927 matches
-
Vasile Pop, Constanța Marino-Moscu ș.a. Rubrica „Știri din România Mare” completează cele patru apariții. De la numărul 417/1920, când revista revine la formatul, titlul și conținutul anterior, comentariile din primele pagini, inițial nesemnate, abordează două arii problematice: România Mare (La răspântie, Problema basarabeană, Schimbarea Cabinetului, Starea Bucovinei, Vorbiți românește etc.) și americanizarea. Principalii colaboratori sunt acum I. Glăvaș, Al. N. Ștefănescu, Ion Simu (corespondent din Arad), Ioan Bănciulescu (corespondent din Banat) ș.a. Rubrici noi: „Scrisori din Bucovina”, „Scrisori din Basarabia”, „Cronica
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
poezii, Nădlac, 2002; Milo Urban, Lângă moara din deal - Bătrânețe, Nădlac, 2002 (în colaborare cu Corneliu Barborică și Florin Bănescu); Martin Prebudila, Un rezervist fără piele de rezervă, Nădlac, 2002 (în colaborare cu Florin Bănescu). Repere bibliografice: Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 73-76; Valeriu Bârgău, Generația ’80. Precursori & urmași, Deva, 1999, 123-125; Florin Bănescu, Mușchetarii Câmpiei de Vest, Nădlac, 2000, 33-40, 49-52; Datcu, Dicț. etnolog, III, 148; Gheorghe Mocuța, Pe aceeași arcă, Arad, 2001, 86-90. I. D.
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
moralizatoare, altoită pe un scenariu stereotip, cu mesaj ideologic. Problematica, tratată în maniera unui pedagog care se străduiește să aibă umor, o constituie investigarea unor aparente crize sau conflicte interioare socotite specifice tinereții, ca în Un tânăr cu pretenții (1978), Răspântia periculoasă (1982) ș.a. Spre exemplu, „tânărul cu pretenții” este de fapt un inovator, care descoperă greșeala de proiectare a unei piese importate din străinătate. Tendențiozitatea tratării subiectelor este, așadar, frapantă. Alt scenariu care revine este acela al constructorului (încarnat în
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
1973; Moartea ultimului golan, București, 1975; O problemă de familie, [București, 1977]; Un băiat de nădejde (în colaborare cu Nicuță Tănase), București, 1977; Un tânăr cu pretenții, București, 1978; O problemă de caracter, București, 1979; Noaptea ultimelor gânduri, București, 1981; Răspântia periculoasă, București, 1982; Salonul diplomaților, București, 1982; Un om de milioane, București, 1983; Niciodată nu e prea târziu, București, 1984; Un om insuportabil, București, 1984; Comoara din pădure, București, 1986; Întâlnire peste ani, în Tezaurul. 9 piese într-un act
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
Stamatiad, George Popa, Ion Th. Ilea, Virgil Carianopol, Lucian Costin, Ion Sân-Giorgiu, Traian Chelariu, Ștefan Baciu, Aron Cotruș, Horia Bottea, Aurel Chirescu, Emil Isac, Aurel Marin, Constantin Salcia, V. Copilu-Cheatră, Mircea Streinul; cu proză - Victor Papilian (Fără limită), Teodor Scarlat (Răspântii), Mihail Chirnoagă, B. Jordan, N. Ladmiss-Andreescu; cu eseuri critice - George Popa (Ștefan Petică în zodia tăcerii viorilor), N. Ladmiss-Andreescu (Un rac: Eugen Ionescu, Octavian Goga), N. Albu (Contribuție la o istorie literară a Ardealului), Victor Iancu (Estetica și estetismul), Stelian
LANURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287745_a_289074]
-
