959 matches
-
de grâu urcând În pante line spre marginea unei păduri, dar și pe acolo văzusem răzlețindu-se case. An de an am tot revenit. Dincolo de câmpuri și dincolo de grădini erau lacuri, și dincolo de lacuri alte câmpuri și case risipite la răspântii sau strângându-se pe lângă șosele și linii de cale ferată. Când străzile Începeau să se transforme În șosele, apăreau fabrici, iar ceva mai Încolo, parcurile de pe malul lacurilor deveneau pădure. În spatele fabricilor se adunau ruginituri mari, carcase și schelete și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sau prin buzunare un certificat d-ăla ca al lui văru’ Laur, care oricum nu le-ar mai fi folosit la nimic acuma. Acuma ei scandează și vorbesc despre morții și răniții și arestații de ieri și alaltăieri. La o răspântie ne unim cu un grup ceva mai numeros care conduce poporul de vreo trei sute de inși spre un bulevard larg străbătut de tramvaie și mașini. Întreaga circulație se Încetinește și apoi se oprește, așteptând să treacă poporul, iar În urma noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
viață de om, așa cum a fost, București, 1934; Crainic, Ortodoxie. 35. Moldovan, Amintiri; Petre Râmneanțu, „Visuri de pe Semenic”, ms. nepublicat. Obținut prin generozitatea domnului Romeo Lăzărescu, din arhiva sa personală, București. 36. Vezi capitolul 6. 37. G. Retezeanu, „La o răspântie: (Capitalul uman de mâine)”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 3-4, martie-aprilie 1930, pp. 66. 38. Regimul comunist a rezolvat această problemă creând pașapoarte interne, care legau fiecare individ, bărbat sau femeie, de locul unde se născuse. Un individ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Population from Transylvania”, XVIIe Congrès International d’Anthropologie et d’Archéologie Préhistorique: VIIe session de l’Institut International d’Anthropologie Bucarest 1-8 Septembre, 1937 (pp. 333-337), București, 1939. Relgis, Eugen, Umanitarism și eugenism, Vegetarismul, București ș1934ț. Retezeanu, G., „La o răspântie (Capitalul uman de mâine)”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 3-4, martie-aprilie 1930, pp. 65-69. Roșca, Alexandru, Copiii superior Înzestrați, Editura Institutului de psihologie al Universității din Cluj la Sibiu, Cluj, 1941. Roșca, Alexandru, Igienă mintală școlară, Editura Institutului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
pe de altă parte realitate, pe de altă parte imaginație. Filmele pe care le-am făcut cuprind un univers ce se manifestă cu mijloacele unei prezențe umane aflată într-un anumit moment de impas. Filmele mele vorbesc despre situație în răspântie. Înăuntrul răspântiei. Când se poate merge la stânga, la dreapta, înainte sau înapoi. A.V. Dați-mi voie să vă spun că filmele dumneavoastră sunt și poetice. A.V. Da, eu nu știu... (râde) A.V. Încă nu știți? Încă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
altă parte realitate, pe de altă parte imaginație. Filmele pe care le-am făcut cuprind un univers ce se manifestă cu mijloacele unei prezențe umane aflată într-un anumit moment de impas. Filmele mele vorbesc despre situație în răspântie. Înăuntrul răspântiei. Când se poate merge la stânga, la dreapta, înainte sau înapoi. A.V. Dați-mi voie să vă spun că filmele dumneavoastră sunt și poetice. A.V. Da, eu nu știu... (râde) A.V. Încă nu știți? Încă nu le simțiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
vremea înfocatei catolice, Margareta Mușata, bunica lui Alexandru cel Bun), a fost întotdeauna deschisă la flacăra credinței. Moldova cea catolică nu s-a lăsat înstăpânită decât de credința „Sărăcuțului” din Assisi și nu de marile imperii (Țarist și Otoman) la răspântia cărora era. Mihail Kogălniceanu în 1860 a avut două intervenții în Adunarea Legislativă, pentru acordarea unui credit de 12.000 lei din buget pentru înființarea Școlii Catolice de dascăli din Săbăoani (Proiectul catolic Liverotti). Maxima lui M. Kogălniceanu „Cine nu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prin vechimea rasei, încât contribuția individuală este neglijabilă. Creangă arată contemporaneitatea civilizației noastre cu cele mai vechi civilizații din lume, vârsta noastră asiatică. [...] Goga exprimă în cel mai artistic fel jalea rasei în fața tragicului național fatal, întrucât ne aflăm la răspântia drumurilor de imigrație, jale cu grijă învăluită în simboluri impenetrabile. Din cauza marelui concurs de grupuri alogene, poporul nostru a căpătat o silă de străin și de venetic, pe care nu și-o acoperă. El are o vie aspirație eugenică de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
