25,611 matches
-
recentă de la Polirom, atinge, țintit, extremele: beția sîngelui, în cărnurile pofticioase, poftite și, de partea cealaltă, ultimul zvâcnet trezit de cuțit inimii deja neînstare să mai bată. Proza lui Bonciu, ręveur solitaire, speriat de lume ca un prunc de visele rele, e un jurnal de bacanale și de iubiri mediumnice pentru fetițe-femei, dăruite, în sfîrșit, amantului postum. Experiențe de toată mîna, din cele care se spun și, mai ales, dintre acelea ascunse sub pietatea gustului burghez trec, în carte, de la unii
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
importante, "celebrități". Singura observație care se poate face asupra uzului actual privește o oarecare inflație a aprecierii, extinderea desemnării la orice domeniu (sport, divertisment etc.) și la orice situație. Sensul apreciativ poate fi explicit negat prin determinanți ("personalitate controversată": "Gurile rele pretindeau că s-ar afla la metresa sa, o personalitate controversată a orașului", România liberă = RL, 2245, 1997, 19). Pentru cuvîntul personaj, DEX și DLR indică (urmînd probabil modelul evoluției semantice a etimonului francez) un prim sens orientat pozitiv: "persoană
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
să se macine. Din două camere ale aceluiași hotel, se vede foarte diferit. În una stă domnul Maeriu, reprezentantul oficial al foștilor deținuți politici, un bun naiv crezînd sincer că acolo sînt moaște de martiri. Nu departe, doarme fără vise rele colonelul-magistrat, procurorul militar Spiru, cel care și-a pierdut degetul mic, pare-se "în misiune", și acum și-l poartă, ca pe un totem, la gît. O întîrziată lege a talionului îl face să adune, din marele mormînt, micile oase
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
se ceară afară pentru rezolvarea unor probleme fiziologice. Într-un asemenea caz, ce impact poate să aibă asupra alegătorului-telespectator situația ca atare ? De indiferență? De toleranță, sau de... ? Eu aș zice că de respect, fiindcă reporterii tv sunt niște oameni răi și tendențioși... Oricum, din situație sunt excluși parlamentarii-chiulangii cu funcții de conducere în partide politice... Am făcut vreo aluzie ? Eu ?!? Păi, ce ? Mă deranjează știrea tv că vacanțele pe litoral vor fi mai scumpe în acest an cu 10 % decât
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
danezii s-au arătat deseori, și pe bună dreptate, nemulțumiți de caracterul superficial al acestei glorii, care se sprijină în măsură covîrșitoare pe o foarte firavă și fragmentară cunoaștere a omului și a operei. Cum există însă și lucruri mai rele decît conul de (pen)umbră, în ultimul timp ei au tot mai multe motive să regrete vremurile idilice în care Andersen era doar "blîndul băsmuitor din Odense", "prietenul tuturor copiilor": biografíi, precum aceea scrisă de Jackie Wullschlager (sponsorizată - ironia soartei
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
Magdalena Boiangiu Combinația între sărăcie și dizlocarea reperelor morale dă efecte cumplite. "Lumea de acum e mai rea decât cea dinainte" spun oamenii de o anumită vârstă, nu neapărat nostalgici ai comunismului sau ai ideologiei marxist-leniniste. Lumea de acum e în orice caz mai adevărată: și sărăcia se vede mai bine și falsul moralei comune, trăite în anii
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
trecut, un loc care nu seamănă prin nimic cu cel mitic. Personajele principale sănt ins misterios, de o discreție prea mare pentru a nu ascunde un secret și doi copii de 11 ani. Un băiat bun, Bobby, cu o mamă rea (sau doar prostuță și ca mamă și ca minte) și o fată blondă, Carol, aliată a băiatului și prietenă plină de atenții drăgălașe. Misteriosul domn, Ted Brautigan (un Anthony Hopkins în mare formă, ca întotdeauna aș zice), devine instinctiv aliatul
Hearts in Atlantis by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12885_a_14210]
-
unui evreu din România emigrat în Israel nu se compară cu aceea a unui român emigrat în Franța sau Statele Unite. Primul este tratat cu infinit mai multă atenție de către autoritățile locale, i se oferă o locuință mai bună sau mai rea și, cu puțină șansă, chiar o slujbă în domeniul în care este calificat. Chiar și așa însă, cel în cauză suferă un șoc de adaptare. El ajunge să trăiască în lumi paralele. Un detaliu fără importanță, o casă întîlnită în
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
Stănescu interzi-cînd orice discuție critică despre aceștia, făcîndu-le astfel mai mult rău decît bine, la drept vorbid, pentru că lasă să se strecoare, în legătură cu ei, impresia fragilității. Scriitorul care are nevoie de protectori, de gardă de corp critică, apare într-o rea postură, trezind suspiciunea că singur nu se poate apăra”. Prin fermitatea unei asemenea posturi, G. Dimisianu atestă înscrierea d-sale în nucleul de conștiință a celei de-a cincea generații postmaioresciene, căreia, cronologic, îi aparținem. Natural, opiniile criticului-memorialist nu se
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
