706 matches
-
casă fără bilet de locuințe, dar iese învingătoare; la noi, guvernanta de la Dinu a trimis pe prietenul ei să ceară diferite mobile, pe care le-am refuzat, spunând că nu le am, crezând că voia numai să-mi vadă mutra. Răniții germani sosesc mereu și toate spitalele sunt luate: la Școala Centrală, maltratând pe Lia și pe Zoe Romniceanu și dându-le afară fără cea mai mică formalitate; Spitalul Militar, asemenea. Pe răniții noștri spun că îi vor trimite la Giurgiu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
crezând că voia numai să-mi vadă mutra. Răniții germani sosesc mereu și toate spitalele sunt luate: la Școala Centrală, maltratând pe Lia și pe Zoe Romniceanu și dându-le afară fără cea mai mică formalitate; Spitalul Militar, asemenea. Pe răniții noștri spun că îi vor trimite la Giurgiu. Bineînțeles, în deri ziune, căci de la intrarea bulgarilor acel oraș este numai o ruină. știri externe Nu se mai văd așa multe trupe în Capitală, toate se îndreaptă spre Milcov. Ce o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bune, le-a făcut o serbare pur religioasă, dar atât de tristă! Mulți dintre răniți plângeau, se gândeau acasă, eu, într un colț printre ei, plângeam cu ei, pe ei, gândindu-mă la cei depărtați. La sfârșit însă, ca copiii, răniții uitaseră de necazuri și râdeau în hohote. Unul se costumase și cânta din clarinet - chiar foarte bine -, alții îi răspundeau din gură. Noi părăsirăm sala, ca să nu le stricăm cheful. Câte poate să rabde bietul român și ce lesne le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
jurământului lui Hipocrate și a largului său umanism: „Avem conștiința datoriei, animat de dorința de a sluji dezinteresat celor mulți și umili, oamenilor nevoiași” (Ion N. Oprea). Cu aceeași dăruire a contribuit la stingerea focarelor de tifos exantematic, a îngrijit răniții pe front sau în spitalele din localitățile unde a fost mobilizat, punânduși în pericol propria sănătate. Puterea de jertfă i-a fost răsplătită cu Ordinul „Coroana României cu Spadă și Panglică de Virtute militară”, urmată de „Medalia Avântul Țării”, ca
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de care n-ai cum să te superi, toată amărăciunea, sila și Înfruntarea lui, ca răspuns insolențelor și grosolăniilor fudule ale târgovețului. Turcu Ion fusese brancardier pe front, dar nu din cei care des puiau de verighete, bani și ceasornice răniții și morții - și pentru care, după asemenea fapte, se găsea totdeauna vreun glonț rătăcit și ispășirea cuvenită: Fiindcă, să vedeți dum neavoas tră, dom’le plutonier, răul la rău trage!“ Într-o luptă l-a fugărit de aproape un neamț
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Aurel sta În mintea mea de atunci la antipodul moral al soldatului brancardier Turcu Ion: simplu și curat la suflet ca Îngerii cei neștiutori de carte; credincios și Închi nat trebilor sale mărunte, dar cu ecouri și semnificații Îndepărtate; culegând răniții sau ținând țucalul bolnavilor și schimbându-le cearșafurile ude de sudorile fierbinți ale febrei recurente și ale tifosului exantematic; fără a crâcni și fără a se feri de gloanțe rătăcite, de care nu se temea, fiindcă nu-și buzu nărea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau ținând țucalul bolnavilor și schimbându-le cearșafurile ude de sudorile fierbinți ale febrei recurente și ale tifosului exantematic; fără a crâcni și fără a se feri de gloanțe rătăcite, de care nu se temea, fiindcă nu-și buzu nărea răniții; și fără a se dosi de Moartea cu surâsul contagios, fiindcă nu avea timp să se gândească la ea; vorbindu-și din cuget și inimă de om și de român, iar nu din cărți străine sau din manuale enciclopedice, sufe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aviația sovietică și neavând niciun fel de apărare antiaeriană. Pentru zburătoarele Escadrilei Albe, este cea mai grea campanie. "Pe aerodrom, adică pe drumul care servește de aerodrom notează în memoriile ei de război Nadia Russo mecanicii au și pregătit avioanele. Răniții sunt aduși imediat. Feeș, mecanicul avionului meu, mi-a pornit motorul (...). Vântul e ca de obicei foarte puternic. Norii de praf formează pe drumuri nenumărate vârtejuri, care se urcă uneori mai sus decât sburăm noi. Rafale neașteptate ne scutură tot
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
uit jos, îmi vine să aterizez, să sar din avion. Rănitul bărbos mă întreabă din nou: pe unde zburăm? Cît mai avem pînă la Iași? Strîng din dinți, răspund liniștit, îi surîd chiar, ca să se liniștească. La Iași, după ce predau răniții, îl implor pe cpt. Vanea Dicescu să mă scape de șoarece, dar seara venind, sunt obligată să plec înapoi la Tighina eu singură cu șoarecele!! La sosire am anunțat pe mecanicul Feeș că dacă șoarecele rămîne în avion eu nu
