2,850 matches
-
percepută ca nonegală de către persoanele implicate, avem o situație de inechitate și ele încearcă restabilirea echității. Aceasta se face fie prin ajustări pe plan comportamental (mărirea ori micșorarea costurilor sau beneficiilor proprii ori ale partenerului), fie pe plan pur psihologic (raționalizări și justificări de genul „în fond și el a făcut”, „dacă mă gândesc mai bine, și eubeneficiez mult” etc.). În cazuri extreme, relația diadică se poate rupe, atunci când situația este considerată total inechitabilă, iar modificări comportamentale ori perceptive nu sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cele mai multe ori rezultatele scontate, printre altele și din cauza fenomenului de expunere selectivă. Un spor de eficiență îl deține prezentarea de cazuri concrete de reușită (în afaceri, de pildă, dar și aici trebuie să ținem seama de unele mecanisme psihologice de raționalizare și justificare), cum este cel al justificării prin excepție, oamenii tinzând să spună „a reușit pentru că..., dar cei mai mulți...” (vezi, pe larg, Radu și Iluț, 1994). 3.4. Percepția echității în grupuritc "3.4. Percepția echității în grupuri" Viața de zi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de propria versiune asupra a ceea ce i s-a întâmplat (...) când un alt pacient este informat, acesta replică celuilalt: Dacă ești așa de deștept, de ce te afli aici?» (...) personalul calificat are, la rândul său, o cale ideală de a respinge raționalizările pacienților” (Goffman, 1991, pp.142-143). Ordinea socială devine astfel o sumă de acorduri dezvoltate reciproc de către interactanți, acorduri care sunt supuse unei permanente redefiniri. Goffman se focalizează în special asupra riturilor de interacțiune, considerând că orice interacțiune presupune o anumită
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și ostilitate devin mai ușor de suportat (celălalt esteintolerant și nu vrea să rezolve conflictul, noi suntem toleranți și deschiși - doar că și cealaltă persoană despre care noi inferăm astfel de sentimente va gândi același lucru ca și noi); 7) raționalizarea: privește furnizarea inconștientă a unei explicații false, dar acceptabile, pentru un comportament care are alte origini, mai greu de acceptat (Gelder, Gath, Mayou, 1994); Coon exprimă foarte direct aceasta: „atunci când explicațiile oferite sunt rezonabile, raționale și convingătoare, dar false - spunem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un comportament care are alte origini, mai greu de acceptat (Gelder, Gath, Mayou, 1994); Coon exprimă foarte direct aceasta: „atunci când explicațiile oferite sunt rezonabile, raționale și convingătoare, dar false - spunem că această persoană raționalizează” (Coon, 1983, p. 319). De asemenea, raționalizarea reprezintă justificarea unuicomportament indezirabil sau inconsistent, a unor credințe, poziții și motivații prin asigurarea de explicații acceptabile pentru ele (Luthans, 1985); raționalizarea reprezintă de obicei un dialog cu propria persoană, dar nu de puține ori aceste justificări sunt „oferite” și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sunt rezonabile, raționale și convingătoare, dar false - spunem că această persoană raționalizează” (Coon, 1983, p. 319). De asemenea, raționalizarea reprezintă justificarea unuicomportament indezirabil sau inconsistent, a unor credințe, poziții și motivații prin asigurarea de explicații acceptabile pentru ele (Luthans, 1985); raționalizarea reprezintă de obicei un dialog cu propria persoană, dar nu de puține ori aceste justificări sunt „oferite” și celorlalți de către persoana care raționalizează pentru a arăta justețea unui răspuns comportamental greșit. Coleman și Glaros (1983) observă că dacă, spre exemplu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un film decât să stăm și să învățăm pentru un examen important, putem găsi multe justificări ale comportamentului greșit: nu trăim decât o dată ori după acest moment de relaxare vom gândi mult mai clar. A. Cardon (2002) identifică chiar, în spatele raționalizării, o strategie de manipulare: logica ar fi că dacă se oferă un motiv pentru un comportament indezirabil, acesta poate fi privit chiar dintr-o perspectivă pozitivă; autorul citat a exemplificat o astfel de strategie care în timp a devenit parte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dacă se oferă un motiv pentru un comportament indezirabil, acesta poate fi privit chiar dintr-o perspectivă pozitivă; autorul citat a exemplificat o astfel de strategie care în timp a devenit parte din cultura uneiorganizații pe care a studiat-o. Raționalizarea se petrecea aici sub forma unui joc de manipulare (Cardon l-a intitulat „retroproiectorul”) care presupunea explicarea, în timpul ședințelor, prin folosirea retroproiectorului, în mod foarte inteligent a cauzelor greșelilor comise; se pierdea astfel foarte mult timp și energie în găsirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cauzelor greșelilor comise; se pierdea astfel foarte mult timp și energie în găsirea unor motivații care să diminueze efectul erorilor, lucru care conducea firesc la alocarea de foarte puțin timp sau deloc în vederea îndreptării lucrurilor care nu funcționau. Tot o raționalizare găsim la părintele crud care, atunci când își bate copilul, va spune că acest comportament este „pentru binele copilului”, deoarece astfel acesta va crește mai „călit” și va face față mai ușor realității. Nu de puține ori, persoana care folosește acest
