1,232 matches
-
început viața sexuală de timpuriu. Ne aducem aminte de idilele lui din sat cu iubita din poezia „Seara pe deal”. Poezia aparține perioadei de tinerețe (1871). Și este o amintire proaspătă a trăirii din sat. Cadrul rustic al începutului înserării, răsunetul clopotului, toaca, oamenii care se întorc acasă de la muncă, pregătesc starea emoțională tulburătoare a poetului: „ Ah! în curând satul în vale-amuțește, Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbește; Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagi, Ore întregi spune-ți-voi
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347293_a_348622]
-
destinul muzicii, primordial și definitoriu pentru întreaga viață. De atunci, melodiile Margaretei Pâslaru sunt lumina, aerul, via spirituală a culturii românilor, a condiției visului, bucuriei, fericirii lor. Cum, într-o scoică răsună, parcă, muzica oceanului, muzica ușoară românească își găsește răsunet azi, ca graniță cu generația fascinată de lumea eterică a Internetului sau de emisiunile tv, pline de nocivități pentru cultură și artă, ca reper de căldură umană și feerie revărsate din glas, configurate în spectacolul muzical... O umbrelă închisă nu
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
revista „Dacia Literară” (Iași), revista „Oglinda literară” (Vrancea), revista „Algoritm Literar” (Hunedoara), revista „Familia” (Bihor), revista „Euphorion” (Sibiu), Editura „Grinta” (Cluj Napoca), Editura „Limes” (Cluj Napoca), AS TV (post de televiziune, Bistrița), Radio Vis (post de radio), Revista „Cafeneaua literară” (Argeș), Ziarul „Răsunetul” (Bistrița), Blitz Show (site cultural), „Realitatea de Bistrița Năsăud, Dej și Gherla” (publicație, Bistrița), Cetatea lui Bucur (revistă de cultură - literatură, artă, carte - online), Revista de experiment literar „Feed Back” (Iași), Revista „Argeș” (Argeș), Cafeneaua.com (site cultural), Revista de
ANTOLOGIILE REVISTEI SINGUR de GRIGORE TIMOCEANU în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348997_a_350326]
-
teolog, este bucuria „existenței” Sfântului Duh în alcătuirea minunată a cosmosului, „izvorul și apa vie” după cum i se zice în Apocalipsă (22, 1). Fiind prezent în mod activ într-un mod inefabil, în prezența lui harică își află fiecare făptură răsunetul și răsuflarea, împlinirea și viața. Prin Sfântul Duh, frumusețea ce împodobește lumea este, încă de la creație, un chip prealabil al Împărăției lui Dumnezeu. Ar urma ca în contextul acestor minunate idei ale gândirii ortodoxe să facem o referire la tema
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
și minte Prunci înjunghiați și vânduți prematur Nici nu se nasc si-s carne de tun Pe-ai lor umeri apasă si-adun' Toate minciunile ce astăzi se spun E o furtună de spasme și urlet Lovesc, găuresc amețitor cu răsunet Cu toții vorbim, mimam fără sunet Înecați de zgomote ce răzbesc și un tunet. Piramide clădite din oase de robi Faraoni ce fură și ochii la orbi Otravă ți-e dată, fără să vrei o absorbi Cu toții ciupiți si-nghititi că
LEMNE DE PIATRA de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346373_a_347702]
-
stă înlănțuită de terestrul ei Cătălin, după ce râvnise la cerescul Hyperion, pe care nu-l înțelege. La dreapta și la stânga piramidei sunt două figuri: una reprezintă poezia, și alta - filosofia. Înălțimea totală a monumentului e de 8 metri [...].”, p. 24-25 Răsunetul statuii în presa și în rândul personalităților vremii a fost diferit, nelispind invidiile și răutățile. Un imbold pentru ieșeni pentru a se mobiliza în realizarea monumentului a fost inaugarea unei statui dedicate lui Eminescu la Galați la data de 16
SERATELE “EMINESCU, JURNALISTUL”, INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376979_a_378308]
-
cum era România, era ceva ce nu se mai auzise... mai auzisem vag atunci, ca în anul 1977 avusese loc o revoltă î n Valea Jiului, dar cred că manifestația din 1987 a fost mai amplă ș i a avut un răsunet și un impact mult mai puternic, zdruncinând din temelii sistemul comunist. După estimările de atunci, se pare că au fost în jur de 15-20 de mii de protestatari, care anesteziați de frigul din casa, de lipsa de mâncare și de
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]
-
ale repetabilelor aprecieri înscrise de cei mai de seamă istorici ca axiome cărora nu se mai cădea pierdere de timp spre deslușire. Folosindu-se de „acte autentice, memorii și martori de încredere”, ultimii fiind supraviețuitori ai evenimentelor sau receptori ai răsunetului acestora prin timp, C. D. Aricescu, cel dintâi mare istoric al Revoluției Române din 1821, a înzestrat micile detalii de viață ale lui Tudor Vladimirescu cu aproximații, incertitudini, nepotriviri care le fac enigmatice. Între mai multe probleme zise controversate, cea
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
