3,561 matches
-
10). Rog pe executorii testamentului meu, să binevoiască a transpune, respectiv a trimite pe cale oficioasă, copiile autentice ale testamentului acestuia:iubitei mele soții, nepotului Michail Mandrino, magistratului pestan, rudeniei mele Ioan Poynár sen. locuitor în Oradea mare, Mitropolitului românilor oertodocși răsăriteni din Ungaria și Transilvania, Episcopilor români răsăriteni din Arad și Caransebeș, și dacă în decursul timpului s-ar mai înființa și aiurea o episcopie, și aceleia, și în fine regimului unguresc din patrie. Pentru ca dispozițiunile acestea testamentare sub decursul timpului
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
binevoiască a transpune, respectiv a trimite pe cale oficioasă, copiile autentice ale testamentului acestuia:iubitei mele soții, nepotului Michail Mandrino, magistratului pestan, rudeniei mele Ioan Poynár sen. locuitor în Oradea mare, Mitropolitului românilor oertodocși răsăriteni din Ungaria și Transilvania, Episcopilor români răsăriteni din Arad și Caransebeș, și dacă în decursul timpului s-ar mai înființa și aiurea o episcopie, și aceleia, și în fine regimului unguresc din patrie. Pentru ca dispozițiunile acestea testamentare sub decursul timpului să nu se dea uitării, dispun ca
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
și aiurea o episcopie, și aceleia, și în fine regimului unguresc din patrie. Pentru ca dispozițiunile acestea testamentare sub decursul timpului să nu se dea uitării, dispun ca testamentul acesta să se citească în toți anii în toate bisericile parohiale române răsăritene, la 9 februarie, căl. vechi, ca în ziua nașterii mele. Cu aceasta închei ceea ce mai am încă la inimă. Dumnezeu cu voi, iubită patrie și națiune, iubită soție și neamuri! Dumnezeu cu voi, iubiți amici! S-a făcut în două
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
podului San Rafael, primul din lanțul de cinci ce traversează golful de la nord la sud și la capătul căruia, în stânga, intuim închisoarea de maximă securitate San Quentin. Golful San Francisco este negreșit o mare interioară, precum lacul Ontario de pe coasta răsăriteană, având același statut navigant, însă vântoasele celui din urmă nu intereacționează nici pe departe cu curenții oceanici greu de stăpânit ai oceanului, în pofida hulei cumplite pe care am văzut-o iscată în toamna târzie a anului două mii, în drum spre
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
in timp istoric și spațiu geografic În Răsărit, până prin a doua jumătate a secolului IV, Nașterea Domnului era serbată în aceeași zi cu Botezul Domnului, adică la 6 ianuarie; această dublă sărbătoare era numită în general sărbătoarea Arătării Domnului. Practica răsăriteană se întemeia pe tradiția că Mântuitorul S-ar fi botezat în aceeași zi în care S-a născut, după cuvântul Evangheliei, care spune că, atunci când a venit la Iordan să Se boteze, Mântuitorul avea ca la 30 ani (Luca III
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
de cea a Epifaniei. Cu timpul, și anume prin prima jumătate a secolului V, ziua de 25 decembrie ca dată a sărbătorii Nașterii a fost introdusă și în Biserica Alexandriei, apoi în cea a Ierusalimului, generalizându-se astfel în creștinătatea răsăriteană. La fixarea zilei de 25 decembrie ca dată a sărbătorii Nașterii Domnului, s-a avut în vedere probabil și faptul că mai toate popoarele din antichitate aveau unele sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători care
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
în Sunshine Band. Urmează, în 1974, alături de formația „Romanticii”, condusă de Mircea Drăgan, un turneu la Viena, după care Stela Enache este invitată la „Cântecele prietenilor”, în URSS, prelungindu-și cu această ocazie pentru șase săptămâni turneul în țara comunistă răsăriteană. Alături de „Electric-cord”, interpreta a străbătut cu melodiile sale întreaga Europă dar și America: Austria, Danemarca, Elveția, Republica Democrată Germania, Republica Federală Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Portugalia, Spania, SUA, Suedia... Împreună cu „Electric-cord” a cântat pe toate continentele. Participă, în 1977, alături de această formație
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
Sfânta Sofia, care era în posesia iconoclaștilor, a celor care erau împotriva icoanelor. Aici, cu noul patriarh Metodie au intrat, practic, ortodocșii, după mai bine de 100 de ani, în posesia celei mai mari și mai frumoase catedrale din lumea răsăriteană. A avut astfel un gest de reînnoire, de reîmpăcare și de reconciliere a Imperiului și a Bisericii, între monahi, popor și ierarhie, care s-au împăcat acum în jurul Ortodoxiei și în jurul icoanelor. Icoana și chipul lui Iisus Hristos au devenit
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