intelectual avid să informeze, totuși cu o anume timiditate în afirmarea opiniilor proprii. Foarte interesant sub raport documentar este volumul Paul Celan. Dimensiunea românească (1987), referitor la popasul poetului, între 1945 și 1947, la București, interludiu considerat de S. „o răspântie a destinului” lui Celan. Mai bine de un an martor al evenimentelor, autorul reconstituie, într-o autentică proză memorialistică, atmosfera efervescentă a epocii, prieteniile lui Celan în capitală, păstrate și peste decenii, aducând și o prețioasă contribuție la cunoașterea istoriei
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
fără a impune prin autoritate identitatea sa, cu toate că mesajul său a fost perceput ca având autoritate divină. Discreția sa contrastează profund cu demersul provocator, foarte zgomotos al anticriștilor, care își strigă numele de împrumut din toate puterile și la toate răspântiile. Origen reia la nivel cristologic distincția pe care Pavel o aplică la nivel antropologic, între „omul lăuntric” - adevărat, desăvârșit - și „omul din afară/exterior” - fals și superficial. Anticristul este numele lui Cristos golit de orice substanță cristică. Am văzut până
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
312-317; Petraș, Lit. rom., 61-67; Negoițescu, Scriitori contemporani, 383-386; Simuț, Incursiuni, 298-301; Ulici, Lit. rom., I, 347-352; Alex. Ștefănescu, Un roman propagandistic, RL, 1996, 31; Radu Mareș, Mihai Sin și tema „schimbării la față”, TR, 1996, 45; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 108-118; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 101-103; Romulus Diaconescu, O lume a dialogului, București, 1998, 139-150; Dicț. analitic, I, 88-89; Perian, Pagini, 181-187; Dimisianu, Lumea, 258-264; Dicț. esențial, 761-764; Micu, Ist. lit., 538-539; Grigor, Moromete, 187-191
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
se pierde printre celelalte personaje și întâmplări, prezentându-se nebulos, dispersat, contradictoriu. Viciat de mediul insalubru, de lingoare, de sărăcie, dezorientat, inconsecvent, atras într-un mod confuz de artă, acesta, ajuns la maturitate, se vede „rămas în drum, prăbușit la răspântia neagră a nedumeririi, singur, orfan și pustiu”. Rememorarea devine o formă de tânguire despre destinul vitreg și neîmplinire, acutizată de revelația morții. În general, scrierii nu îi lipsește suflul evocator, S. K. are un simț artistic sui-generis, reușind uneori să
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
1988, 10; Mircea Iorgulescu, Tot despre „locul lui Paul Zarifopol”, RL, 1988, 48; Al. Dobrescu, Pentru Zarifopol, CL, 1988, 11; Nicolae Mecu, Constelațiile istoricului literar, VR, 1989, 3-4; George Muntean, Istoricul literar și editorul, RL, 1989, 25; Mircea Iorgulescu, La răspântia dintre secole, RL, 1989, 28; Cornelia Ștefănescu, Colegul de lângă mine, RITL, 1989, 1-2; Liviu Petrescu, Moment Duiliu Zamfirescu, ST, 1990, 2; Alex. Ștefănescu, O viață de om, RL, 1995, 14-15; Teodor Vârgolici, Drama unei generații, ALA, 1995, 266; Dan C.
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
1989, 130-135; Ioan Lascu, Biografii apocrife, R, 1990, 6; Dan Petrescu, Tentațiile anonimatului, București, 1990, 107-110; Viorel Gheorghiță, Un intermezzo literar, F, 1993, 7-8; Ulici, Lit. rom., I, 344-347; Victor Neumann, Dreyfus și dreyfusismul, O, 1996, 8; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 126-132; Micu, Ist. lit., 505; Gheorghe Mocuța, Viziunea istoriei prin antieroii săi, VR, 2001, 1-2; Popa, Ist. lit., II, 866; Dicț. scriit. rom., IV, 196-199; Dicț. analitic, IV, 147-148. M. I.
