42,366 matches
-
cei cîțiva ani cît a stat la conducerea SRR, Dragoș Șeuleanu a transformat instituția de pe strada Berthelot în portavocea partidului de guvernămînt. Iar anul trecut, Radio România Actualități s-a transformat, la știri și nu numai, într-un post de radio dedicat premierului Năstase, în cea mai mare parte. Că faptele prim-ministrului trebuie aduse la cunoștința ascultătorilor e una. Dar că premierul trebuia să se și adreseze ascultătorilor, pentru a-și povesti isprăvile și pentru a le evalua el însuși
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
se și adreseze ascultătorilor, pentru a-și povesti isprăvile și pentru a le evalua el însuși, trăgînd copite opoziției, asta se cheamă abuz flagrant. Nici despre aceste abuzuri zilnice nu știa Dragoș Șeuleanu? Asta înseamnă că nu asculta postul de radio pe care îl conduce. Din cîte știu însă, nu numai că îl asculta, dar numise o liotă de șefi mai mici care stăteau cu urechea la emisiuni, cenzurîndu-le, ca și cum SRR ar fi fost proprietatea lui Dragoș Șeuleanu. Cine e acest
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
șefi mai mici care stăteau cu urechea la emisiuni, cenzurîndu-le, ca și cum SRR ar fi fost proprietatea lui Dragoș Șeuleanu. Cine e acest Dragoș Șeuleanu despre care se vorbește și se scrie atît în ultima vreme? E vreun mare om de radio cu care a garnisit premierul Năstase SRR-ul? Nu e cazul. Selectat pe criteriul fidelității față de PSD, el n-a înțeles că n-a fost trimis să conducă radioul fostului partid de guvernămînt, așa că a muncit din greu pentru a
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
se scrie atît în ultima vreme? E vreun mare om de radio cu care a garnisit premierul Năstase SRR-ul? Nu e cazul. Selectat pe criteriul fidelității față de PSD, el n-a înțeles că n-a fost trimis să conducă radioul fostului partid de guvernămînt, așa că a muncit din greu pentru a transforma radioul public în oficina PSD-ului. De unde i se trage însă lui Dragoș Șeuleanu impresia că e victima unui complot? Cu siguranță că din cauză că pînă acum cîteva luni
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
care a garnisit premierul Năstase SRR-ul? Nu e cazul. Selectat pe criteriul fidelității față de PSD, el n-a înțeles că n-a fost trimis să conducă radioul fostului partid de guvernămînt, așa că a muncit din greu pentru a transforma radioul public în oficina PSD-ului. De unde i se trage însă lui Dragoș Șeuleanu impresia că e victima unui complot? Cu siguranță că din cauză că pînă acum cîteva luni nu s-a gîndit nimeni din interiorul SRR care să declare că în
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
în această instituție funcționează cenzura politică sau că premierului Năstase i se rezervă un tratament special la emisiunile de știri. Nu vreau să diminuez meritele celor care, în cele din urmă, au dezvăluit ce făcea echipa lui Dragoș Șeuleanu la Radio România. Dar dacă nu ar fi fost un an electoral, cu presupunerea unei schimbări politice din partea celor care au deschis gura împotriva lui Șeuleanu, cînd am fi aflat aceste știri? Dragoș Șeuleanu se agață acum de această funcție, știind, probabil
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
se află, dl Timofte e obligat să aducă probe indubitabile legate de afirmațiile făcute în ultima vreme. Cine sunt "ziariștii trădători"? Și, mai ales, ce înseamnă trădare în viziunea d-lui Timofte? De pildă, a colabora la un post de radio străin, precum "Vocea Americii", "France International", "BBC", "Deutsche Welle", "Europa liberă", e un act de trădare? Dar la canalul de televiziune "Duna"? Pun aceste întrebări pentru că prea mulți dintre oamenii care se ocupă de siguranța noastră s-au blocat în
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
și modele nu numai literare dar și sociale, dar... le lipsește, cum o spuneam amicilor mei din tinerețe, "o bună casă de discuri"! Le lipsesc platformele de lansare cu tot ce comportă ele azi: edituri puternice, agresive, reviste de ținută, radio și tele cu accente culturale susținute, ample, curente de opinie, critici de direcție etc. O să spuneți: și bani! Da, și bani, e adevărat! Dar... când ai un poet ca Ion Mureșan - un exemplu printre altele, nu foarte multe! - e admisibil
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
în abia încheiatul război, garantele democratizării, defascizării, ale libertății de opțiune a popoarelor etc." (p. 246) Citind aceste rînduri înțelegem mai bine cum a fost posibil ca bunicii noștri să stea ani de zile cu urechile pîlnie la aparatele de radio și cu ochii pe cer, ca și perplexitatea lor după fiecare zi încheiată fără ca mult așteptatele avioane americane să tulbure liniștea văzduhului. Cum să te gîndești la fuga din țară sau să-ți imaginezi metodele de reeducare de la Pitești sau
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
având acum în față ambele ediții, putem să deslușim mai bine intențiile autoarei și, în același timp, să apreciem posibilele efecte ale demersului său. În Franța, volumul semnat de Marie-France Ionesco a fost lansat la Paris, în transmisiune directă pe Radio France Culture, cu ocazia unei dezbateri publice organizată pe 19 octombrie la El Sur și consacrată teatrului lui Eugčne Ionesco, României în general. Alături de autoare, moderatorul dezbaterii, Jean Lebrun, i-a avut ca invitați pe André Godin, istoric al religiilor