a coincis cu încreștinarea poporului român, iar încreștinarea poporului român a luat forma aceasta specială a atașamentului față de Ortodoxie, care este un unicat în interiorul popoarelor europene. Suntem practic singurul popor latin care am ales și ne-am identificat în forma răsăriteană de creștinism. Acest lucru a fost plâns de către unii intelectuali și sociologi români, care au afirmat că Ortodoxia ne-a ținut în spațiul asiatic, că din cauza Ortodoxiei am fost legați de Fanar și de Moscova și nu am devenit un
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
care poate să o exploateze și să o arate. Nu trebuie să deplângem acest lucru, ci, mai degrabă, ar trebui să ne felicităm pentru că românii au avut capacitatea aceasta de a primi semnale diferite. Am fost la fel de deschiși față de tradiția răsăriteană, dar în același timp deschiși și față de cultura occidentală, față de valori, rațiune, artă. Am fost în stare să facem toate aceste sinteze unice în felul lor și asta arată că geniul românesc ar putea să mai aibă de spus multe
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
și nici închistată în ea însăși: ea este trimisă în lume și este deschisă către lume. Noile posibilități care se creează într-o Europă deja unită, și care își extinde granițele pentru a îmbrățișa popoarele și culturile din partea centrală și răsăriteană a continentului, dezvăluie o provocare pe care creștinii din Răsărit și din Apus sunt chemați să o întâmpine împreună. Cu cât vor fi mai uniți în recunoașterea și mărturisirea Unicului Dumnezeu, cu atât ei vor da expresie, consistență și spațiu
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
anumite certitudini și atitudini, care îi vor delimita în continuare prezența și statutul său în ea și, în general, în noua realitate și mentalitate europeană. De la el se cere să aibă o conștiință clară a diferenței foarte pronunțată dintre civilizația răsăriteană, ortodoxă și cea occidental-apuseană. Civilizația care s-a format prin simbioza dintre spiritul romanic, elenist (grecesc) și ortodoxia creștină, adică civilizația vechii Uniuni Europene, comună atât Apusului cât și Răsăritului din primul mileniu, este o civilizație theonomă și theocentrică. Toate
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
anumite certitudini și atitudini, care îi vor delimita în continuare prezența și statutul său în ea și, în general, în noua realitate și mentalitate europeană. De la el se cere să aibă o conștiință clară a diferenței foarte pronunțată dintre civilizația răsăriteană, ortodoxă și cea occidental-apuseană. Civilizația care s-a format prin simbioza dintre spiritul romanic, elenist (grecesc) și ortodoxia creștină, adică civilizația vechii Uniuni Europene, comună atât Apusului cât și Răsăritului din primul mileniu, este o civilizație theonomă și theocentrică. Toate
LA CEAS ANIVERSAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364653_a_365982]
-
apropia de Dumnezeu, cele mai importante sunt monahismul și căsătoria . A existat și există încă tendința de a opune cele două căi și, de cele mai multe ori, de a socoti monahismul ca fiind superior căsătoriei . Așa cum subliniază Paul Evdokimov, pentru tradiția răsăriteană nu s-a pus niciodată problema unei concurențe între monahism și căsătorie; amândouă au fost privite în egală măsură drept căi prin care omul își poate câștiga mântuirea. Aceasta deoarece „Răsăritul n-a făcut niciodată distincția între preceptele și sfaturile
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
reduce la un anumit cod de norme de conduită care ar putea fi împlinite de către om, relația directă și permanentă cu Dumnezeu, participarea la viața liturgică a Bisericii, nu ar mai fi absolut necesare. Așa cum am văzut însă, pentru tradiția răsăriteană, viața creștină este cu mult mai mult decât împlinirea unei legi: ea reprezintă o înnoire a întregii ființe umane, un nou mod de existență, care își are izvorul în Dumnezeu. Cu alte cuvinte, viața duhovnicească „nu este din lumea aceasta
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
și nici închistată în ea însăși: ea este trimisă în lume și este deschisă către lume. Noile posibilități care se creează într-o Europă deja unită, și care își extinde granițele pentru a îmbrățișa popoarele și culturile din partea centrală și răsăriteană a continentului, dezvăluie o provocare pe care creștinii din Răsărit și din Apus sunt chemați să o întâmpine împreună. Cu cât vor fi mai uniți în recunoașterea și mărturisirea Unicului Dumnezeu, cu atât ei vor da expresie, consistență și spațiu
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
altfel, Herzen. Ce-i de făcut? Nimic altceva, dacă trecem de dimensiunile reformei politice și economice, decât „educație europeană”, după cum sună titlul unui frumos roman de Romain Gary, scriitor de limbă franceză născut însă pe aici pe undeva, prin Europa Răsăriteană, hăituit de naziști în timpul războiului și avînd șansa de a evada în Apus cu puțin înainte de instalarea comunismului. O personalitate emblematică, un persecutat care, poate din acest motiv, înțelegea mai bine sensul formulei din titlul romanului său mai bine decît
