451 matches
-
I, Grigore cel Mare, Clement I, Martin I, Ipolit, Leon cel Mare, Anastasie I și Ioan al VIII-lea. Portretele celor opt papi au fost pictate de Iacob Zugravul, după modelul realizat de Grigore Ranite în Biserica Sf. Paraschiva din Rășinari. Semnătura lui Iacob Zugravul („Iacov Zugraf”), fiul preotului unit Radu din Rășinari, se află în lanternou, sub picoarele apostolului Simon. Seria celor opt portrete de papi a fost reluată de Iacob Zugravul în Biserica Sfânta Treime din Sibiel. În registrul
Catedrala Sfânta Treime din Blaj () [Corola-website/Science/298826_a_300155]
-
Anastasie I și Ioan al VIII-lea. Portretele celor opt papi au fost pictate de Iacob Zugravul, după modelul realizat de Grigore Ranite în Biserica Sf. Paraschiva din Rășinari. Semnătura lui Iacob Zugravul („Iacov Zugraf”), fiul preotului unit Radu din Rășinari, se află în lanternou, sub picoarele apostolului Simon. Seria celor opt portrete de papi a fost reluată de Iacob Zugravul în Biserica Sfânta Treime din Sibiel. În registrul al doilea este reprezentată Liturghia Îngerească. Registrul al treilea redă ciclul praznicelor
Catedrala Sfânta Treime din Blaj () [Corola-website/Science/298826_a_300155]
-
Muzeul se mută din nou. Grigoriu Ștefănescu, descoperitor al vestitului Dinoteriu "Deinotherium gigantissimum", a condus Muzeul timp de 28 de ani, îmbogățind mai ales colecțiile de geologie și paleontologie. Ilarie Mitrea, medic in armata colonială olandeză din Indonezia, originar din Rășinari, donează în 1882 o colecție zoologică de circa 1000 de specii de animale (insecte, moluște, crustacei, pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere). Spațiul și personalul nefiind suficient, piesele au ramas în lăzile expediate de Mitrea până în 1894, când le-a
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
Bucur (Hilarius sau Ilarie) Mitrea (n. 1842, comuna Rășinari, județul Sibiu - d. 1904) a fost medic în armata colonială olandeză și naturalist român, explorator al Americii de Nord și Indoneziei. Bucur Mitrea s-a născut în anul 1842, în comuna Rășinari (județul Sibiu), fiind fiu de oieri, Bucur și Stanca (născută
Ilarie Mitrea () [Corola-website/Science/306481_a_307810]
-
Bucur (Hilarius sau Ilarie) Mitrea (n. 1842, comuna Rășinari, județul Sibiu - d. 1904) a fost medic în armata colonială olandeză și naturalist român, explorator al Americii de Nord și Indoneziei. Bucur Mitrea s-a născut în anul 1842, în comuna Rășinari (județul Sibiu), fiind fiu de oieri, Bucur și Stanca (născută Blezu) proveniți din "Țara Moților". La liceul romano-catolic din Sibiu, prenumele ortodox este latinizat în Hilarius. Studiază medicina la Cluj, obține doctoratul în medicină și chirurgie la Viena în anul
Ilarie Mitrea () [Corola-website/Science/306481_a_307810]
-
etnografice i se adaugă simpatia cu care s-a apropiat de băștinași, ziarele timpului menționând compasiunea pentru indonezienii împotriva cărora luptau. Întors în patrie după 25 de ani, se stabilește la Viena în (1894), verile și le petrecea însă la Rășinari, unde oferea consultații gratuite localnicilor. Din nefericire notele sale de călătorie (dacă au existat) s-au pierdut. Moare la Viena la 2 februarie 1904.