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
va spune că acest comportament este „pentru binele copilului”, deoarece astfel acesta va crește mai „călit” și va face față mai ușor realității. Nu de puține ori, persoana care folosește acest mecanism de apărare pare „prinsă” într-un set de raționalizări. Întrebat de ce nu a făcut referatul, un student a exprimat următoarele: „Am vrut să aleg tema pentru referat, dar cred că un coleg mi-a luat lista, deoarece nu am găsit-o când am ajuns acasă. A doua zi am
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
după o zi de gândire, deoarece, referatul era obligatoriu, mi-am ales una, dar la bibliotecă toate cărțile consultate nu mi s-au părut relevante pentru tema aleasă” etc. Pentru Coon (1983) ori Coleman și Glaros (1983) două modalități de raționalizare sunt mai des întâlnite: strugurii acrii și lămâile dulci. Un proverb spune că strugurii la care nu ajungi sunt acri. Similar, o persoană care folosește această formă de raționalizare face obiectivele pe care nu le poate atinge să pară mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Pentru Coon (1983) ori Coleman și Glaros (1983) două modalități de raționalizare sunt mai des întâlnite: strugurii acrii și lămâile dulci. Un proverb spune că strugurii la care nu ajungi sunt acri. Similar, o persoană care folosește această formă de raționalizare face obiectivele pe care nu le poate atinge să pară mai puțin plăcute. Dacă nu ați fost invitați la o reuniune veți folosi probabil explicații de tipul„M-arfi plictisit oricum. Nu am pierdut nimic”. „Lămâi dulci” este o altă strategie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
obiectivele pe care nu le poate atinge să pară mai puțin plăcute. Dacă nu ați fost invitați la o reuniune veți folosi probabil explicații de tipul„M-arfi plictisit oricum. Nu am pierdut nimic”. „Lămâi dulci” este o altă strategie de raționalizare, de fapt inversul strugurilor acri. De data asta ne vom autoconvinge că o situație neplăcută este în fapt... plăcută. Dacă trebuie să mergeți la o petrecere la care știți că nu o să vă simțiți bine probabil că veți folosi explicații
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
înmâna cursanților o listă de situații conflictuale,și aceștia vor trebui să identifice ce tip de conflict se regăsește preponderent în fiecaredintreele. 2. Un alt exercițiu presupune că se vor lua mecanismele de apărare (compensarea, conversia, înlocuirea, fantazarea, negativismul, proiecția, raționalizarea, fixația) și se va cere grupurilor de cursanți să imagineze strategii de rezolvare a unor astfel de situații (spre exemplu, ce fac dacă în calitate de manageri au un subordonat care proiectează, ce fac dacă în calitate de părinți au un copil care folosește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grup înalt coeziv (...) definind deteriorarea eficienței mentale, testării realității și judecării morale care rezultă din presiunea din interiorul grupului” (Forsyth, 1983, p. 341). În practică, putem deosebi câteva simptome ale gândirii de grup: - iluzia invulnerabilității, caracterizată de un optimism excesiv; - raționalizarea, în sensul petrecerii unui timp excesiv în a explica și justifica propriul comportament, mai degrabă decât în reflectarea și regândirea problemelor; astfel, fiecare decizie, chiar greșită, devine justificabilă; - încrederea necondiționată în moralitatea grupului, depășind moralitatea individuală; - privirea oponenților din punct
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
disponibili, cursanții se pot divide în grupuri de diferite mărimi, acordându-se atenție nevoilor acestora în diferite situații. 3. Gândirea de grup (groupthink) este un fenomen negativ întâlnit la echipele înalt coezive. În principiu, el se manifestă prin: iluzia invulnerabilității, raționalizarea, încrederea necondiționată în moralitatea grupului, privirea oponenților dintr-un punct de vedere stereotip, presiunea spre conformitate, autocenzura, iluzia unanimității și apariția așa-numiților gardieni ai minții (mindguards). Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. Un prim
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ampla lucrare Libertate (I-III, 1936-1942), alte unsprezece caiete rămânând inedite, ca și o Estetică, însumând peste o mie de pagini. Se arată interesat și de politologie (Contribuțiuni la o ideologie politică specific românească, 1939, în colaborare), urbanistică (Urbanism sau raționalizarea esteticei municipale, Bucureștii, metropola culturii, în colaborare), arta bizantină (Considerații stilistice asupra arhitecturii bizantine). Este membru corespondent al Academiei Române din 1919 și membru al Societății Scriitorilor Români din 1921. Interpret înzestrat cu finețe în analiza celor mai derutante concepte estetice
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
