480 matches
-
condensate cu 4 până la 6 membri. 273-263-4 6A 68955-27-1 distilate (petroliere), reziduuri petroliere de vid Amestec complex de hidrocarburi produse prin distilare în vid a reziduului din distilarea atmosferică a petrolului brut. 273-272-3 6A 68955-36-2 reziduuri (petroliere), aburi de cracare, rășinoase Reziduu complex de distilare vaporilor de cracare a reziduurilor petroliere. 274-683-0 6A 70592-76-6 distilate (petroliere), vid mediu Amestec complex de hidrocarburi produse prin distilarea în vid a reziduului din distilare atmosferică a petrolului brut. Conține hidrocarburi cu număr de atomi
jrc2261as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87414_a_88201]
-
de la poziția nr. 3803: 3804 00 10 - Lignosulfiți concentrați 9 5 - 3804 00 90 - Altele 18 7,6 - 3805 Esență de terebentină, de lemn sau de pin sau alte uleiuri obținute prin distilare sau din alte prelucrări ale lemnului de rășinoase; dipentenă brută; esențe volatile alte paracimene brute; esență de pin care conține alfa-terpinol ca principal constituent: 3805 10 - Esență de terebentină, de lemn de pin sau uleiuri de terebentină rezultate din tratarea lemnului cu sulfat: 3805 10 10 - - Esență de
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
pulbere și făină de piele ex 43.01 Blănuri brute: - de iepure și de bursuc ex 44.01 Lemn de încălzit sub formă de bușteni, rămurele sau mănunchiuri de vreascuri; deșeuri de lemn, inclusiv rumeguș: - Lemn de încălzit, conifere, și rășinoase debitate 44.03 Lemn brut, chiar decojit sau degroșat: B - altele 44.04 Lemn ecarisat simplu: ex B - altele, cu excepția plopului 44.05 Lemn tăiat longitudinal, tranșat in plăci sau derulat, de o grosime mai mare de 5 mm: ex
jrc89as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85224_a_86011]
-
regiunile de dealuri (mai înalte) și munte (până la 1.200 m și chiar 1.400 m) se dezvoltă fagul, care în amestec cu gorunul și alte specii de stejar coboară în regiunile dealurilor mai joase. Mai sus, în amestec cu rășinoasele, fagul poate urca până la limita superioară a pădurii. Rășinoasele (molid, mai răspândit în Carpații Orientali, zadă, brad, pe alocuri și pin) se dezvoltă până la 1700 - 1800 m (ajungând în Carpații Meridionali până la 1900 m). Dintre plantele ierboase la aceste altitudini
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
200 m și chiar 1.400 m) se dezvoltă fagul, care în amestec cu gorunul și alte specii de stejar coboară în regiunile dealurilor mai joase. Mai sus, în amestec cu rășinoasele, fagul poate urca până la limita superioară a pădurii. Rășinoasele (molid, mai răspândit în Carpații Orientali, zadă, brad, pe alocuri și pin) se dezvoltă până la 1700 - 1800 m (ajungând în Carpații Meridionali până la 1900 m). Dintre plantele ierboase la aceste altitudini sunt caracteristice ferigile și, în poieni, păiușul roșu. În
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Frumosu este un sat în comuna Farcașa din județul Neamț, Moldova, România. Istoric: În jurul anilor 1780, pe teritoriul localității se aflau păduri dese de rășinoase și mai multe mlaștini formate de apele Bistriței. Zona nu era locuită, dar există un drum de țară prin care se trecea spre Bucovina ocupată în acea vreme de către Imperiul Austro-Ungar. Numele localității provine cel mai probabil de la un loc
Frumosu, Neamț () [Corola-website/Science/301633_a_302962]
-
cea mai importantă activitate industrială care s-a dezvoltat a fost aceea a prelucrării lemnului. Astfel lemnul din zona este pus în exploatare de către Ocolul Silvic Ilia și Dobra și este preluat de o societate locală care prelucrează bușteni de rășinoase în diferite sortimente de cherestea. Din 1962 s-a început extracția și prelucrarea bazaltului din Magura-Sarbi și folosirea lui la căile ferate, pentru modernizarea și întreținerea drumurilor și pentru nevoile populației. Din albia Mureșului, în care se află cantități mari
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
faunistice de pe teritoriul localității Lunca Bradului cuprind un mare număr de specii și o vegetație bogată. Vegetația se încadrează în regiunea floristică central-european-carpatică, cuprinzând pășuni și fânețe naturale, păduri de molid și foioase, mai ales de fag, în amestec cu rășinoase și o mică suprafață arabilă. Dispuse etajat pe culmile montane, plantele spontane alcătuiesc: Fiind specifică zonei de vegetație alpină și montană, fauna este foarte bogată în diferite specii formând frumusețea stâncilor golașe și a pădurilor noastre care atrage pe mulți