Ilarie Mitrea () [Corola-website/Science/306481_a_307810]
-
de retragere in viata monahală. Când se pregătea aniversarea a 25 de ani de la venirea în Transilvania ca episcop, a refuzat să participe (așa cum va respinge bustul cadou făcut de preoții brașoveni, împotrivindu-se astfel cultului personalității), retrăgându-se la Rășinari, unde va și muri pe 28 iunie 1873. Este înmormântat doar în haina călugărească, in cripta sa de la Rășinari, fără predică și fast, oficiant fiind doar duhovnicul său. http://ziuadecj.realitatea.net/religie/mitropolitul-andrei-saguna---140-de-ani-de-la-nasterea-in-vesnicie--113030.html
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
a refuzat să participe (așa cum va respinge bustul cadou făcut de preoții brașoveni, împotrivindu-se astfel cultului personalității), retrăgându-se la Rășinari, unde va și muri pe 28 iunie 1873. Este înmormântat doar în haina călugărească, in cripta sa de la Rășinari, fără predică și fast, oficiant fiind doar duhovnicul său. http://ziuadecj.realitatea.net/religie/mitropolitul-andrei-saguna---140-de-ani-de-la-nasterea-in-vesnicie--113030.html
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
noiembrie 1914 și a fost al doilea dintre cei cinci copii ai preotului Romul Constantinescu, care a descins dintr-o familie care a dat șase generații de preoți în Ighișul Vechi, și ai soției sale Ana, născută Dancășiu, originară din Rășinari. A urmat școala primară la Rășinari și liceul "Principele Nicolae" din Sighișoara, iar bacalaureatul l-a luat la Blaj în anul 1932. După absolvirea liceului, aflându-se în căutarea profesiei de urmat în viață, Horia Teculescu, profesorul său de limba
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
doilea dintre cei cinci copii ai preotului Romul Constantinescu, care a descins dintr-o familie care a dat șase generații de preoți în Ighișul Vechi, și ai soției sale Ana, născută Dancășiu, originară din Rășinari. A urmat școala primară la Rășinari și liceul "Principele Nicolae" din Sighișoara, iar bacalaureatul l-a luat la Blaj în anul 1932. După absolvirea liceului, aflându-se în căutarea profesiei de urmat în viață, Horia Teculescu, profesorul său de limba română și filozofie, care l-ar
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
jumătăți de sat au fost unificate, satul fiind încorporat integral în Scaunul Sibiului. Începând din anul 1851, an care marchează sfârșitul graniței militare, Racovița trece în administrare civilă, ea făcând parte pe rând din administrațiile locale din Cisnădie, Sibiu și Rășinari care aparțineau de Comitatul Sibiului. Din 1919 a făcut parte din Județul Sibiu cu o singură sincopă de apartenență la Regiunea Stalin, între anii 1950 - 1968. În perioada 1765 - 1851, Racovița s-a identificat cu compania de grăniceri care a
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
și includerea ei în "granița militară", cele două părți de sat, partea "scăunală" și cea "iobăgită", au fost unificate. Trecând din nou în administrație civilă în 1851 , localitatea a cunoscut numeroase reorganizări administrative, făcând parte rând pe rând din preturile: Rășinari, Sibiu și Cisnădie, care la rândul lor au făcut parte din Comitatul Sibiului. Prin înființarea județului Sibiu în 1919, Racovița a fost inclusă în teritoriul acestuia, aparținând de Cisnădie, Avrig și Tălmaciu. În 1950, în baza Legii nr.5/1950
Administrația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309497_a_310826]
-
din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, numiți generic ""brănișteri"", sunt: Oprea Zaharie, Pavel Totan, Ioan Maxim, Ioan Muntean, Filip Trif, Nicolae Trif, Nicolae Vasiu, Nicolae Sîrbu, David Popa, David Maxim, Gheorghe Foarcoș, Ioan Căbunea, Nicolae Bucur, Gheorghe Rășinar, David Olar, Nicolae Fogoroș, Ioan Fogoroș, Ioan Rusu, Miron Popa, Gheorghe Brătilescu senior și Gheorghe Brătilescu junior. [[Fișier:OiPăscândPeValeaLupuluiRacovița.jpg|250px|left|thumb|Pășunatul oilor pe Valea Lupului]] [[Fâneață|Fânețele]].În general fânețele din regiunea Racoviței au o productivitate mediocră
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
Gheorghe Breteșan, Ioan Catană, Dionisie Crișan, Gheorghe Crișan, Toader Balea, Alexandru Dan, Ioan Fogoroș, David Fogoroș, Pamfir Haiduc, „străjameșterul” (sergent-major) Gheorghe Ivan, sergentul Vasile Ignat, Gheorghe Haica, Irimie Brudar, Gheorghe Murărescu, Gavrilă Măierean, Vasile Mereș, Gheorghe Olaru, David Răcean, Gheorghe Rășinar, Gheorghe Racolta, Gheorghe Rusu, Toader Săbăduș, Gheorghe Stoica și Miron Vasiu. Din cauza dezertărilor frecvente pe frontul italian, s-a propus formarea unei legiuni de voluntari români care s-a concretizat în regimentele „Horia”, „Cloșca” și „Crișan”. În fața acestei situații generalizate
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
(n. 2 februarie 1883, Rășinari, comitatul Sibiu - d. 31 martie 1977, București) militar de carieră român, ministru al apărării în anii 1939-1940. A fost ofițer în armata austro-ungară. La 1 aprilie 1916 s-a mutat în România, unde a fost încorporat în Armata Română cu
Ioan Ilcuș () [Corola-website/Science/304952_a_306281]