În ea se găsesc conținute virtual și posibilitățile de progres, și cele de decadență. Totul va depinde de directiva culturală, socială și morală care va fi imprimată poporului nostru de conducătorii săi. Destinul care ne așteaptă e astfel dublu. La răspântie se cere mai multă înțelepciune decât oriunde (Ibidem, pp. 90-91). În acest echilibru fragil pe care îl conține în ea adaptabilitatea, autorii care au investigat sufletul românesc au văzut fie virtutea (Constantin Rădulescu-Motru, Mihai Ralea, Lucian Blaga, G. Călinescu), fie
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
acuzau revista de lipsa unui program: „Program? Revista Hiena rezumă spiritul unei generații. Cei care sau întors din război, generația sacrificată, nu au program, căci ar trebui să mai creadă într-una din mincinoasele miragii ale idealurilor. Stăm la o răspântie; pe nici unul din drumurile ce se desfășoară în fața noastră noi nu putem păși cu acea pasionată încredere; singură creatoare, căci pe rând am încercat amarul dezamăgirilor. Am crezut în revoluție și am văzut atâți madgeari transformând ideea purificării prin distrugere
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
țal-chelnerului pe prețul jumătate. Mai târziu, balurile mascate au degenerat căci, după desființarea sălii Bossel, ajunseseră cotidiane la sala Edison 259. Dar, ca tot lucrul trecut din vreme, au murit, și pentru totdeauna. Toamna erau mustăriile și tăierea. La unele răspântii anumite erau instalate teascuri și linuri în care se fabrica mustul. Aceste mustării funcționau în baza unei taxe ce plăteau axizarilor primăriei 260. Lângă mustărie era grătarul cu cârnați apoi, mai pe la margine venea și jarcalețul și se încingea și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
forma gimnasticii, ci și prin intermediul unor munci fizice cum ar fi strînsul fînului, tăiatul lemnelor, căratul snopilor. În acest mod punea în valoare aspectul educativ al muncii fizice: "Gargantua cu dascălul său ieșeau după aceea împreună și se îndreptau spre răspîntia de drumuri de la Bracque, ori la iarbă verde, unde băteau mingea, jucau ogoiul, înviorîndu-și trupurile cu mișcări dibace, după ce mințile și le ascuțiseră cugetînd"69. Exercițiile fizice, pe cît posibil în aer liber, sub formă de jocuri între prieteni, preceptorul
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cît capul tău vei muri. La brad mire cu mireasă să nu se întîlnească, căci unul din doi moare. Bradul de la o nuntă, în unele localități, se pune sus pe casă, ca să nu-l poată lua cineva și duce la răspîntii, căci atunci se risipește casa căsătoriților. Molidul de aceea îi noduros, că ar fi fost blăstămat de Hristos, fiindcă cuiele bătute în mînile și picioarele lui să fi fost de molid. Să nu bați cu bote* de brad, că te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Paști și alte praznice mari nu-i bine a merge de acasă; fată sau femeie nu-i bine de-ți vine mai înainte în casă la praznic. Cel care într-o călătorie întîlnește un drum încrucișat să nu treacă prin răspîntia lui, căci îl pocește. Cînd o persoană pleacă la un drum și-i iese înainte un iepure ori preot, nu-i va merge bine. Cînd cineva pleacă de acasă, să nu-i ieși în cale cu vasul gol, că nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mic aflat în mă runtaiele altuia mai mare, a-l usca, a-l face pulbere și apoi a bea acel praf - și frigurile îl vor lăsa. Cine bea zamă trecută prin cămeșă de șerpe scapă de friguri. La crucile din răspîntii se pun cîrpe de cînepă și se țin acolo șase săptămîni; apoi se iau. Acele cîrpe sînt bune să se afume cei care au friguri și sînt deocheați. Ca să scapi de friguri, taie unghiile, bagă-le într-un ou și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de cînepă și se țin acolo șase săptămîni; apoi se iau. Acele cîrpe sînt bune să se afume cei care au friguri și sînt deocheați. Ca să scapi de friguri, taie unghiile, bagă-le într-un ou și pune-le la răspîntie. Se crede că cel care