antialcoolică, supravegherea administrării medicamentelor psihotrope, cu explicarea în masa populației a riscurilor acestora; educația sanitară pe problemele de sănătate mintală și de adaptare complexă a individului în societate, familie sau profesiune; amenajarea locului de muncă, organizarea programului de activitate profesională, raționalizarea sarcinilor de muncă în raport cu posibilitățile individuale, cu pregătirea profesională, vocația, aptitudinile existente; normarea echilibrată a timpului de muncă; dezvoltarea unor relații pozitive între indivizii comunității sociale, în familie sau la locul de muncă; depistarea precoce a bolilor psihice și instituirea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adoptarea unor măsuri speciale de igienă mintală de tipul psihoprofilaxiei. În mod egal, se impun măsuri de educație, în primul rând cultivarea unei atitudini selectiv-critice față de situațiile de viață. Înlocuirea „presiunilor mass-mediei” cu măsuri explicative care să promoveze originalitatea. O raționalizare a „nevoilor” din care să decurgă o „dietetică a pulsiunilor”. Cultura intelectuală și morală. Deturnarea nevoilor către scopuri creative, personale. Se va urmări cultivarea și dezvoltarea „simțului critic” în vederea formării capacității de discernământ între „util-valoros” și „inutil-nevaloros”. Selectivitatea valorilor presupune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anularea retroactivă sau anularea oricărui component care ar angaja individul într-o situație periculoasă; formarea reacțională ca mecanism de compensare și supracompensare (transformarea sentimentului de inferioritate în nevoia de putere - la A. Adler - sau voința de putere - la Fr. Nietzsche); raționalizarea sau explicitarea rațională a motivațiilor unui comportament; sublimarea sau realizarea indirectă a dorințelor ori a tendințelor personale. Mecanismele de apărare acționează ca o reacție de moment. Dacă evenimentul psihotraumatizant persistă, ele se convertesc în simptome clinice. În această nouă situație
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trăire și o energie totală, care angajează întreaga persoană umană. Munca educativă invită la meditație, pentru întreaga viață. Factorul psihologic își are locul său bine determinat în munca titanică de educare a copiilor, fiind un factor important al optimizării și raționalizării activităților și conduitelor umane, factor ce implică drumurile sinuoase ale capacităților cunoașterii. Școala reprezintă garanția creării condițiilor autoaprecierii adecvate a conduitelor, dezvoltând personalitatea și unitatea dintre fapte și comportament. În tot acest arsenal educativ, un loc de primă importanță îl
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
în primul rând, a dimensiunilor economico-financiare ale activității societății comerciale și, de aceea, un rol esențial revine analizei performanțelor economico-financiare. Această analiză permite elaborarea judecăților și aprecierea asupra rezultatelor, asupra corelației lor cu structura financiară și solvabilitatea acesteia, pe baza „raționalizării studierii datelor economice și contabile” ale întreprinderii. Criteriile de apreciere a performanțelor economico- financiare impun o definire a conceptului de performanță. Dicționarul Larousse definește performanța ca fiind „un rezultat obținut într-o probă sportivă sau o realizare deosebită într-un
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
seama de vocația societății comerciale, de optica în care se face analiza (financiară sau contabilă), de starea de funcționare sau lichidare. Scopurile financiare ale întreprinderii pot fi abordate din diferite puncte de vedere. O primă abordare vizează maximizarea profitului prin raționalizarea deciziilor financiare, care se concretizează în creșterea bogăției întreprinderii. Din optica managerială aceste scopuri vizează, în principal, realizarea creșterii economice, a echilibrului financiar și a lichidității financiare. Informațiile asupra performanței unei întreprinderi, inclusiv asupra rentabilității acesteia, sunt necesare pentru o
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
și fel de subiecte, de la necazurile de zi cu zi (cozile, bolile, sărăcia etc.) la fenomene parapsihologice și la presupusa viață de după moarte, ponderea revenind însă comentariilor politice. Se emit păreri cu privire la feluritele anomalii din perioada anterioară evenimentelor din 1989: raționalizarea alimentelor, campania pentru „alimentare științifică”, măsurile aberante, precum aceea de a prezenta periodic la miliție mașina de scris, diferențele sociale scandaloase, instituite în numele „eticii și echității socialiste”. De la chestiuni concrete se ajunge la discuții privind forma de stat, sistemele sociale
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
centrală” - „oligarhie liberală”, centralizare administrativă, birocrație și militarism, în condițiile ruinării vechii clase stăpânitoare (Zeletin, 1925/1991, p. 94 și urm.). Veriga lipsă în mecanismul social al modernizării societății românești era clasa de mijloc puternică, independentă, suportul oricărui proces de raționalizare capitalistă (Popescu, 1995, pp. 18-30). Justificările transformărilor moderne într-un spațiu social de tranziție, în care vechile structuri au fost zdruncinate, iar noua clasă și așezămintele corespunzătoare erau insuficient de puternice pentru a prelua inițiativa conducerii sociale, nu puteau fi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]