-
imperială din Viena a numit în 1759 pe episcopul Dionisie Novacovici ca episcop pentru românii ortodocși din Transilvania. El a fost instalat în 1761 în Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, iar curând după aceea și-a mutat reședința la Rășinari. La cererea întregului cler ortodox al românilor din Ardeal, episcopului Sofronie Chirilovici (urmașul lui Dionisie Novacovici) i s-a îngăduit să-și ia reședința la Sibiu. Episcopii succesori ai acestuia au continuat să aibă reședința la Sibiu. La jumătatea secolului
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
de la Universitatea din București unde ține un curs de lingvistică generală. s-a născut la Constanța, 22 octombrie 1942, într-o familie de mocani ardeleni, veniți cu oile în Dobrogea la începutul secolului XX. Bunicii săi sunt originari din Bran, Rășinari și Săcele. În 1960 absolvă "„Liceul Mircea cel Bătrân”". Mai târziu, termină la București Facultatea de Litere, în 1965, și este numit asistent la "Catedra de lingvistică generală", la recomandarea și insistențele lui Alexandru Graur. Afirmă că doi oameni i-
Ion Coja () [Corola-website/Science/305320_a_306649]
-
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale". In muzeu se găsesc ateliere meșteșugărești, locuințe tradiționale, instalații preindustriale, lucrări de artă populară. Muzeul tehnicii Populare se gasește in pădurea "Dumbrava Sibiului" din partea de sud a orașului Sibiu, pe șoseaua de legătură între Sibiu și Rășinari, la 3 km de oraș. Se poate ajunge cu mașina, autobuzul și tramvaiul. Coordonate geografice Într-un peisaj de vis din DUMBRAVA SIBIULUI care l-a făcut pe reputatul muzeolog olandez Bernet Kempers, încă din anul 1966, să numească muzeul
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
aceasta sfântă zveră s-au făcut pentru sufletul lui Ivănuț Marc și au umblat Ivănuț Toader de s-au făcut acest lucru să-i fie pomană, si zugrav au fost Gligorie Moldovan. În 1772, Stan zugravul, fiul popii Radu de la Rășinari, realizează registrul împărătesc al tâmplei de la Birtin, inclusiv icoana de hram cu Bună Vestire, pe care, după obiceiul sau, le semnează pe verso, amintind că era locuitor în Orăștie, protopop fiind Iosif de la Trestia. În prima jumătate a secolului al
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
cu două sate în Teleorman și Strugalea, neidentificată încă în teren, ctitorie a boierilor Baldovin logofătul, jupân Șerban, Radul al lui Stan și jupân Gal. La acestea se mai adaugă biserica de la Brădet și prin tradiție cele de la Scoreiu și Rășinari. P. P. Panaitescu presupune că mai exista o mănăstire și în Țara Făgărașului, căci aici este menționat „Stanciul egumenul”. În vremea lui Mircea au fost continuate daniile către mănăstirea Cutlumusi de la Muntele Athos, ctitorită și dăruită de către înaintașii săi Nicolae
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
(n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, politician de extremă dreaptă pro-nazist, antisemit și mason, prim-ministrul României de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 și Membru al Academiei Române din anul 1920. s-a născut
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
fost un poet român, ardelean, politician de extremă dreaptă pro-nazist, antisemit și mason, prim-ministrul României de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 și Membru al Academiei Române din anul 1920. s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa de pe Ulița Popilor nr. 778, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul "Telegraful Român" și la revista "Familia"). Între anii 1886-1890 Goga a urmat școala
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
1835 Vingard - d. 15 iulie 1881, Brad) a fost protopop al Zarandului și director al gimnaziului între 1871-1881. A studiat la Gimnaziul luteran din Sibiu și la Institutul teologic din Carloviț. Înainte de a veni la Brad a fost învățător la Rășinari, apoi preot la Brașov și profesor de religie la Gimnaziul greco-ortodox din Brașov. La gimnaziul din Brad a predat religia și gramatica. Pentru clasele a III-a și a IV-a a tipărit "Gramatica limbii române", în care a combătut
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
în unele sate din Vermion. La persoana a II-a singular se spune "Tini hii" pentru prima grupare, respectiv "Tini eshtsă" la grămusteni și fărșeroți. Formele "mini escu/esc" au fost semnalate de Theodor Capidan de asemeni la mocanii din Rășinari și la cei din Soveja, Vrancea. O altă clasificare, mai mult politico-culturală decât etnică, îi împarte pe aromâni în două facțiuni: cea tradițional filo-otomană, ulterior filoromână, și cea filoelenică. Filo-otomanii, majoritari până în 1912, erau denumiți peiorativ de ceilalți Turcomani (cei
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
(n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român devenit apatrid și stabilit în Franța, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetățenia franceză. s-a născut la Rășinari, aflat pe atunci în comitatul Sibiu. Tatăl
Emil Cioran () [Corola-website/Science/297107_a_298436]