418 matches
-
dârste» și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor. Limitele actuale ale cartierlui Dristor sunt: la nord - strada Babă Novac, la sud - strada Răcari, la vest - Șos. Mihai Bravu, la est - Bulevardul Râmnicu Sărat. În cartierul Dristor se poate ajunge în timp foarte scurt, din orice alt cartier din București în care există metrou, coborând la stația Dristor. În plus, există o rețea de
Dristor () [Corola-website/Science/303444_a_304773]
-
Sus) • (Cireșanu) • (Drăgănești) • (Fefelei) • (Mizil) • (Păulești) • (Ploiești) • (Potigrafu) • (Starchiojd) • (Șirna) • (Valea Cucului) • (Valea Scheilor) • (Zalhanaua) • (Dulceanca) • (Pietroșani) • (Almăj) • (Amărăștii de Sus) • (Apele Vii) • (Barcă) • (Bojoiu) • (Cârcea) • (Castranova) • (Cioroiu Nou) • (Craiova) • (Desa) • (Drănic) • (Galicea Mare) • (Ghidici) • (Leu) • (Locusteni) • (Padea) • (Pârșani) • (Prapor) • (Răcarii de Jos) • (Robăneștii de Jos) • (Verbița) • (Viișoara Mică) • (Zănoaga) • (Glodeni) • (Hâiești) • (Săcelu) • (Târgu Jiu) • (Baltă Verde) • (Crăguești) • (Drobeta-Turnu Severin) (Izimșa) • (Izvoarele) • (Izvoru Frumos) • (Ostrovu Mare) • (Rocșoreni) • (Vrancea) • (Brâncoveni) • (Chilia) • (Colonești) • (Dobrun) • (Drăgănești-Olt) • (Gârcov) • (Mihăești) • (Orlea) • (Reșca) • (Slatina) • (Slăveni) • (Sprâncenata) • (Stoenești
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Castrul, aflat la o altitudine de 103 m, are lungimea între ziduri de 168 x 140 m, cu lungimea pe direcția E-V). Ca localizare, situl arheologic se află lângă calea ferată Craiova-Filiași, în dreptul gării Răcari, aflată la marginea satului Răcarii de Jos, comuna Brădești, județul Dolj. Gara se află, practic, peste așezarea civilă a castrului roman. Castrul însuși se află la numai circa 70 m SV de gară. Castrul de la Răcarii de Jos este cuprins
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
Castrul, aflat la o altitudine de 103 m, are lungimea între ziduri de 168 x 140 m, cu lungimea pe direcția E-V). Ca localizare, situl arheologic se află lângă calea ferată Craiova-Filiași, în dreptul gării Răcari, aflată la marginea satului Răcarii de Jos, comuna Brădești, județul Dolj. Gara se află, practic, peste așezarea civilă a castrului roman. Castrul însuși se află la numai circa 70 m SV de gară. Castrul de la Răcarii de Jos este cuprins în Repertoriul Arheologic Național, cu
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
ferată Craiova-Filiași, în dreptul gării Răcari, aflată la marginea satului Răcarii de Jos, comuna Brădești, județul Dolj. Gara se află, practic, peste așezarea civilă a castrului roman. Castrul însuși se află la numai circa 70 m SV de gară. Castrul de la Răcarii de Jos este cuprins în Repertoriul Arheologic Național, cu codul RAN 71108.02, ca centru de locuire militară - castru, din Epoca romană, Epoca migrațiilor și... Hallstatt.. Referirea la Hallstatt se datorează descoperirii unor complexe izolate. se află pe terasa stângă
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
fost scoasă din săpătură nici o monedă mai târzie, în ciuda convingerii lui Dumitru Tudor că fortificația a fost preluată de "populația civilă", pe vremea lui Constantin cel Mare. Există, în schimb, ceramică și complexe din secolul VI. În așezarea romano-bizantină de la Răcarii de Jos au fost descoperite (în condiții și locații necunoscute!) surprinzător de numeroase monede romane târzii, din care nu mai puțin de trei emise de Justinian, și anume câte o piesă de un "follis", o jumătate de "follis" și o
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
monede romane târzii, din care nu mai puțin de trei emise de Justinian, și anume câte o piesă de un "follis", o jumătate de "follis" și o optime de "follis". Primele două piese datează din anii 522-527. Aceste descoperiri de la Răcari sunt extrem de importante, pentru că ele provin din aria unui fost castru roman din secolele II-III, în jurul căruia s-a dezvoltat o așezare civilă și care și-a continuat probabil existența în cursul secolelor IV-VI (secolul VI fiind însă singurul
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
follis senatorius", de strângerea căruia se ocupa "magister census". În perioada 1068 - 1081 o monetărie din Dobrogea a bătut monede din argint care reproduceau diverse emisiuni de "follis". Monede de tip "follis" s-au descoperit în perimetrul castrului roman de la Răcarii de Jos, precum și în perimetrul unor localități ca Idicel-Pădure, Corni etc. Cuvântul din s-a transmis, până în zilele noatre, în denumirea unor monede din țări arabe: din latinescul "follis" s-a transmis denumirea monedei de bronz "fals", emisă în califatele
Follis () [Corola-website/Science/317940_a_319269]
-
municipiul Medgidia Hârșova orașul Hârșova Mangalia municipiul Mangalia Cernavodă orașul Cernavodă �� Băneasa orașul Băneasa Covasna Sfântu Gheorghe municipiul Sfântu Gheorghe Târgu Secuiesc municipiul Târgu Secuiesc Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului Dâmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște Găești orașul Găești Pucioasa orașul Pucioasa Răcari orașul Răcari Moreni municipiul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băilești municipiul Băilești Filiași orașul Filiași Segarcea orașul Segarcea Calafat municipiul Calafat Bechet orașul Bechet Galați Galați municipiul Galați Tecuci municipiul Tecuci Târgu Bujor orașul Târgu Bujor Liești comuna Liești Giurgiu