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
Marelui Inchizitor considerată de către Nichifor Crainic un pamflet de geniu, realizează transferul din meditația filosofică într-o sferă particulară, teologală ori socială. La un prim nivel polemic, sunt vizați catolicismul și ordinul iezuiților, de pe platforma presupusei opoziții ireductibile dintre Bisericile Răsăriteană și Apuseană. În poemul compus de Ivan Karamazov („am căutat să-l memorez”) Iisus Hristos descinde „necanonic” în orașul Sevvila din secolul al XVI-lea în timpul Inchiziției. El coboară într-un oraș terorizat, supus celor mai crude represalii și în
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
fiecare dintre noi cu ce ne ocupăm și ce probleme întâmpinăm. Aflând că suntem câțiva sociologi în grup, a început să ne vorbească despre teoriile lui Max Weber privind rolul protestantismului în nașterea capitalismului, contrapunându-i o teorie despre dezvoltarea statelor răsăritene pe baze ortodoxe. Făcea numeroase comentarii pe marginea ideilor sociologilor clasici (în special Emil Durkheim, Georg Simmel și Vilfredo Pareto), dar era la curent și cu cărțile unor sociologi recenți. I se păreau lipsite de profunzime ideile lui Dan Clawson
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
119; etc.), Zece leproși (predică rostită la Mănăstirea Petru Vodă, în 20 ianuarie 2008, despre o prelungire a puterii Cuvântului lui Dumnezeu - p. 134, Comunitate Europeană și Creștinism etc.), Cine suntem (un eseu despre identitatea națională în fața globalizării, despre Omul Răsăritean și Omul Apusean, având ca ținte: clarificarea din punct de vedere ortografic-lingvistic a expresiei Cine suntem?, amănunt de importanță vitală; precizarea, ca statut gnoseologic, a identității; identificarea felului de a fi autentic românesc, ca dimensiune anistorică [ ... ]; mutilarea acestui fel de
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
creează continuu, distribuindu-se în arta teatrului, în arta pedagogiei teatrale, în arta retoricii verbale și aceea a omului public, gratificându-le cu excelență, dar fără să se împartă. Crede nezdruncinat în puterea germinativă a spiritualității noastre românești de tip răsăritean și în dăinuirea sa valorică demnă, angajată în dialogul cu alte viziuni asupra lumii, și deplânge precaritatea ei de azi, produsă de o istorie inumană” - conform afirmațiilor Profesorului Gheorghe Ceaușu din postfața cărții. Incoruptibil și răsunător, glasul lui se aude
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
duhovniceșticu părinți și oameni îmbunătățiți, bine asimilate și argumentate însă cu o sensibilitate rarisimă și cu o convingătoare gândire, debordantă. Este vorba de un comportament și de o atitudine cultivată îndelung și perseverent ori tenace, aflându-se într-o orientare răsăriteană în baza unei perspective culturale împregnată de universalitate, și întrupată într-un discurs strălucitor, bine închegat și correct argumentat sau fundamentat, urmărind câteva idei constante, de bază. Autorul este un “veghetor” și un “trezitor”, deoarece rafinează cunoașterea de sine românească
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
caracter și sugestiv ce alcătuiesc conținutul acestei cărți per la prima vedere, că descoperă și cuprind teme foarte varite și diferite, dare ele, în fond, se află într-o unitate armonică și simfonică de netăgăduit. Compararea și comparația între omul răsăritean și omul globalizat al postmodernității, de asemenea, este o problemă analizată în carte, și față de care autorul ia atitudine întemeiată. Avem în față noastră o cinstelație de reflecții și meditații antropologice, politice, morale, sociologice și religioase de tip creștin ortodox
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
TVR-1, în anul 2008), Neghina-grâu (povestire), Răstimpul (interviu acordat de Dan Puric lui Robert Turcescu, de la Realitatea Tv, în 28 decembrie 2008), „Ce Făt-Frumos blestemat“ (eseu pornind de la Radu Gyr, Balade), Ortodoxia în arta românească (eseu), O privire asupra Spiritului Răsăritean (eseu), Despre Omul Frumos (povestire care dă titlul cărții și care „decodifică“ auctorial sintagma Omul Frumos: Și eu, atunci, am asistat la lucrarea lui Dumnezeu. Salvarea salva trupul, iar Omul Frumos, sufletul. Unul mergea spre vindecare, celălalt, spre mântuire. Și
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
patriotism (autentic), de demnitate și de sfințenie. Acestea dunt modelele la care el se referă și pe temeiul cărora propune să construim o Românie dezirabilă, profundă. Procedeul lui este similar cu cel al unui arheolog, reconstruind și restituind chipul omului răsăritean, pe care-l propune fără să-l impună, cum cred unii denigratori ai lui, ca model de conduită și comportament. Îmi aduce aminte de Cuvier, mare naturalist francez, care a reconstruit întregul unui animal dintr-o mandibulă și un femur
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]