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
S. e radiat din barou și din corpul ofițerilor de rezervă, i se interzice să publice și prestează muncă obligatorie. După august 1944 își recapătă drepturile și, mai mult, devine secretar general la Ministerul de Interne. Colaborează acum la ziarele „Răspântia” și „Libertatea”, i se pun în scenă piesele Ciufulici și Brumărel, i se tipărește placheta Sub flacăra nădejdii (1947). Va intra însă curând în dizgrație, nefiind primit în Partidul Muncitoresc Român, iar în 1953-1954 e chiar arestat, fără a mai
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
Retezeanu, A.; Enăchescu, C., „Patologia interrelațiilor umane în grupul familial la un lot de bolnavi cu alcoolism cronic”, în Bul. Inf. I.P.S.M.P., 2, 4, 1994. Retezeanu, G., „Dispensarul psihiatric”, în Buletin eugenic și biopolitic, 4, 1-2, 1930. Retezeanu, G., „La răspântie - capitalul uman de mâine”, în Buletin eugenic și geopolitic, 4, 3-4, 1930. Reuck, A.V.S.; Porter, R., Transcultural psychiatry, Churchill Ltd., Londra, 1965. Reverdin, Cl., „La mort; une part importante de la vie”, în Méd. Hyg., 40, 1982. Richardson, K.; Spears
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Craia, „Firul de iarbă”, LCF, 1984, 14; Brândușa Armanca, Structuri retorice, O, 1984, 18; Miron Blaga, „Firul de iarbă”, F, 1984, 12; Viorel Gheorghiță, „Firul de iarbă”, O, 1985, 6; Iorgulescu, Prezent, 173-174; Ruja, Parte, I, 131-134; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 142-144; Gheorghe Mocuța, Horia Ungureanu: o proză cu explozie întârziată, „Arca” (Arad), 1999, 10-12; Cornel Marandiuc, Enclava Ridișului și miracolul fântânii, „Arca”, 2000, 10-12; Micu, Ist. lit., 491; Popa, Ist. lit., II, 889; Gheorghe Mocuța, Pe aceeași
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
Ancheta liberă” ca vis al morții eterne, „Dilema”, 1993, 43; Florin Antonescu, Poezia unei victime a Securității, „Tineretul liber”, 1993, 1 080; Cornelia Ștefănescu, „Mă otrăvesc de poezie”, JL, 1993, 45-48; Lovinescu, Unde scurte, V, 7-8, 84; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 145-148; Popa, Ist. lit., II, 1053. L.T.G.
URSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
La sfârșit de ciclu. Despre impactul revoluției franceze, Iași, 1994; ed. (Reflections on the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and Romanian Culture), pref. Paul E. Michelson, Iași-Oxford-Portland, 2000; Impasul reîntregirii, Iași, 1995; Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă, Iași, 1997; Discurs istoric și tranziție. În căutarea unei paradigme, Iași, 1998; Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură, Iași, 2000; Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România. Alexandru Zub în dialog cu Sorin Antohi, Iași, 2002
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
a relevat schimbări esențiale În situarea statului român În raport cu factorii externi <ref id="27">27 Vasile Russu, 1866-1876, În loc. cit., passim. </ref>. Ea s-a constituit Într-o confirmare evidentă a faptului că anul 1866 a reprezentat un moment de răspântie În evoluția raporturilor dintre partea română și puterile garante <ref id="28"> 28 Gheorghe Cliveti, România și Puterile garante, passim.</ref>. Ce s-a petrecut până În amintitul an ar putea fi rezumat În termenii următori: „Înaltele curți” și-au asumat
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
vine pe scara de servici”, JL, 1992, 13-14; Cristea, A scrie, 95-99; Mircea Zaciu, Și totuși, poezia..., F, 1993, 1; Nicolae Oprea, Provinciile imaginare, Pitești, 1993, 98-116; Negoițescu, Scriitori contemporani, 421-425; Ierunca, Semnul, 172-175; Papahagi, Interpretări, 78-80; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 29-36; Perian, Pagini, 203-208; Zaciu, Departe, 25-28; Petre Stoica, PRA, II, 1066-1073; Marin Mincu, Un poet „copleșit de glorie”, LCF, 1999, 9; Cărtărescu, Postmodernismul, 316, 393; Milea, Sub semnul, 17-19; Mircea A. Diaconu, Petre Stoica. Melancolie și
