643 matches
-
el cu acul, ea trăgând la mașina de cusut fustele de stambă ale femeilor de ceferiști. 79 Înspre drumul cel mare al Filantropiei, puneau temelii zidarii. Săritori unul pentru altul. Lucrau la aceleași binale, scoteau bani frumoși. Între ei mai răsărit era Ghiula, de tocmea lucrul. Antreprenorul le dădea pâine să mănânce. Cu el munciseră și în Lipscani la case boierești, și în Văcărești, la Mandravela, în Trei-Cuțite, cu neveste cu tot, niște țigănci pătimașe de umpluseră pământul de copii. Rar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lor, să calce la ei pentru prima dată părintele. S-a așezat și ea într-un colț. - Acum, că sîntem vecini, a început Stere, o să ne împăcăm bine. - Apăi tocmai de aceea am venit la dumneata, că te văd negustor răsărit. M-am gândit să fii pildă pentru sufletele pe care le păstoresc... El asculta cu respect. Popa o luă cu meșteșug, îi aminti că domnul Isus condamna beția și preacurvia, ori meseria lui era să îndîrjească oamenii, pentru că rachiul îi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dumneata să afli? - Păi să nu fie cu păcat, cam la cât i se face, așa, fetii... - De... P-acilea, prin mahalaua noastră, pe unele le-apucă și pe la treisprezece ani. Nu le vezi pe-ale zidarilor? Nici nu sânt răsărite bine, și umblă cu burta la gură... N-a mai băut domnul Aristică. A doua zi, cum s-a luminat, a bătut în ușa studentului. - Bună dimineața, a zis. Domnu Procopie, nu te supăra, am de vorbit ceva cu dumneata
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Caprea, acolo unde lucește și delirează cerul, „blonda dimineață” despică pînzele de ceață... Fiind un poet de structură romantică, Bolintineanu iubește ceea ce Mallarmé numea „categoriile perverse”: albul și negrul, lumina și Întunericul, sclavia și libertatea, dragostea și moartea etc... Lingă răsărit este, În poemele lui, mereu un apus falnic, lingă stînca semeață o prăpastie adîncă... „Alături cu lumina e umbra care zace” - scrie poetul Într-un loc. Dulcele, suavul, dalbul, desfătarea, răsfățul, beția sufletului se sprijină pe noțiuni din sfera amarului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Din cînd În cînd desprinsă din bolta cea profundă O stea albastră cade și-n spațiu s-acufundă, Trăgînd pe plaiul negru o brazdă argintie, Ce-n clipă-i trecătoare ca viața-n vecinicie! Sub cerul fără margini, spre mîndrul răsărit, Se-ntinde-n umbra nopții un cîmp nemărginit, Pustiu și trist ca golul ce lasă-n urma lor În inimi iubitoare iubiții carii mor.” CÎmpia goală este, aici, o prelungire a vidului din marele spațiu. O intuiție fină a relațiilor
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dar și cumetrele, vin la mine acasă și tot îmi zic că băiatul știe prea multe lucruri, are prea multă putere și iese învingător în toate întrecerile cu cei de-o vârstă cu el, ba chiar și cu flăcăii mai răsăriți din tot ținutul. Un adevărat chin. Aș vrea să-i aud vorbind la cârciumă; deja nu mai au nicio stavilă, chiar în fața mesei mele de cismar. O țin tot într-o bârfă, aruncând ulei pe foc... Iar tu ți-ai
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
spre călăreț. Ceva nu era ca de obicei, dar Petrache nu pricepea ce. Și, ca totdeauna, în astfel de situații, se cățără pe zid, să stea de vorbă cu soarele. În diminețile pâcloase, valea părea un abis între el și răsărit, de data asta însă lumina se despăturea ca un covor până la poalele castelului, urcând apoi pe ziduri, cu mii de piciorușe. Era atât de groasă, încât Petrache o simțea cum se lipește de el, ridicându-se spre piept, până la frunte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Victor Hugo", ni s-ar fi părut sublim, asta ar fi fost o filozofie a ignoranței. Cu rare excepții (vorbesc de școala mea), profesorii erau lipsiți de intelectualitate, incapabili de a bănui efervescența noastră, până acolo că noi, cei mai răsăriți, ne rușinam pentru ei. Câțiva făceau spiritele cele mai vulgare, erau familiari, nescoțîndu-ne din "mă" și "bre". Pe urmă, starea lor materială era în general rea, veneau la școală rău îmbrăcați, și indiferent de aceasta, n-aveau nici măcar poza sublimă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că trebuie secate.Primarul pufni cu umor: . . - Dar cu luna ce faceți? O stingeți și pe ea?Comisia rămase cam stingherită. . . - Domnilor, zise primarul, Bucureștiul este un oraș mizerabil, fără nici o clădire cu adevărat grandioasă. Abia facem o cocioabă mai răsărită și gata, toată lumea se sperie. Atunci ce se face Parisul cu Notre Dame, Colonia cu catedrala și celelalte mari orașe? O să dărâmați de pildă Biserica Neagră din Brașov? Totul e inutil. Când vom construi orașul subteran, se vor născoci alte