publicistic al Slovei creștine, în care mi-am expus ideile și mi-am împărtășit opiniile, nu pot decât să mă alătur celor care doresc revistei să aibă parte de ani mulți, de autori prolifici cu pană inspirată, de materiale cu răsunet în peisajul cultural național și internațional, iar neobositului părinte stavrofor Radu Botiș, să-i doresc pană inspirată în slujba Bisericii, a artei poetice și a culturii române, și să-i mulțumesc pentru bucuria de a mă învrednici să mă număr
GÂNDURI RĂZLEŢE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376489_a_377818]
-
spectacol muzical-literar-poetic. În acest context un sprijin deosebit în promovarea scrierilor și activităților noastre l-au avut publicațiile A.R.P. coordonate de către Mariana Brăescu Silvestri, cotidianul clujean „Făclia” coordonat de către Mihaela Bocu, „Port@Leu”, condus de către scriitorul Corneliu Leu, revista „Răsunetul” din municipiul Bistrița condus de către Menuț Maximilian, „Oglinda literară” prin scriitorul Gheorghe Neagu, „Napoca News” prin directorul editorialist Ionuț Țene, televiziunile locale din București, Baia Mare, Vâlcea, Bistrița, Iași, Timișoara, revistele editate de către publicistul George Roca („Rexlibris”, „Expresia” și „Antipozi”), Gigi
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2014) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376044_a_377373]
-
Dârțu, președintele filialei Ligii Scriitorilor Iași. Filiala Brașov, președintele Popescu C. Viorica, în colaborare cu Fundația „Itu”, a organizat numeroase manifestări culturale, iar filiala Bistrița prin Menuț Maximilian a provocat acțiuni culturale, revistele, cărțile și cronici culturale, în paginile cotidianului „Răsunetul”. Menționăm în mod deosebit activitatea Cenaclurilor literare ale filialei Cluj și „Vasile Sav”, unde în mod frecvent membrii Ligii Scriitorilor și nu numai își lansează cu succes noile creații literare, aducându-și un aport deosebit la dezvoltarea culturii. Tot în cadrul
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2014) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376044_a_377373]
-
Autorului Îmi pare că privirea ta străbate, Ce în calea mea nu are a bate, N-am intuit, ori n-am presimțire, Cum mi-ai intrat nu am de știre.. Nu știu cum ochii tăi în suflet, Ajunși să aibe un așa răsunet, Că au pătruns să nu-i pot uita, Cum rana simțită în toată viața! Îndrăgostit de ce mi-a plăcut, Smintit, că eu chiar n-am vrut, Căci nu fizicul îmi place în sine, Ci tot ce-mi parvine de la tine
SĂRACUL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376680_a_378009]
-
are tangență, dar și în scrierile sale literare. Poet de acum consacrat prin apariția în reviste literare importante din țară si din străinătate, cercetător-etnolog, cu volume de studii deja aflate în rafturile biliotecilor, Menuț scrie zi de zi la cotidianul Răsunetul, acest ziar făcând parte intrinsecă din viața sa. Cultura județului BN ar fi mult mai săracă fără ... Citește mai mult Menuț Maximinian este o personalitate complexă, poet, jurnalist, critic literar, realizator de emisiuni etnofolclorice și unul dintre etonologii harnici si
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
are tangență, dar și în scrierile sale literare.Poet de acum consacrat prin apariția în reviste literare importante din țară si din străinătate, cercetător-etnolog, cu volume de studii deja aflate în rafturile biliotecilor, Menuț scrie zi de zi la cotidianul Răsunetul, acest ziar făcând parte intrinsecă din viața sa. Cultura județului BN ar fi mult mai săracă fără ... XV. MELANIA CUC - STEJĂREL IONESCU ȘI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ PAȘTEM HERGHELIILE NOPȚII”, de Melania Cuc , publicat în Ediția nr. 1180 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
acest sens, sunt relevate Memoriile, Protestele, Discursurile conducătorilor populației românești majoritare din Transilvania, rolul proeminent al unor personalități de notorietate în dezavuarea politicii agresive antiromânești și solidarizarea opiniei publice europene cu cauza dreaptă a românilor ardeleni. Lucrarea expune, in extenso, Răsunetul Adunării de Protest de la Alba Iulia, din 29 mai 1912, împotriva înființării Episcopiei Greco-Catolice de la Hajdu-Durog, prin care guvernul maghiar urmărea să subordoneze direct, majoritatea parohiilor greco-catolice din Ardeal, inclusiv cele românești. La acest protest de răsunet european, au participat
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
expune, in extenso, Răsunetul Adunării de Protest de la Alba Iulia, din 29 mai 1912, împotriva înființării Episcopiei Greco-Catolice de la Hajdu-Durog, prin care guvernul maghiar urmărea să subordoneze direct, majoritatea parohiilor greco-catolice din Ardeal, inclusiv cele românești. La acest protest de răsunet european, au participat peste 20.000 de români greco-catolici, în frunte cu personalități de prestigiu, cum sunt: Episcopul Vasile Lucaciu, Iuliu Maniu, George Pop de Băsești, Alexandru Vaida Voievod, Teodor Mihali ș.a.. Autorul acestei inestimabile lucrări de referință a cercetat