timișorean nu ia în considerare contribuțiile unor gînditori progresiști ai epocii, teoria sincronismului a lui Eugen Lovinescu, de exemplu), totul lasă impresia unei răfuieli cu o singură etnie din conglomeratul transilvano-bănățean. Categoric, românii nu sînt mai buni, dar nici mai răi decît celelalte etnii care populează acest colț al continentului. Victor Neumann are perfectă dreptate atunci cînd pledează pentru transculturalitate și identitate multiplă. Argumentele sale sînt impecabile și punerea lor în discuție este aproape inutilă. Orice om de bun simț trebuie
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
datorat mai puțin meritelor acestuia cât speranța de a întrerupe un sistem devenit indiferent la nevoile oamenilor. Deși nu împărtășesc părerea lui Eric Foner, profesor de istorie la Columbia University, care-l consideră pe George W.Bush că cel mai rău președinte pe care l-au avut americanii, îi aprob calificarea dată acestuia de “ouț of touch”. După părerea europeenilor, exploatată de președintele rus Medvedev, una dintre cauze a fost aroganță conducerii. Această aroganță sau indiferență se manifestă nu numai extern
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
autorul apelează la sprijinul realiilor cu valoare de simbol (sîngele, pădurea, împlinirea, rodul). Buna-i credință îndurerată (factor tradițional) care constituie filamentul incandescent al discursului optează pentru o naturalețe moralizată, sapiențială: “amintirea cu clopoței nu prinde gîndul/ bună dimineața răscruce rea// unde-i dîra de sînge ce fericise/ obrazul imaculat al zăpezilor?/ cine și-a pierdut moartea/ să și-o răscumpere/ altfel nu poate viețui// arborii de sticlă nu alcătuiesc o pădure/ tăcerea se ascunde în nisip -/ în zare se năruie
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
între bine și rău, în preajma demonilor, îngerul “pînditor” certifică aci un mediu confuz din care “întunericul”, “umbra”, “pierzania” n-au dispărut. Orientarea dreptei conștiințe e anevoioasă: “pe-o creastă de nour întunecat/ în miezul pînditor al semnelor/ între bine și rău/ îngerul stă să strige// demoni pîrdalnici mă împresoară/ cu foșniri pieritoare// noaptea se îndesește/ în sinea sa fără capăt/ de nu i se mai vede văzduhului urma/ de nu mai știu pe unde ar fi să fie/ nourul și-ntunecimea
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
opacizări, a unui obstacol invincibil, și el de sorginte escatologică: “îndelungă vreme/ o pecete amuțitoare/ mi-a împodobit glasul/ un căluș de ceață/ mi-a podidit limba// durînd în juru-mi/ un zid înalt de tăcere/ ostatec i-am fost de rea voie” (Zidul). Insuficiență structurală a spiritului, s-ar zice, pe care Alexandru Lungu se străduiește a o compensa printr-un soi de estetism liturgic, printr-o expresie căutată pînă la manieră, compunînd un idiom distinct, răspînditor de bună mireasmă duhovnicească
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
scenă a „bătrânetului literar“, el însuși nemaifiind tocmai tânăr, din moment ce a ucenicit cu sârg pe la „Flacăra“ lui Adrian Păunescu, cea de pe vremuri? Și așa mai departe. Recursul la memorie preconizat în aceste Convorbiri este mai ales un recurs la memoria “rea” a poetei, cel puțin în punctul de plecare, un recurs la acea memorie care a făcut-o pe Ileana Mălăncioiu să nu uite nimic din ceea ce mulți semeni ai ei ar fi dorit, cu ardoare, să le fie uitat. “Aveți
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
în punctul de plecare, un recurs la acea memorie care a făcut-o pe Ileana Mălăncioiu să nu uite nimic din ceea ce mulți semeni ai ei ar fi dorit, cu ardoare, să le fie uitat. “Aveți o foarte bună memorie «rea»”, îi spune Daniel Cristea-Enache, la început interlocutoarei sale, făcând un mic joc de cuvinte dar și sugerând spiritul în care ar vrea să fie purtat “dialogul pe hârtie”: “rău”, adică neapărat critic și neapărat deschis, fără a menaja pe cineva
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
Convorbiri, odată sau de două ori, la mărturiile indirecte (“...odată, când mă aflam la mare, cineva ne-a spus că...”), acestea fiind, desigur, mai puțin creditabile, atrăgându-ne, vrem-nu vrem, în terenul zvonisticii de culise literare. Pe lângă recursul la memoria “rea”, există în Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache și un recurs, la fel de amplu, dacă nu și mai amplu, la memoria “bună” a poetei, activată însă și aceasta tot de impulsiuni polemice: “...mă îngrozește ideea că se încearcă scoaterea din cultura română a
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
o sensibilitate și o subtilitate rar întâlnită”, Alexandru Vona ale cărui Ferestre zidite au constituit pentru poetă “o surpriză de zile mari”, Valeriu Cristea a cărui frumoasă evocare, din finalul cărții, denotă afinități existențiale cu autorul Bagajelor pentru paradis. Memoria “rea” și memoria “bună” conlucrează fast în cuprinsul acestei cărți de captivante convorbiri, purtate “pe hârtie” de marea poetă și de criticul cel mai proeminent al generației lui.