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
-Mă, sunt într-o cabană la poala de nord-est a Munților Călimani; ninge cu niște fulgi cât obielele bunicului după ce s-a înscris în pecere pentru o baniță de mălai, iar în cabană e cald și bine; la televizor prind radio Chișinău și, când adie Austrul, văd și câte ceva de pe la televiziunile din București. Da' nu-i nici un bai... Cu soacră-mea nu mă mai cert, fiindcă nu mai am nimic de împărțit de când ea l-a luat pe socru-mi-o
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
această înfrîngere a venit fără nici un fel de circumstanțe atenuante. El nu trebuia decît să conserve rezultatele de la primul tur, în confruntarea cu Traian Băsescu. Iar asta într-un moment în care a avut de partea sa televiziunile, majoritatea ziarelor, radioul public, plus sprijinul lui Ion Iliescu în primul tur. Mai mult de atît nu se putea. Și totuși, în confruntarea unu la unu cu Băsescu, Năstase a pierdut. Omul care pînă în turul doi părea că are sub control toată
Cum se pierde totul într-o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12198_a_13523]
-
mai mare dragul. Între ghilimele, bineînțeles. Dintre televiziuni, Realitatea TV mi s-a părut de departe cea mai profesionistă. Îi are pe Robert Turcescu și Rodica Culcer, doi jurnaliști care fac mai mult decât toți Tucii la un loc. Dintre radio-uri, Europa FM. Cam atât. În rest, grosul ziarelor și televiziunilor s-au întrecut în a-și ascunde opțiunile politice pesediste sau, dimpotrivă, a le face mai evidente pe ici pe acolo prin părțile esențiale folosind tehnici de manipulare atât
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
Tudorel Urian Emigrat în Statele Unite la mijlocul anilor '80 Andrei Brezianu este cunoscut în țară (cel puțin de generațiile mai tinere) mai degrabă în calitate de jurnalist (între 1991 și 2001 a fost directorul serviciului în limba română al postului de radio "Vocea Americii") decît de scriitor. Puțini își mai aduc aminte astăzi de cărțile sale de proză publicate la începutul deceniului nouă (cel puțin una dintre ele, Castelul romanului, a stîrnit ceva vîlvă la vremea apariției), așa cum, pentru mulți tineri formați
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
mai bun decât zdrăngăneala bardului... În viața noastră am auzit fel de fel de lozinci. De îndemnuri. Să facem aia; ori, invers, să nu facem aia. Ce nu auzirăm până acum - exceptând versurile imnului național - este recomandarea unui crainic de radio - mai de mult - care dis-de-dimineață zbiera la microfon... Cetățeni ai Capitalei, treziți-văăăăăă!!! Acest verb urlat lung, disperat, aruncat din fundul bojocilor în spațiul bucureștean forfotind de graba plecărilor la serviciu, dimineața, mie, personal, ca să zic așa, îmi plăcea să-l
Deșteptarea (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12237_a_13562]
-
mai clară relație de dependență psihanalitică a victimei de călău e greu să găsești. Și totuși, credibilitatea acestor derbedei rămâne la cote aiuritoare, intens întreținută de alți derbedei din structurile financiare, de afaceri și politice din străinătate. Tocmai aflu de la radio - e ora șase după-amiază - că în Ucraina se vor reface alegerile. E o veste care, cu siguranță, va crea pesedeilor o noapte de coșmar. De-acum, nu va fi suficient să fure un procent-două, ci de la cinci în sus. O
Gangsterii, în viață și în filme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12227_a_13552]
-
a nu le dezvălui că scriitorul francez contemporan ar fi interesat în primul rînd de scriitură. Puteți să comentați acest punct de vedere? M.T.: În ceea ce privește scriitura pot să afirm că ea a fost profund influențată de stilul oral vehiculat prin radio și prin televiziune. Se difuza mai demult și o emisiune de o oră realizată de Jacques Chancel și intitulată "Radioscopie" constînd în dialoguri de o oră cu cîte un scriitor. Au trecut toți marii scriitori pe la acel microfon, iar în
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
de exemplu. S-a dezvoltat de asemenea elocința politică, arta de a vorbi în public. Revoluția franceză e un veritabil festival de discursuri politice. Dominația scrisului a fost instituită o dată cu răspîndirea ziarelor în secolul al XIX-lea. Dar astăzi, cu radioul și cu televiziunea care joacă un rol deosebit, oralitatea a revenit și ea poate influența mult scrisul. În micul meu volum ce tocmai a apărut "Le bonheur en Alemagne", relatez cum acolo, citesc bucuros pasaje întregi cu voce tare deoarece
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
cu copiii, iar cînd le zic: am să vă spun o poveste, ei rămîn pironiți locului, sînt numai urechi așteptînd povestea. Pretind că în general ei sînt mulțumiți. Iar pentru mine, poate și pentru că am lucrat ani de zile în radio, ceea ce contează foarte mult e influența oralului asupra scrisului. Oralitatea literaturii pe care Céline, bunăoară, a folosit-o într-un mod extraordnar, la el oralul se revarsă asupra scrisului. R: Dar noul roman are el vreo legătură cu oralitatea? M.T.