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
de artist. Nu se cunoaște cum, la Iași, în perioada Primului Război Mondial, refugiat fiind, împreună cu ce avea mai de valoare Țara, ridica prin acțiunile sale moralul unei întregi națiuni. Cu vioara sub braț, trecea prin saloanele de campanie unde erau aduși răniții de pe front, alinându-le sufletul cu muzica sa. Se oprea lângă patul suferinzilor, cântându-le în surdină, amintindu-le de cei dragi, îndulcind astfel clipele de agonie ale celor care se agățau de muzica sa ca de o ultimă rază
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Domnii Constantin Ciocârlanu și Grigore Arghiropulo au Încetatu de a mai funcciona ca Comisari Români pe lângă corpurile de armată ruse, asemine și Domnii Pericles Zencianu și Dimitrie Rizo au Încetatu de a mai fi secretarii acelor doi comisari”. a.k. Răniții aveau nevoie de scame Scamele de care avea așa de mare nevoie armata noastră pentru oblojirea rănilor ostașilor noștri țineau loc pe atunci vatei. De altfel, scamă În Înțelesul Învechit al cuvântului, Înseamnă „Fire destrămate dintr-o pânză uzată, scămoșate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se poate cumpăra”. Documentul trimis Poliției Huși degajă și acum un fior inconfundabil de adâncă emoție: „Subscrisul are onoare a vă ruga, Domnule Polițaiu, ca să faceți călduros apelu la inimele tuturoru dameloru din orașu, ca să bine voiască a considera că răniții sunt frații noștri care șiau pus pepturile loru pentru apăraria scumpei noastre țări și să le vie În ajutorulu vindecăriloru rănilor ce au căpătat dela inamicul creștinătății. Apelu veți face și la fimeile locuitorilor depe la sub-urbii din orașu căci
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Sublocotenentul Botescu, Rgt.5 de Linie; Sublocotenentul Măhăescu, Batalionul 2 Vânători; Căpitanul Cristodorescu, Rgt.14 Dorobanți”. Pe lângă aceștia, mai fuseseră declarați răniți 760 de grade inferioare și morți sau dispăruți 273. Comunicatul telegrafiat al Ministerului de Externe precizase că „...toți răniții În general sunt ușor loviți putânduse tămădui și fără infirmități În curându, așa cu au decleratu medicii”. Această primă bătălie a Plevnei le prilejuise celor doi comandanți, Domnitorul României Carol și Prințul Moștenitor al Rusiei Nicolae, acordarea reciprocă a unor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
murdare să să lepede și să să Înapoeze. Aseminea și scama trebue să fie curată și subțire iar nu murdară și groasă de oare ce nu pot servi absolut la nimica și nu a face decât a costa transportul ei”. Răniții rezultați din aprigele bătălii pentru ocuparea pozițiilor fortificate turcești erau tratați pe loc de ambulanțele Serviciului sanitar al armatei după care erau transportați În convoaie În interiorul țării pentru a se bucura În liniște de un tratament adecvat, chiar dacă medicina de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tablou statisticu privitoare Între altele la Capacitatea Toracică (mărimia peptului) care nu sau avut În videre la revisie”. Prin urmare, tinerii trecuți de sorți urmau să se prezinte „...la zece curentu” În fața comisiei medicale. b.f. Ofrandă de valoare pentru răniții războiului Pentru mulți dintre ostașii noștri, războiul antiotoman se terminase ei venind pe la casele lor dar mai rămăseseră destui pe fronturile din vestul Bulgariei deoarece, armata noastră a luptat Încă multe luni din anul 1878 cucerind Bosnia Herțegovina Împreună cu capitala
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și de dânsul, din cămăruța unde se afla. « Ce s-o fi mai întâmplat oare ?» își pune întrebarea Costache, tremurând de spaimă. Răspunsul l-a aflat după vre-o trei ore, de la Maricica, cea care îl încurajează spunând că « toți răniții sunt duși la spital, nu e niciun mort. A fost o grenadă ofensivă, după cum spun specialiștii. » A treia zi, au venit de la spital Săndel și Ileana, cu același car cu boi, cu care i-au dus pe toți. Lor li
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
