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
3 al răposatului profesor Badea Cireșeanu: "Canonul 3 apostolic învață a nu se aduce în altar decât untdelemn pentru candele și tămâie. Și "În vara anului 1907, am văzut cu mâhnire lumânări de stearină și policandrele bisericești române ortodoxe de la Rășinari Și "Bisericile rusești, Sfânta Sofia" și "Vladimir" din Kiev, Biserica "Hristos Mântuitorul" din Moscova, catedralele "Schimbarea la față" și "Ismailov" din Petersburg, încă sunt luminate cu electricitate. Tot așa și Catedrala românească din Sibiu. Aceasta însă nu este după ritul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Manea, este „un mare cadou al destinului“. Și tot ea a fost darul făcut cititorilor care au venit să îi asculte la Sibiu. Vizita celor doi la Sibiu s-a încheiat cu o plimbare în centrul istoric și apoi la Rășinari, iar drumul spre București i-a purtat pe Valea Oltului, la Mănăstirea Cozia. TURNEU - Norman Manea și Antonio Tabucchi s-au aflat în turneu în România din 14 aprilie. Scriitorii au fost însoțiți de membri ai echipei Polirom, iar excursia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
ochi despre iubirea sa față de Transilvania, apoteozând pe Gh. Coșbuc. Poate acum i-a încolțit pentru prima dată regretul că a fost plecat la Berlin și n-a rămas aici, în inima românimii. Tot acum Caragiale merge la Goga, la Rășinari, și dorește ca vara viitoare să vină aici cu toată familia, dar să fie și Vlahuță. Veștile de la vechii lui prieteni îl reconfortează. Spre finele anului 1911 simte că nu poate finaliza noua comedie „Titircă Sotirescu”, anunțată mai de mult
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
un lindic de fată mare, a mânuit lin trăgaciul; sub foișor, două mucuri decupate dintr-o manta soldățească fumegau cerul, soarele deasupra bisericii evanghelice se vedea ca prin sticlă; comandantul gărzii scrijelea cu baioneta o scoică până țâșnea apă; deasupra Rășinarilor, ciorile, precum niște litere strâmbe, scriau legi pentru cer; praful de pușcă tămâia văzduhul; pe Calea Poplăcii, câteva frunze împușcate sângerau. S-a făcut toamnă! Soldat Petru, iar ai dormit în post! A trecut Dumnezeu pe lângă tine, nu i-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
boului o baionetă, poate îi va fi mai ușor și mai terminați-o dracului cu formula asta de adresare. Eu sunt domn sergent, boilor! "Domn" am spus! Eu am făcut revoluția în piața Cibin, în timp ce vouă vă tremurau chiloții la Rășinari. 4 dimineața. Cineva striga prezența în oglindă. Locul de lângă fereastră o decupare a memoriei. Pași descompuși curgeau pe valea Cibinului. Mersul seamănă cu o alunecare de ape. În maternitate se ascuțeau foarfece, ombilicul creștea în catargul corăbiilor, durerea de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Haret 17. 162. Augustiade Tache Stologan Ivone, 7 apartamente, București, str. Biserică Ene 8. 163. Axenia Giovani, 33 apartamente, București, str. Popa Tatu 80, B-dul A. I. Cuza 99, str. Petru Rareș 32. 164. Albu Bucur, 7 apartamente, București, Calea Griviței 181, Rășinari, str. Sibiu 502. 165. Academia R. P. R. Uzufructara Elvira Vlădescu, 23 apartamente, București, Calea Dudești 71, 63, 61, str. Cpt. Petre Carp 3 166. Asoc. proprietarii blocului Coltei, 14 apartamente, București, str. Ion Ghika 3, B-dul 1848 6. 167
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Hunedoara), critic și istoric literar. Este fiul Susanei și al lui Ioan Itul, agent sanitar. A urmat Liceul Teoretic din Petroșani și Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din Cluj. A lucrat ca profesor (1958- 1960), director al Căminului Cultural din Rășinari (1960-1962), redactor la Centrul de Radioficare Sibiu (1964-1968), șef al secției de cultură la ziarul „Tribuna Sibiului” (1968-1973), șef al rubricii literare la revista „Astra”(1973-1989). Între 1990 și 1992 a fost deputat în Parlamentul României. A debutat în 1952
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287640_a_288969]
-
nu-i mai rămînea nimic... În Sibiu a stat la mine în casă vreo trei zile și, spunîndu-mi că nu are pașaport, mă rugă ca să-i fac tot posibilul ca el să poată trece peste frontieră. Pe timpul acela, trăia în Rășinari un amic bun al iuriștilor de la Sibiu, popa Bratu (...) I-am dat lui Eminescu o scrisoare de recomandare către părintele Bratu, rugîndu-l să-i deie pe cineva din poporenii săi care să-l treacă, pe potecile Rășinarilor, în Țara Românească
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acela, trăia în Rășinari un amic bun al iuriștilor de la Sibiu, popa Bratu (...) I-am dat lui Eminescu o scrisoare de recomandare către părintele Bratu, rugîndu-l să-i deie pe cineva din poporenii săi care să-l treacă, pe potecile Rășinarilor, în Țara Românească. Și așa a plecat Eminescu de la mine"107. După trecerea munților, i s-a pierdut urma. Încă nu se știe cum de a ajuns el tocmai la Giurgiu, ca să fie acolo hamal în port, iar după aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
astăz vor puteà gusta vinul pur, după ce fermentația a încetat, unda s-a limpezit și drojdiile, vai, drojdiile s-au coborît la fund..." (Goga, 1927, p. 170). Anticipând ceea ce legionarismul a transformat într-un adevărat cult al morții, poetul din Rășinari care va ajunge prim-ministru în guvernul Goga-Cuza a fost unul din principalii creatori ai "catehismului datoriilor noastre" naționale, în care imperativul moral consta în a face "din hetacombele noastre piedestalul gloriilor de mâine" (Goga, 1927, p. 26). Principiul forță
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]