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acela e întrerupt numai din când în când prin o adiare mai răcoritoare. O asemenea adiare s-a observat în una din seri în salonul ministrului austriac d. de Ziemalkowski, unde au debutat cu succes un artist - nu mare, adecă răsărit, ci din contra mic, atât de mic încît are oarecare greutate de-a învinge distanța între talpa piciorului sau și pedalul pianului. Era pianistul Rosenthal, în vârstă numai de doisprezece ani, un elev al lui Ioseffy. Această sară i-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
plăcere trebuie să surpaviețuiască mereu. El va trebui să preia garda de onoare pentru ferma noastră prefăcută în cenușă, și va flutura ca steag național ceva din hârtie igienică folosită, care va atârna de un vrej de fasole ceva mai răsărit. EL: Și apoi va trebui brusc să se hrănească. Va prinde cu mâinile lui verzi o găină moartă, în a cărei burtă de mult domnesc viermii. Deci asta-i ea, găina, va trebui el să zică, a cărei găinaț îmi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
crăiești și leșești, perele pergamontile galbene, prăsade, ulciorașe, busuioace și tomnatice, cireșele hultoane și crăiești, prunele, bardacele și nucile. Din unele fructe se făceau dulcețuri, „povidlă’’ și „lesă’’, altele se conservau prin uscare și afumare. Pentru plantare se foloseau puieți răsăriți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Scoși din pământ cu tot cu rădăcină, puieții se plantau în gropi de circa 40-60 cm adâncime, eșalonate pe rând sau răzor. Distanța dintre puieții plantați varia în funcție de presupusa circumferință a coroanei pomilor maturi, iar cea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Gâdei și care apare în două reprize: prima între anii 1922 1923, când în paginile ei se afirmă viitorul maestru al penelului Octav Angheluță și Constantin Crișan - viitor publicist, a doua între 1930 1932, superioară calitativ, când numele cele mai răsărite sunt Octavian Gâdei, D.Mercaș, C. Emandi, D. Alistar și Gh. Chiper, pseudonimul încă din liceu al publicistului M. Serdaru Dinograncea.” * Zorile, revistă literar științifică a liceului teoretic “Cuza Vodă” din Huși, reapare - în cea de a patra etapă în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ghica, biserica Sf. Ioan, monumentul lui Peneș Curcanul. Sintetic: MERIDIANUL poate fi considerat principalul exponent (scris) al curentului cultural-informațional vasluian într-o unică expansiune la cumpăna dintre ani, secole și milenii. De ce ? Paginile sale culturale au ilustrat valorile cele mai răsărite ale momentului. Din lista de 57 periodice identificate după 1990 (fără Adevărul de Vaslui, Monitorul, Obiectiv, care au dat știri, uneori, despre cultură, MERIDIANUL cu pagini consacrate) doar câteva sunt de menționat pentru ceva condeieri de valoare sau realizări artistice
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
istorie nu acuzând, ci constatând și redând faptele, multe culese de la proprii istorici ai țării luate în discuție, dar atent, ținând seama după cum ne ave rtizează, că în tot ce s-a scris ani de zile „despre mai marele de la răsărit și despre cei care i au hărăzit hotarele, s-a făcut și multă, multă mistificare.ʺ Așadar, capitolul „Scandinavii întemeiază sta tul rusʺ face dovada că mult mai târziu decât puternicul st at a l lui Burebista și Decebal, deabia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
învinșilor, prin deportarea și înfometarea acestora și aducere a în locul lor a noi coloniști, prin sfâșierea și uciderea de cătr e st ăpâni a propriilor concurenți la domnie. Acestea au fost metodele întrebuințate pentru realizarea statului multinațional rus, vecinul de la răsărit, de care ne desparte Moldova noastră. Fie că a fost Rusia lui Ivan al III lea, a lui Ivan cel Groaznic, a Romanovilor, a lui Petru I, Ecaterina a II-a, a lui Alexandru I, Lenin ori Stalin sau a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
acel început de viață. Oare cum mă voi descurca în noile condiții al e ex istenței mele? Voi reuși eu, cel care zburdasem pe spații întinse, să mă acomodez cu noul mediu de viaț ă? Eram în situația unei flori răsărite și crescută într-un pământ fertil și transplantată acum într-un mediu foarte diferit de ceea ce avusesem până atunci. A urmat acel 2 la franceză...apoi 10 la teza de Istorie... apoi ...alte și alte teze cu note mari și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