drag și spor și am mângâiat pe mulți din elevii mei, dintre care unii erau chiar orfani de război. Mergând cu colindul și plugușorul cu elevii mei, am îmbrăcat pe cel mai bun școlar. Am pregătit o serbare școlară pentru răniții dintr-un spital din Ploiești, deplasându-ne cu mare greutate pe un viscol, dar am adus zâmbet pe fețele răniților care-și făcuseră datoria de ostași ai țării. La 17 februarie 1942 primesc vizita unui inspector școlar care a venit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Pe front sa întâlnit cu soroceni și a fost numit comandant de detașament. În cursul retragerii s-a reușit o regrupare la Vasilevsco, unde Eugen cade rănit și este transportat mai întâi la Spitalul din Bălți, apoi la Arad unde răniții au fost întâmpinați de localnici cu lacrimi și flori. După război a îndeplinit numeroase funcții în condiții de provizorat - gardian comunal la primăria Soroca, funcționar la Banca Agricolă, funcționar la Ministerul Finanțelor, în comandamentul Gărzii financiare din Iași, apoi, în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Și-apoi, se va așterne uitarea... "Dumnezeu să-i ierte!" Vădanelor când le spui, își înăbușă gura cu basmaua, nu te cred, nu vor, nu pot să creadă... Pruncii se tot uită în susul drumului și taica nu mai vine... Dar răniții, ciungii rămășiță de om ce gem prin bolnițele mânăstirilor? Dar vitejii care au luptat bine, care nu și-au precupețit viața, ca Moldova să fie o țară liberă? Tăcere... Lungă tăcere... Boierii stau cu capetele plecate... Brusc, vocea poruncitoare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu Ea. O să plec la mănăstire, la bolnița pe care ai zămislit-o la mânăstirea Neamțului. Acolo, aș fi de folos. Mă pricep să leg rănile. Nu mi-i silă de sânge. De mică, taica m-a pus să grijesc răniții din războaie... Deci, vrei să pleci la bolnița Neamțului... spune Ștefan cu tristețe. Un gând de adevărată domniță... De vrei tu... reia el chinuit după o tăcere. Erai o lumină. O să-ți duc dorul... Deci, pleci... Poate... Da... E mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
locul natural în care ne puteam camufla la apariția avioanelor. și iarăși, cercul de coroană de spini cu rare înfloriri de speranță își recuperează întregul. La Câșlița, într-una din zile, năboi de lume și mișcare de căruțe. Erau aduși răniții de pe nu știu care vapor de pasageri, victimă și el a războiului. Lovit de câteva mine își aruncase pasagerii în afară. Feșe, spatule, trusele medicale, totul transformase în doar câteva minute școala, draga școală, în spital de campanie. Fără să ne dăm
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de la Repedea. 15 ianuarie - Omagiu poetului Mihai Eminescu. La propunerea Societății „Ginta Latină”, Asociației Veteranilor de Război, Institutului de Medicină, Universitatea „Al. I. Cuza” , Inspectoratului Școlar Județean, Consiliului Județean al Frontului Salvării Naționale sau adresat Ministerului Sănătății să autorizeze ca răniții revoluției din decembrie să fie tratați la Spitalul de Recuperare. Pe lângă aspectul umanitar se evitau solicitările de internare către străinătate. Ministerul Sănătății Își dă acordul prin adresa VI/ 1.4-115 din 9 febr. 1990. Conducerea Spitalului de recuperare (director Rodica
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
îndemnat pe militarii români să procedeze ca și ei prin a da jos ofițerii și să aleagă, din rândurile lor, noi comandanți iar pe rege să-l înlăture. Regele și fiul său erau tot timpul pe front, iar regina printre răniții din toate spitalele. Armata română a știut să îndepărteze pericolul bolșevic, excortând armata rusă peste Prut. La Mărășești se dă bătălia hotărâtoare și grație lui Dumnezeu și vitejiei armatei române învingem și ne cucerim din nou teritoriul, dar „la masa
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
hlipicenari erau întristați și neputincioși la acest act politic al comunismului, dar și mulți s-au bucurat. Odată cu insurecția armată din 23 August 1944, pe valea Jijiei și a Sitnei viața locuitorilor încearcă să intre în normal: se întorc refugiații, răniții din spitalele militare, ca și mulți foști militari, care au fost lăsați la vatră și cu toții au început să repare ce s-a mai putut repara sau chiar s-o ia de la început. În urma celui de al Doilra Război, din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
îndemnat pe militarii români să procedeze ca și ei prin a da jos ofițerii și să aleagă, din rândurile lor, noi comandanți iar pe rege să-l înlăture. Regele și fiul său erau tot timpul pe front, iar regina printre răniții din toate spitalele. Armata română a știut să îndepărteze pericolul bolșevic, excortând armata rusă peste Prut. La Mărășești se dă bătălia hotărâtoare și grație lui Dumnezeu și vitejiei armatei române învingem și ne cucerim din nou teritoriul, dar „la masa
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]