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
1944 ia din nou calea pribegiei, stabilindu-se ca preot la biserica „Sf. Împărați” din Târgu Jiu. De la înființare, în 1939, a fost membru al Societății Scriitorilor din Basarabia. S. își adună poeziile în volumele Picături de lacrimi (1932) și Răspântie (1944). El compune o poezie de inspirație rurală și religioasă, cu un colorit local, ca în Mireasa de peste Prut, care a cunoscut o anume răspândire: „La poarta ta de curcubeu,/ În nopți cu umbra diafană,/ Răsari și tu, răsar și
SURUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
diafană,/ Răsari și tu, răsar și eu.../ Doi morți învie-ntr-o icoană, // Se scurge vremea ca o rouă,/ În visul frânt de vagabond,/ Tu, peste frământarea nouă,/ Te-nalți ca un luceafăr blond”. SCRIERI: Picături de lacrimi, Chișinău, 1932; Răspântie, Chișinău, 1944. Repere bibliografice: Iorgu Tudor, Mișcarea social-culturală în Basarabia după Unire. 1918-1944, București, 1976, 196; Sergiu Matei Nica, Trofim Suruceanu. 1987, ADLTR, C-161; Trofim Suruceanu, în Mireasa de peste Prut, îngr. Alexandru Darie, pref. Grigore Vieru, introd. Mihai Cimpoi
SURUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
loc și câteva articole de critică literară: Ioan Al. Bran-Lemeny, Cincinat Pavelescu, Mihail Dragomirescu, Critica decadentă (eseu despre Pompiliu Constantinescu, Perpessicius și Șerban Cioculescu - niște „școlari” care „nerăbdători să producă, nu și-au terminat educațiunea critică și-au ieșit la răspântii cu scrisul lor abundent, dar lipsit de fundament”) ș.a. Pimen Constantinescu îl prezintă pe Arturo Foà (articolul e însoțit de o traducere), Petru I. Teodorescu semnează cronici la poemul dramatic Tragedia omului de Imre Madách, apărut în traducerea lui Octavian
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
RĂSPÂNTIA, revistă apărută la București, bilunar, între 1 decembrie 1944 și 1 februarie 1947, sub direcția lui I. Ludo. Articolul-program, intitulat De ce suntem nerăbdători și semnat de Leopold Filderman, are în atenție suferințele îndurate de evrei. În consecință, publicația se ocupă
RASPANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289143_a_290472]
-
într-un spațiu referențial interdisciplinar, cu posibilități sporite de teoretizare într-un ansamblu de cultură comparată, preferința vădită pentru perspectiva estetică și cutezanța constructivă în formularea aserțiunilor sunt dimensiuni intelectuale de domeniul evidenței încă de la prima carte a lui P., Răspântii. Forme de viață și cultură (1936). Urmărind definirea formelor de cultură în miezul devenirii lor, comentatorul utilizează consecvent metoda morfologică, rareori îngemănată cu cea pur descriptivă și cu cea istorică. Deschiderea și erudiția dau relief paginii, chiar dacă unele dintre rezolvările
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
nu numai din faptul că n-a practicat comentariul literaturii la zi [...], dar din înseși obiectivele și temele întregii sale activități. Încă de la începuturi, literatura nu a constituit pentru el un domeniu de referință exclusivă. Interesul său se plasează la răspântia domeniilor culturii și în punctele de întâlnire ale acesteia cu viața. Formele de cultură sunt considerate în paralel cu formele de viață nu spre a fi discriminate, ci, dimpotrivă, asociate. Cultura însăși, în ansamblul ei, e văzută ca o formă
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
de viață nu spre a fi discriminate, ci, dimpotrivă, asociate. Cultura însăși, în ansamblul ei, e văzută ca o formă de viață și, nu întâmplător, arta e chemată să dea soluții nu numai culturale, ci și existențiale. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Răspântii. Forme de viață și cultură, București, 1936; Artă și imagine, Iași, 1939; Soluțiile artei în cultura modernă, București, 1943; Giordano Bruno. Viața și opera, București, 1947; Călătoriile Renașterii și noi structuri literare, București, 1967; Din luminile veacului, București, 1967; Evoluția
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]