foarte bine), capacitatea remarcabilă a românului obișnuit, cu capul, sau ceea ce-i ține loc de cap, plin de manele care nici măcar nu bagă de seamă contradicția flagrantă în termeni. Păi cum este posibil așa ceva, se mai întreabă câte cineva mai răsărit, din turma asta românească, răspândită aiurea pe piciorul de plai. Păi este posibil, zic eu, fiindcă musiu Băsescu a reușit în lungii și foarte greii săi ani de mandat, zice el, să implementeze ceva nemaipomenit, ceva care cred că nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
un singur sunet, Slab, ori tare, ori chiar tunet, Iar a omului voință, înăscută-n stăruință, Din zidirea largii firi, A cules, pe rând, numiri Ce chiar dânsa și le-a spus, Nu că el, cumva, le-a pus. Scurte vorbe răsărite, La prilejuri felurite, Ca istețe îngânări, S-au făcut vii descântări De luat în stăpânire Bucățele de prin fire, De avut mereu în mână Cea drept omenească vână Brâncitoare de hodină, Că-i de una tot în vină Pentru calda
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
seamă a ecumenicității Bisericii din perioada patristică de înflorire (secolele IV-V) era păstrarea unității de credință și a unității Bisericii. Deși Imperiul roman s-a împărțit, la începutul secolului al IV-lea în două sfere de influență - Apus și Răsărit - după mutarea capitalei la Constantinopol, Sfinții Părinți au depus o stăruință susținută în păstrarea duhului ecumenicității Bisericii, luptând pentru unitatea credinței într-o singură Biserică: una, sfântă, sobornicească și apostolească. Operele teologice ale Sfinților Părinți din secolele IV și V
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
anumit tarif, care creștea propor țional cu rangul solicitat. Cine da bani, căpăta rang boieresc. Această negustorie cu rangurile a provocat mare supărare boierilor de neam vechi, mai ales cînd ei s-au văzut puși în umbră de boierii noi, răsăriți nu se știe de unde, cu miros de scrumbie, de măsline ori de opinci. Mai mult, marii boieri au avut pretenția ca și administratorii, vătafii și vechilii ori posesorii (=arendașii) de pe moșiile lor să aibă titluri boierești; chiar proprietarii singuri interveneau
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și logofăt 87. Sion ne dă o mulțime de exemple de oameni (de jos), chiar simpli țărani, slujitori pe la curțile marilor boieri sau pe moșiile lor, care au fost boieriți. "Aceștia sunt boierii țării Moldovei zice cu năduf Costandin Sion răsăriți ca ciupercile, după puhoiul nesațiului de argint a domnilor și miniștrilor țării, carii întru nimica au și pe țigani, ba chiar și un măgar l-ar face logofăt mare, numai bani să dea". (p. 320) Despre neamul lui Iurașcu, paharnicul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
va descrie furtuna care se dezlănțuise: Ce noapte rea! S-au prăbușit de vânt, Pe când dormeam, hogeagurile casei, Și vaiere-n văzduh s-au auzit Se zice, stranii gemete de moarte, Cumplite voci vestind pârjoluri crunte Și zile tulburi, proaspăt răsărite În veacul de restriști. Și toată noaptea S-a tânguit întunecata cobe. Spun unii că pământul, prins de friguri, S-a fost cutremurat 1. Și o va face exact în momentul în care Macduff se va întoarce din iatacul regelui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
indicii că s-au inițiat mai multe acțiuni complexe de dezvoltare. Înarmați cu reportofoane, instrumente de scris, gânduri și teze despre dezvoltare comunitară, organizare, planificare și activism comunitar, pe căile de circulație proaspăt înzăpezite, printre locuințe când sărăcăcioase, când mai răsărite, ajungem să descoperim fapte, mentalități și oameni intrați în spirala dezvoltării. Da, am plecat la drum în 1999, mai împinși de unele necazuri pe care le aveam cu apa în școală, mai forțați și de cerințele Direcției Sanitare. Au venit
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
îngust; întins; înțelegere; înverzit; liber; loc; loc plăcut; lucru; luncă; mal; Maramureș; mare; mărunt; mînca; muncă; natura; naturalețe; nor; oboseală; odihnă; oi; oră; pacoste; pai; pășuni; periculos; pietre; pisc; plăcere; pom; ponta; posibilitate; povîrniș; prăpăstios; primejdios; problemă; pustiu; putere; rai; răsărit; recunoaștere; a ridica; ridicare; ridicat; ridicătură; salcîm; satul natal; seară; sport; strajă; struguri; suie; școală; și vale; șosea; tractor; Transilvania; treaptă; turmă; ținut; uniformitate; urcare; vacanță; vacă; val de pămînt; viță de vie (1); 809/189/72/117/3 deget
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]