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
gărzi: " Este chiar calibrul armei mele", spune omul și-i încarcă lui Claude Gallimard revolverul pe care acesta i-l înapoiază îndată lui Montherland. Deci, cu gloanțele destinate protecției lui Malraux. S-a omorît Montherland. Vestea am aflat-o de la radio, la Vancouver, unde mă găseam împreună cu Édouard Boubat. Am trăit și eu o aventură cu un revolver: ajung la Marsilia la invitația unor prieteni scriitori. Mașina noastră cu cocardă tricoloră se oprește în fața unui institut de caritate dintr-un cartier
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
de "mântuire morală a nației române" după ce vor fi scăpat de bolșevici și, în fine, comisia de revizuire a pensiilor din Ministerul Muncii se află la camera 666. Țăranii din Deșertul roșu încep să se informeze. Citesc ziare, ascultă posturi de radio serioase, fac speculații cu privire la politica externă anticomunistă a americanilor, încep să se trateze cu cafea și dulceață, fără a renunța definitiv, bineînțeles, la obișnuitul rachiu sau tradiționala țuică. Narațiunea realistă a romanului suferă de o fisură inutilă la un moment
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
sau "Ana, Luca și cu Dej/ bagă spaima în burghezi"; imperialiștii, ațâțători la război, exploatatori ai maselor muncitoare și ai popoarelor erau niște lași care o luau la goană ori de câte ori primeau riposta cuvenită, realitate sintetizată în distihul clamat permanent la radio și la demonstrațiile oamenilor muncii: "unde sunt americanii?/ S-au ascuns ca șobolanii!"; pe stadioane înainte de meciurile de fotbal se auzea la megafoane un cântec care exprima superioritatea zdrobitoare a sportului socialist față de cel capitalist: "la englezi și la scoțieni
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
concluzie de bun-simț: pentru un post public (așa cum e și România Muzical) este desigur important să atragi auditoriul, cu condiția ca el să dorească aceasta (cum bine zicea Lukas Hurnik din Cehia). Temele incitante nu au epuizat sarcinile muzicologului la radio: s-a discutat îndeosebi despre tipuri de emisiuni muzicale la radio-uri publice din România, Elveția, Germania, Irlanda sau Cehia, despre interpretări muzicale comparate, difuzarea muzicii noi sau a jazzului, interdisciplinaritate, dialogul radiofonic etc. Unii au propulsat în prim plan
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
Muzical) este desigur important să atragi auditoriul, cu condiția ca el să dorească aceasta (cum bine zicea Lukas Hurnik din Cehia). Temele incitante nu au epuizat sarcinile muzicologului la radio: s-a discutat îndeosebi despre tipuri de emisiuni muzicale la radio-uri publice din România, Elveția, Germania, Irlanda sau Cehia, despre interpretări muzicale comparate, difuzarea muzicii noi sau a jazzului, interdisciplinaritate, dialogul radiofonic etc. Unii au propulsat în prim plan problemele audienței și necesitatea schimbării posturilor de radio în funcție de ultimele "trend
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
emisiuni muzicale la radio-uri publice din România, Elveția, Germania, Irlanda sau Cehia, despre interpretări muzicale comparate, difuzarea muzicii noi sau a jazzului, interdisciplinaritate, dialogul radiofonic etc. Unii au propulsat în prim plan problemele audienței și necesitatea schimbării posturilor de radio în funcție de ultimele "trend"-uri. Alții au găsit îngrijorătoare apropierea până la identificare a radio-ului public cultural de radio-ul comercial, pe care nu-l interesează educația, ci divertismentul. Campanii de reclamă mai agresivă, mai competitivă a posturilor muzicale de radio
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]