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
Hârșova orașul Hârșova Mangalia municipiul Mangalia Cernavodă orașul Cernavodă �� Băneasa orașul Băneasa Covasna Sfântu Gheorghe municipiul Sfântu Gheorghe Târgu Secuiesc municipiul Târgu Secuiesc Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului Dâmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște Găești orașul Găești Pucioasa orașul Pucioasa Răcari orașul Răcari Moreni municipiul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băilești municipiul Băilești Filiași orașul Filiași Segarcea orașul Segarcea Calafat municipiul Calafat Bechet orașul Bechet Galați Galați municipiul Galați Tecuci municipiul Tecuci Târgu Bujor orașul Târgu Bujor Liești comuna Liești Giurgiu Giurgiu municipiul
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
la B.C.U. filiala Cluj. În 1946 a fost ales deputat în parlamentul României în circumscripția Botoșani, și va fi reales în toate legislaturile, până la moartea sa. Aflat în spital, la sfârșitul lunii ianuarie 1965 a primit delegația circumscripției electorale Răcari. Alegătorii îl propuneau candidat în Marea Adunare Națională. Lauda zapezii
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
Tot atunci, comuna Bâldana avea 1950 de locuitori în satele Bâldana, Fundata și Priseaca, fiind arondată plășii Ghergani a județului Dâmbovița. În 1931, satul Priseaca era consemnat cu numele de "Țepeș-Vodă". În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Răcari din regiunea București. În 1968, la revenirea la organizarea administrativă pe județe, cele două comune au fost transferate județului Ilfov, reînființat, și au fost comasate. Astfel, comuna a luat forma sa actuală, satele Țepeș-Vodă și Fundata fiind desființate și integrate
Comuna Tărtășești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/298378_a_299707]
-
Malu Spart). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Bolintin din același județ, având 6000 de locuitori în satele Bolintinu din Vale, Crivina (preluat de la comuna Țigănia-Crivina, desființată) și Suseni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Răcari și apoi (după 1952) raionului Titu din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Comuna a devenit oraș în 1989. În orașul Bolintin-Vale
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
pentru a forma comuna Principele Mihai, comuna Titu rămânând cu satele Fusea, Hagioaica, Plopu și Titu-Târg. Comuna Sălcuța avea în compunere satele Sălcuța și Mereni. În 1950, județele au fost desființate, iar cele două comune au trecut inițial la raionul Răcari din regiunea București; în 1952, comuna Titu a devenit reședința raionului omonim din aceeași regiune. În 1968, comuna Sălcuța a fost desființată și inclusă în comuna Titu, care a fost declarată oraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Titu
Titu () [Corola-website/Science/297073_a_298402]
-
erau catalogați că populații sceptice, și ajungând la Dunărea de jos, sunt numiți "geți", făcându-se o confuzie dintre geți și goți. Unele edificii au căpătat rol de fortificații, ca amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Interiorul vechilor castre de la Slaveni, Răcari, Micia, Apulum, Potaissa au prezenta urme de locuire civilă. Viața urbană a continuat să existe, orașele române păstrându-și parțial menirea că centre meșteșugărești, locuri de schimb, centre bisericești că cele de la Sucidava și Porolissum, castrul de la Slaveni și termele
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
cu județul Dâmbovița, pe malurile Prahovei, acolo unde aceasta primește apele micului afluent Peleș. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. La , din acest drum se ramifică șoseaua națională DN71, care duce spre sud-vest la Târgoviște, Răcari și Tărtășești (unde se termină în DN7 aproape de București). Prin oraș trece și calea ferata Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stația Sinaia și de halta Sinaia Sud. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sinaia se ridică la locuitori
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
manuală. Este de presupus că cele mai mari "horreum"uri vor fi avut astfel un personal alcătuit dintr-un număr enorm de muncitori. Horreum-uri au fost descoperite în capitala Daciei, "Ulpia Traiana Sarmizegetusa", precum și în castrele romane "Jidava", "Potaissa", "Samum", Răcarii de Jos. Localitatea Șura Mare din județul Sibiu a fost atestată pentru prima oară drept "Magnum Horreum" cândva între anii 1332-1335; probabil aici existând un horreum de mari dimensiuni.
Horreum () [Corola-website/Science/320742_a_322071]
-
Durankulak (în ; în trecut, în română Răcari) este un sat în comuna Șabla, regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Satul se află în extremitatea nord-estică a comunei, a regiunii și a țării, la malul Mării Negre și la frontiera cu România. Este străbătut de șoseaua națională 9 (E87
Durankulak, Dobrici () [Corola-website/Science/330396_a_331725]