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Mișună de asemenea în aceste păduri și numeroase reptile și amfibieni: vipera comună, șopârla de munte, broasca brună, salamandra, șarpele de alun și năpârca. O faună bogată este întâlnită și în etajul pădurilor de fag și fag în amestec cu rășinoase, unde predomină mamifere ca: ursul brun, veverița, căprioara, jderul de pădure, mistrețul, șoarecele gulerat, șobolanul cenușiu și șobolanul negru. Liziera pădurilor constituie un adăpost pentru: acorieni, miriapode, coleoptere, etc. Fauna acvatică este de asemenea bogată. În pârâurile montane sunt întâlniți
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
primăvara și vara nu sunt secetoase. Pe dealuri, în afara cultivării cerealelor și al ierburilor, cresc păduri de foioase, predominând fagul, mesteacănul, carpenul și mai rar stejarul, la înalțimi de 350-400 m, iar ca arbust alunul. Începând de la cota 800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
și podgoluri la care se adaugă roci vulcanice, andosolurile. Solurile aluvionale sunt răspândite doar în lunca îngusta a așezării. Domină deci solurile podgolice și argiloase. Din acest motiv în comuna Leșu, vegetația de bază o reprezintă pădurile de foioase și rășinoase, ierburile montane și pășunile care sunt de o calitate superioară, fapt ce determină preocuparea principală a leșenilor, din vechime până astăzi: creșterea animalelor. Plantele cultivate: cartoful, ovăzul și pe suprafețe mici, porumbul, grâul, orzul, legumele, pomii fructiferi. Despre localitatea Leșu
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
4-5km, altitudinea de 110 m și merge spre sud până la Staniște, iar spre vest-nord-vest până la valea lui Carpen, unde sunt multe alunecări de teren, stabilizate parțial și sunt împădurite în ultimii 30 de ani cu specii silvice de foioase și rășinoase (pini și tisă). Teritoriul satului Crasnaleuca ocupă o suprafață totală de 4240 ha, reprezentând 0,85 % din teritoriul județului Botoșani. Relieful se caracterizează în cea mai mare parte prin forme larg vălurate, cu interfluvii colinare deluroase dezvoltate pe depozite miocene
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
și al extinderii în suprafață. Din lutul și nisipul extras din lutăria de la Valea lui Carpen și nisipul din râul Prut se confecționează cărămizi și chirpici pentru construcția de locuințe. Acum Valea lui Carpen este împădurită cu specii silvice de rășinoase (pini, tisa) și de foioase care au stabilizat alunecările de teren.
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Marginea reprezintă 58.49 % din suprafața totală. Pădurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala în viață locuitorilor din comuna, locuințele să făceau aproape exclusiv din lemn. Structura pădurii pe specii de arbori ne arată o pondere ridicată pentru rășinoase (molidul și bradul) peste 60% din suprafața împădurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, arțar, carpen și altele. Bradul s-a extins în făgete, favorizate de climatul rece și umed. Prezenta molidului la altitudini mai mici se
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
ha, reprezentând 58.49 % din suprafața totală. Pădurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala în viață locuitorilor din comuna, locuințele să făceau aproape exclusiv din lemn. Structura pădurii pe specii de arbori ne arată o pondere ridicată pentru rășinoase (molidul și bradul) peste 60% din suprafața împădurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, arțar, carpen și altele. Bradul s-a extins în făgete, favorizate de climatul rece și umed. Prezenta molidului la altitudini mai mici se
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
C. Relieful și clima muntoase permit etajarea distinctă a vegetației în această parte de Apuseni. În etajele joase se întâlnesc păduri de foioase, cu predominanță făget ("Fagus silvatica"), gorun ("Quercus sesilliflora") și stejar ("Quercus robur"), apoi amestec de făgete și rășinoase, iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul ("Picea"). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni ("Pinus mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
complex de factori ecologici naturali și artificiali, vegetația este o combinație între cea caracteristică silvostepei și cea caracteristică pădurii sau, mai degrabă, una de tranziție între silvostepă și pădure. Vegetația lemnoasă este formată din fagi (19%), goroni (43%), carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația ierboasă este formată din plante comune cu valoare economică, medicală sau estetică și din buruieni: mac, păpădii, rostopască, cicoare, pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