are friguri este bine să-și taie păr din cap și unghiile degetelor în cruciș, care apoi se pun într-un ou, care se strică ceva, și apoi se pune în crucile unui drum și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bea] zamă de troscot* pisat sau de rădăcină de pelin. Se bea zamă de balegă de cal. Du-te dimineața cu el în grădină și, cu pielea goală, scutură-i rouă din copaci. Du-te noaptea cu el într-o răspîntie de drum; acolo se face groapă, se pune un ou proaspăt și sare - și se zice: „Cînd va scoate oul acesta pui, atunci să mai apuce frigurile pe cutare; cînd se va face ou de sare aici, atunci să mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă cu piele găsită. De a scăpa de gîndaci din casă, se crede că trebuie a lua nouă din ei și a-i duce la răspîntie de drum sau într-o crîșmă sau moară, unde să li se dea drumul, însă așa ca să nu vadă nimeni. Se aruncă gunoiul de gîndaci de mătase în drum ca, călcînd oamenii pe el, să se facă firele lungi cît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o copită de cal mort pe unde intră, că ei fug și mor. Pentru a alunga grierii din casă, prinde un grier, leagă-l cu o ață și, tîrîndu-l afară din casă, îl batjocorești în tot felul. Ajungînd la o răspîntie de drum, îl anini* cu ața de un stîlp și-l lași acolo. Toți grierii din casă vor ieși pentru a nu se mai întoarce niciodată. Ca să-ți iasă grierii din casă, cînd a fi lună nouă să-ți strige
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
răchită în brazde, ca să prindă bucatele ca răchita. Se crede că nu e bine a coase afară pînă ce răchita n-a înfrunzit. Răsădire Să nu răsădești nimic cînd e lună nouă, că fac viermi la rădăcină și se usucă. Răspîntie Să nu fii la mijlocul nopții pe drum, mai ales la răspîntii să nu stai, că te întîlnești cu Ucigă-l toaca ori cu alte bale spurcate, ca ciuma*, sfînta și altele, și rămîi pocit ori cazi la boală. Rătăcire Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu e bine a coase afară pînă ce răchita n-a înfrunzit. Răsădire Să nu răsădești nimic cînd e lună nouă, că fac viermi la rădăcină și se usucă. Răspîntie Să nu fii la mijlocul nopții pe drum, mai ales la răspîntii să nu stai, că te întîlnești cu Ucigă-l toaca ori cu alte bale spurcate, ca ciuma*, sfînta și altele, și rămîi pocit ori cazi la boală. Rătăcire Dacă cineva rătăcește noaptea drumul în sat, aproape de sat ori pe hotarul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de găină. La Vremea de Apoi, poporul are credință că pe la toate vadurile vor fi mori și pe la toate ră spîntiile vor fi cîrciumi. Oamenii de aici spun că așa au auzit din bătrîni: cînd vor fi crîșme pe la toate răspîntiile, cînd moșnegii vor lua în căsătorie fete și flăcăii, babe, și cînd se vor face arături împrejurul satului, atunci va fi Vremea de Apoi. Vultur Cînd zboară vulturii lin, are să se schimbe vremea. Zăbală Dacă are cineva zăbale* în gură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială - puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză - zdreanță roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e de conceput în afara prezenței sale carismatice. Alecsandri a colectat, a editat și înfrumusețat poezia populară. A introdus genuri nouă în literatură și a cultivat toate genurile literare și aproape toate speciile acestor genuri, de la fabulă până la roman. [...] La orice răspântie a istoriei și culturii române din o bună parte a veacului trecut, îl găsești pe Alecsandri. G. IBRĂILEANU Alecsandri nu este numai un deschizător de drumuri, ci primul nostru scriitor complet, cu operă demnă de a fi menținută real și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
anterior acestei vocale (proparoxiton): gingie, manie sau albie, revoluție. "Forța" crescândă a acestui tipar se poate susține prin numeroase fapte. - Dacă ne raportăm la variațiile înregistrate de Iordan (1943: 31), pentru fondul vechi de cuvinte: muche - muchie, pârte - pârtie, răspânte - răspântie, roche - rochie, unghe - unghie, vercerne - vecernie, se constată că limba literară nu a acceptat niciuna dintre formele fonetice din afara tiparului. - În limba actuală crește ponderea numerică și funcțională a compuselor savante cu sufixoide terminate în -i-e (și nu sunt puține
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]