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
naționale, a desfășurării unor puternice și vibrante manifestări de solidaritate națională. Unele note informative și rapoarte ale Direcției Poliției și Siguranței informau pe larg și exprimau îngrijorarea cu privire la amploarea festivităților organizate de „Liga Culturală”, cu prilejul acestor aniversări, precum și despre răsunetul lor în conștiința românilor de pretutindeni . Referință Bibliografică: Rolul „Ligii Culturale Române” sub conducerea Acad. Nicolae Iorga, în promovarea tradițiilor istorice și dezvoltarea Culturii naționale / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1698, Anul V, 25 august 2015. Drepturi
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
Sonetul VIII traducere adaptată A muzicii octavă te-mbie la plăcere de n-o asculți cu-otravă, cu milă și durere, în valsul suferinței, în dulcele răsunet, împreunându-și clipa, alungă gândul-tunet, acela ce te-ndeamnă să iubești abisul când poți cu bucurie să-îmbini paradisul afon fi-vei în viață, când în acorduri fine, lumina fericirii umbri-vei cu suspine și dacă nedansând, tu vei urî frumosul
A MUZICII OCTAVĂ TE-MBIE LA PLĂCERE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379670_a_380999]
-
ale unei tristeți ancestrale și meditative, aparent fără leac... În tentativa sa de a se mântui, vanitatea umană, în sens latin, a găsit trei soluția salvatoare: perpetuarea generică a numelui, la nivelul omului comun care supraviețuiește prin urmași, faptele de răsunet eroic, care, prin epopeea lui Homer (Iliada) l-au eternizat pe Ahile în conștiința lumii, și creația, „utile dulci” în toate generoasele sale manifestări. Toate acestea sunt regentate de Iubire, ... Citește mai mult Prolegomene la Iubirede Constantin StanaDintre toate temerile
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
ale unei tristeți ancestrale și meditative, aparent fără leac... În tentativa sa de a se mântui, vanitatea umană, în sens latin, a găsit trei soluția salvatoare: perpetuarea generică a numelui, la nivelul omului comun care supraviețuiește prin urmași, faptele de răsunet eroic, care, prin epopeea lui Homer (Iliada) l-au eternizat pe Ahile în conștiința lumii, și creația, „utile dulci” în toate generoasele sale manifestări. Toate acestea sunt regentate de Iubire, ... XXIII. JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINȚĂ” (GRIG GOCIU - “CĂMINUL RACOVIȚĂ”. CARTEA
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
picior de pod” cum îi place dânsului să spună, la construirea unei frumoase și fructuase „Prietenii literare”, care să se materializeze într-un număr al revistei eCreator pe care de altfel o și conduce. Glasul meu firav nu a avut răsunet în lumea literară severineană lovindu-se de zidul rece al „lipsei fondurilor”. M-am întristat dar am continuat să sper că se va găsi totuși cineva care să vadă dincolo de bani și ... Citește mai mult Se spune că atunci când îți
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
picior de pod” cum îi place dânsului să spună, la construirea unei frumoase și fructuase „Prietenii literare”, care să se materializeze într-un număr al revistei eCreator pe care de altfel o și conduce. Glasul meu firav nu a avut răsunet în lumea literară severineană lovindu-se de zidul rece al „lipsei fondurilor”. M-am întristat dar am continuat să sper că se va găsi totuși cineva care să vadă dincolo de bani și ... XXVII. LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE..., de Gabriela Mimi
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
de om sau nu? Mai presus de orice, nu-nțelegea cum îl ajutaseră ierburile celea netrecute pe la icoana din tinda casei?! Luându-și seama, fata își continuă preumblarea prin inima adâncă a pădurii, acum însoțită de nedumerirea trăită. Furată de răsunetul întâmplării, fu gata-gata să se prăvălească de pe-o colină ivită în cale-i și de care nu-și amintea s-o fi mai văzut! Tocmai când își flutura brațele a cumpănire, simți că-i apucată zdravăn de umeri și
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNET 1 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului alunec din nou pe un covor de ninse tulnice pururea vindecată de poteca dintre ape răsare firul unei liniști acolo e drumul cu
SONETE CU RĂSUNET 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369189_a_370518]
-
pe un covor de ninse tulnice pururea vindecată de poteca dintre ape răsare firul unei liniști acolo e drumul cu ierburi acolo e drumul de mesteceni zăresc platanul lucioasă calea precum ochiul tău prelung la scăpătat Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNET 1 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1975, Anul VI, 28 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SONETE CU RĂSUNET 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369189_a_370518]