timp, arboretul de salcâm din Ciurumela s-a degradat fiziologic și în anii 1973 - 1975 a fost tăiat și defrișat, locul fiind luat de salcâm selectat și ameliorat genetic, superior, cu creșteri rapide și cu rectitudinea trunchiului asemănătoare speciilor de rășinoase, este vorba de o nouă denumire uzitată în rândul specialiștilor silvici de - Robinia pseudacacia var. ,Oltenica, În comuna Poiana Mare există 3 farmacii, 5 cabinete medicale umane, un cabinet medical veterinar, un liceu (Liceul Teoretic „Șt. Marincu”), 5 școli și
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
jud.Valcea țel. 0250860490, șef ocol:Stangaciu Gheorghe Fonduri de vânătoare administrate Nu Fonduri de pescuit administrate 1 Împăduriri - total plantații 10 ha • Volumul de lemn recoltat - volum brut mii m3 pentru anii 2006 și 2007 Pădure - Proprietar Anul Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii țări Diverse specii moi Ocolul silvic Români 2006 10,8 1,6 8,6 0,5 0,1 • Produse forestiere (cantități - volume) Ocolul silvic (nume) Masă lemnoasa pe picior Lemn și produse din lemn Fructe de
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
ing Rădoi Gheorghe- președinte Huruiala Gheorghiță -contabil Fonduri de vânătoare administrate Fonduri de pescuit administrate Împăduriri - total plantații 313 ha în perioada 2005-2015 Volumul de lemn recoltat - volum brut mii m3 pentru anii 2006 și 2007 Pădure - Proprietar Anul Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii țări Diverse specii moi Obștea Izv.Rece 2006 3,5 0,06 3,38 0,06 • Produse forestiere (cantități - volume) Obștea Izvoru Rece zmeura ; afine există posibilități 2-5 mii puieți forestieri (posibilități) An infintare: 1910; an
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
nume, adresa, telefon, reprezentant legal, administrator Președinte Giurca Ion, țel. 0752 3007457 Fonduri de vânătoare administrate Fonduri de pescuit administrate Împăduriri - total plantații Volumul de lemn recoltat - volum brut mii m3 pentru anii 2006 și 2007 Pădure - Proprietar Anul Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii țări Diverse specii moi Obștea Mărită 2006 2,5 0,1 2,4 • Produse forestiere (cantități - volume) Nume Masă lemnoasa pe picior Lemn și produse din lemn Fructe de pădure Ciuperci comestibile Împletituri din rachița Semințe
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
de Cruce. Din materialele informative, de anchetă și din documentele oficiale conducerea ministerului a ajuns la concluzia că aceștia duseseră activitate antistatală prin tergiversarea măsurilor de combaterea dăunătorului „Lymantria Monacha” care atacase suprafețe păduroase din cele mai însemnate bazine de rășinoase din țara noastră. Cauza reală a arestării fost împotrivirea lor intransigentă la intenția autorităților comuniste de creștere a suprafeței arabile în principal prin sacrificarea pădurilor. După 14 luni de detenție, sub presiuni externe, toți patru au fost eliberați în 1960
Ion Popescu-Zeletin () [Corola-website/Science/306693_a_308022]
-
alergie la fân poate să răspundă și la granulele de polen ale mesteacănului. Extractul de mesteacăn este folosit pentru aromă sau ca ulei în industria marochinăriei, iar în industria cosmeticelor la producerea săpunului și a șamponului. În trecut, uleiurile de rășinoase (pin) din comerț aveau ca bază uleiul de mesteacăn dulce. La scară comercială, gudronul de mesteacăn sau uleiul rusesc, extrase care conțin coajă de mesteacăn, au fost folosite ca lubrifiant și în industria farmaceutică. Mesteacănul argintiu (Betula pendulata) este copacul
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
electrotehnică este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în București, Iași, Timișoara, Craiova, Pitești. Industria chimică s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenței unei game largi de materii prime existente în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la Borzești, Băile Govora, Râmnicu Vâlcea, Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia Mare, Zlatna, Copșa Mică, Turnu Măgurele, Valea Călugărească și Năvodari. Industria petrochimică produce
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
a petrecut următoarele unsprezece zile mutându-se între Northridge și Tujunga. Pentru interioarele casei lui Elliott, echipajul a petrecut 42 de zile la Studiourile Culver. În ultimele șase zile s-au turnat secvențele finale ale filmului, într-o pădure de rășinoase din apropierea orașului Crescent. Spielberg a turnat filmul într-o ordine cronologică pentru a obține un joc actoricesc mai emoționant și mai credibil. În scenele în care Michael se întâlnește pentru prima dată cu un extraterestru, apariția creaturii l-a făcut
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]