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
întîrziată. * Tot un caz de veleitarism denunță dna Corina Sandu în nr. 10 al Luceafărului: Cele opt zile de un oarecare Lorian Carșochie. “Prozele” veleitarului, care va debuta curînd și în... Italia, sînt prefațate de poetul Cezar Ivănescu. Nu e rea deloc ideea publicației cu pricina de a semnala astfel de lucruri ce țin de, cum zice titlul rubricii, Grafomanie. Baroniada celor două zile u cîteva săptămîni în urmă, Dan Pavel scria în ZIUA că mizează pe un partid care va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
descinde și la cazuri particulare, consemnînd dezamăgiri în legătură cu diverse personalități. Nu o dată raportîndu-se la cele de foarte bună reputație, ca o probă a unei mentalități dezinhibate, exemplar neconvenționale. Scriitorul ne arată astfel că nu acceptă împărțirea apriorică în „buni“ și „răi“, un maniheism uneori prea elementar, pe care-l pune în chestiune prin nuanțări și departajări de finețe. Iată o astfel de adnotare necomplezentă: „În urmă cu vreo doi ani, cînd am fost la București, l-am întîlnit pe Octavian Paler
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
direct, iar ca amuzament s-au specializat în bumbăcirea jurnaliștilor incomozi. Poate să vină acum Năstase și să spună că va demite șefii polițiilor județene care nu-i vor livra pe vinovați, pentru că nu-l crede nimeni. În cel mai rău caz, va „roti” dintr-un județ în altul câțiva colonei, și cu asta justiția va fi împlinită. Cam în acest stil a tratat premierul României absolut toate problemele. A promis funcționarilor europeni că va face și va drege, dar când
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
fi ea! Cultul absolut al excelenței este un defect al germanilor, pe care ei îl consideră însă o calitate. Oricum, el reprezintă un defect adînc încrustat în caracterul german și împotriva lui nu se poate face nimic. Sîntem cei mai răi sabotori din lume! Ceea ce executăm, vrem să executăm la perfecție: contra acestei ambiții, nici vocea conștiinței, nici respectul de sine nu se mai fac auzite. Ceea ce facem, vrem să facem bine, fie că e vorba de o muncă onestă și
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
mai restrâns), mă întreb dacă vreunul din aceste nume poate fi pus cu seninătate alături de Slavici sau de Rebreanu, de Breban sau de Nichita Stănescu (ca să nu invoc decât numele prezente). E adevărat că e o întrebare scandaloasă și extrem de rea, poate părea chiar obtuză, reacționară, dar ea tocmai astfel se pune când discutăm de miezul tare al canonului estetic al literaturii române din toate epocile. Canonul clasic e conservator și „reacționar”, iar gesturile de sfidare a lui riscă să cadă
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
cumpărăturile, trebuie să mănânce ceva ca lumea. Plin de vigoare se îmbrăcă și coborî. Porni spre tanc - staționă probabil pe o stradă principală. Tancul nu mai era. În schimb, pe stradă treceau unul după altul vehicule blindate cu huruit de rău augur. Trecătorii le priveau cu o expresie stranie. Cu vervă l-a acostat pe unul dintre ei, un bărbat de vârsta lui care ducea o plasă plină. Imediat își dădu seama după privirea omului că acesta nu-l înțelege. Își
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
nu! De-ai fi oriunde! Căci noi te cunoaștem, parcă; Orice inimă-ți răspunde, Ziua-ți cînd nu-i să se-ntoarcă. N-am prea vrea noi tînguire, Pizmuim destinul tău: Cîntăreț, erou din fire, Mare, sub semn bun sau rău. Te-ai născut să ți se-arate Fericirea pe pămînt; Prea devreme, din păcate, Floarea tinereții-ai frînt. Ageri ochi să scurmi în lume, Piept năvalnic, simțitor, Ai iubit femei anume Și-ai cîntat tu tuturor. Ai dat valma ne
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]